CIBERNETICA SISTEMELOR

ECONOMICE
CONTAGIUNEA FINANCIARĂ
SISTEMELE BANCARE PARELELE DE TIP SHADOW

Prof.univ.dr. Nora Chirita

Asist.univ.dr. Ionuț Nica
 Agendă
01 Rețele complexe
bancare
și rețele
02 Turbulențe pe piața finaciară.
Contagiunea Financiară

03 Sistemul Shadow Banking –

un fenomen nereglementat
activând în paralel și din 04 Riscurile
shadow
sectorului
banking
de
și
umbra sistemului bancar. organismele responsabile de
supravegherea acestuia.

05 Impactul crizei COVID-19 pe

piețele financiare, respectiv în
sectorul de shadow banking.
 Definirea conceptelor

Mulțime de noduri sau vârfuri conectate prin arce;

„Ce este o rețea?” Sisteme naturale, tehnice, economice, sociale;
Internetul, rețelele neuronale, rețelele financiare, rețele de
afaceri;

atragerea de depozite și acordarea de credite

„Rețele bancare?” cele mai vulnerabile și senzitive instituții financiare

riscul sistemic – cauza principală a contaminării bancare ce
se transmite în două moduri:
 Definirea conceptelor

”contagiune” - terminologie preluată din medicină;

„Contagiune financiară” propagarea efectelor negative sub forma unui efect de domino;
creșterea legăturilor transfrontaliere în perioadele de criză;

totalitatea instituțiilor non-bancare care nu dețin depozite;

„Shadow Banking” randamente, dar și riscuri superioare față de sectorul bancar;
o amenințare din perspectiva slabei reglementări;
 „Ce este o rețea?”

Reprezentarea rețelei complexe de transport aerian, la

nivel global, cu ajutorul programului Gephi. Nodurile
rețelei sunt formate din peste 3.200 de aeroporturi iar
arcele sunt formate din peste 60.000 de rute

https://gephi.org/
Rețele bancare

• Banca Comercială este un agent economic menit să ofere credite și să

ia în posesiune depozite bănești din partea altor agenți economici și
de la cetățeni.

• Banca Comercială are un rol important în alocarea resurselor

financiare, stimularea economiei naționale și menținerea stabilității
financiare.

• Un sistem financiar se află într-o stare de stabilitate atunci când este

capabil să faciliteze performanța economică a unui stat și să elimine
orice dezechilibre financiare care apar din interior sau ca urmare a
unor evenimente neprevăzute.
 Turbulente pe pietele financiare:

a) Mania lalelelor, Olanda (1634-1637)

https://www.youtube.com/watch?v=I5ZR0jMlxX0

b) Bula Marilor de Sud, Anglia (1720)

c) Octombrie Negru

d) Marea Criza Economica din 1929-1933

e) Criza Asiatica (Thailanda) 1997

f) Criza financiară 2007-2008

 Turbulente pe pietele financiare:

a) Mania lalelelor (tulipmania olandeză), Olanda (1634-1637)

 Piața lalelelor a fost introdusă în Olanda în timpul Războiului de Independență. Bulbi de lalea au fost dăruiți de catre sultanul
Imperiului Otoman, Suleiman către împaratul Ferdinand I.
 Charles de l’Ecluse
 Bulbi de lalea – bun de lux
 Salariu artisan = 300 guldeni, preț lalea = 2500 guldeni (1 euro = 2,2 guldeni)
 Bulă speculativă
b) Bula Mărilor de sud, Anglia (1720)
 Prăbușirea pieței de capital din Anglia
 Bulă speculativă + revolte + corupție
 Monopol deținut de compania Mării Sudului
 Turbulente pe pietele financiare:

a) Octombrie Negru, 1987

 14 – 19 octombrie 1987
 Scăderea a unor indici majori de evaluare a pieței din SUA
 Șoc sistemic => declin în Austria, Hong Kong, Italia, Spania, SUA etc..
 Cauze: lipsa lichidității, deficit comercial și bugetar, creșterea riscului pe piață etc.
b) Marea Criză Economică, 1929 - 1933
 prăbușirea prețului acțiunii de pe piață, căderea burseri, apariția depresiuniii economice și constituirea unui colaps financiar
 Bulă speculativă formată, în primul rând, de intrarea piață a unor investitori neinformați
c) Criza Asiatica (Thailanda) 1997
 liberalizarea cursului de schimb, decizie luată de guvern ce a condus la o devalorizare bruscă a monedei naționale
 Prima formă de manifestare a efectului de contagiune financiară
 Contagiune financiară

• Conform Dicționarului Limbii Române (DEX2009), termenul de contagiune reprezintă „transmiterea unei boli de la un om la altul;
molipsire, contaminare”, iar preluarea acestuia din terminologia epidemiologică în economie are rolul de a pune în evidență
caracterul puternic negativ al fenomenului, fiind asociat în primă fază cu noțiunea de boala, iar mai apoi cu cea de moarte.

• Plecând de la definiția dată de Banca Mondială, contagiunea se definește ca o intensificare considerabilă a conexiunilor de piață în
urma unui șoc pentru o anumită țară, sau pentru un ansamblu de țări, măsurată în baza legăturilor financiare sau a dinamicii de preț a
activelor care se propagă pe piețe, transmisă precum un efect de domino.
Forme de contagiune financiara

• Contagiunea “muson” – starea de instabilitate la nivel mondial care, in contextul unei globalizari economico-financiare, se
manifesta asupra unui numar foarte mare de tari, sau chiar asupra tuturor tarilor;

• Contagiunea “spillover” – reprezinta instalarea unei crize intr-o anumita economie care se transmite ulterior catre un numar
mare de state;

• Contagiunea “reziduala” – reprezinta schimbari ale starii economice din diverse state care sunt situate peste nivelul de
previziune al analistilor si care se regasesc in valoarea reziduala aferenta instrumentelor de testare a corelatiilor intre economia
unui stat si a altor state sau intre economia unui stat si economia la nivel global;

• Contagiunea “volatilitatii” – raspandirea amplitudinii volatilitatii dintr-o piata de capital catre alta piata de capital, crescand
astfel riscul investitional;
Eveniment sistemic, șocuri și criza sistemica

Tip de șoc Eveniment sistemic individual Eveniment sistemic general

Formă slabă Formă intensă Forma slabă Formă intensă
Șoc în sens Eveniment Eveniment Eveniment Eveniment
restrâns sistemic sistemic → sistemic sistemic →
  Contagiune Contagiune →
Criză sistemică

Șoc în sens     Eveniment Eveniment

larg sistemic Sistemic
→ Criză
sistemică
 CAUZELE RISCULUI
SISTEMIC

Șocurile la nivel Contagiune

macroeconomic

Șocuri Schimbări
comporta- Instrumen- Lipsa
Șocurile asupra Șocuri Sistmele de
mentale tele lichidităților
de ratei de referitoare decontare a
subite ale financiare pe piața
lichiditate schimb la produc- plăților de derivate pe
agregate valutar tivitate agenților mari valori piata OTC
interbancară
economici
Falimentul Criză de
datorat lipsei de Criză de lichiditate →
Falimentul este
capacitate a lichiditate → nu poate
generat de
băncilor în ceea intervine interveni banca
componența
ce privește banca centrală →
activelor
rambursarea centrală împrumut la
bilanțiere
banilor către instituții
deponenți financiare
internaționale
 Amendament
Amendament pentru securitizare
Acordul Basel I - Acordul Basel II Acord Basel III -
privind riscul de și portofoliu de
1988 - 2004 tranzacționare - 2009
piață - 1996
2009

Bănci de
importanță
sistemică
Importanță
Dimensiune
Too Important To
Too Big To Fail Be Alowed To Fail
Conexiuni puternice
Too Interconneted To
Fail
 Metodologia Value at Risk (VaR)

Metodologia Value at Risk (VaR) prezintă

următoarele atribuții:

estimează riscul de piață la care este

expusă o bancă

determină capitalul minim necesar

băncilor

măsoară pierderea maximă potențială

pentru un anumit timp [t] și o probabilitate [p];
Evaluări ale riscului sistemic în băncile din România. Studiu empiric

Baza de date: variabile aferente primelor 3 bănci din România BCR, BRD și BT.
- un număr total de 53.369 observații inițiale
Perioada de analiză: 10 ani Banca Cotă de Acționar majoritar
piață
Metode: Interpolare liniară, Metodologia VaR BCR 15,8% Erste Bank (Austria)
Banca Transilvania 13,9% BERD
BRD 12,5% Societe Generale
Obiective: (Franta)

Determinarea statisticilor aferente principalilor indicatori financiar-bancari

Analiza rezultatelor și interpretarea acestora în contextul macroeconomic
Identificarea valorilor riscate prin implementare metodologiei Value at Risk
 Total active pentru fiecare bancă BCR, BRD și BT

Evoluția prețurilor acțiunilor pentru fiecare bancă BCR, BRD și BT

Sursa: prelucrarea autorului

Variabilă Media Mediana Max Min Std.Dev Skewness Kurtosis
BRD
Total active 43,32 46,27 50,64 20,22 7,40 -1,75 1,78
Capital propriu 4,47 4,73 6,10 1,66 1,28 -0,63 -0,86
Total datorii 37,77 40,28 43,29 16,98 6,51 -1,87 2,32
Activ ajustat 99,06 71,60 317,35 31,663 62,10 1,32 0,68
Levier financiar 10,27 9,23 16,26 6,21 2,42 0,77 -0,62
Rata de modif. activ ajustat 0,01% 0,00% 15,93% -14,57% 1,99% 0,22 12,87

Mărime 24,47 24,56 24,65 23,73 0,21 -2,00 2,87

Volatilitate 1,79% 1,63% 3,91% 0,90% 0,83% 1,27 1,09
Valoare M/B 2,56 1,49 9,40 0,63 2,06 1,41 0,72
Rentabilitate 0,02% 0,00% 15,97% -14,66% 1,98% 0,22 13,25
BT
Total active 23,74 22,04 47,24 5,89 10,03 0,21 -0,62
Capital propriu 2,31 2,03 6,36 0,58 1,16 1,09 1,69
Total datorii 21,40 20,12 41,22 6,77 8,84 0,19 -0,80
Activ ajustat 33,22 29,24 70,37 7,47 15,01 0,48 -0,89
Levier financiar 10,51 10,59 11,59 7,25 0,71 -2,16 6,59
Rata de modif. activ ajustat 0,01% 0,00% 25,06% -39.14% 2.20% -1,38 46,24

Mărime 23,78 23,82 24,58 22,50 0,49 -0,74 -0,07

Volatilitate 2,02% 1,84% 4,69% 0,83% 0,90% 1,26 1,31
Valoare M/B 1,94 1,14 9,65 0,38 1,87 2,29 5,20
Rentabilitate 0,00% 0,00% 15,00% -39,13% 2,08% -2,22 48,48
BCR
Total active 67,71 66,82 76,74 60,02 5,32 0,21 -1,30
Capital propriu 6,62 6,96 8,013 4,88 8,26 -0,72 -0,88
Total datorii 60,28 59,24 69,56 32,56 6,33 -1,00 2,57
Activ ajustat 42,82 44,29 63,82 8,40 11,83 -0,79 0,05
Levier financiar 10,32 10,31 12,55 8,40 0,93 0,15 -0,40
Rata de modif. activ ajustat 0,03% -0,02% 18,84% -15,14% 2,48% 0,13 0,33

Mărime 24,94 24,93 25,06 24,82 0,08 0,13 -1,33

Volatilitate 2,25% 1,91% 5,08% 1,06% 1,00% 1,06 5,08
Valoare M/B 0,64 0,66 1,04 0,13 0,2 -0,54 -0,41
Rentabilitate 0,03% 0,00% 15,21% -15,00% 2,44% -0,04 9,71

Analiza descriptivă pentru BRD, BT şi BCR pe intervalul de timp analizat

 Perioada VaR - BT
Semnificația economică indicatorilor VaR: Medie Minim Maxim Dev.St
99% interval de încredere
VaR Medie → pierderea medie potențială 2006 -3,11% -3,59% -2,70% 0,44%
2007 -4,60% -8,12% -3,00% 2,37%
VaR Minim → pierderea maximă potențială 2008 -7,98% -12,64% -5,47% 3,18%
2009 -7,71% -10,10% -4,59% 2,75%
VaR Maxim → pierderea minimă potențială 2010 -6,56% -10,21% -3,92% 2,98%
2011 -5,46% -7,29% -,59% 1,53%
Interpretarea rezultatelor aferente fiecărui indicator este universală 2012 -4,30% -6,09% -2,30% 1,66%
2013 -3,41% -4,67% -1,97% 1,28%
pentru fiecare an, respectiv pentru fiecare bancă, având următoarea
2014 -4,07% -4,95% -3,28% 0,80%
formă: în anul N, în 1% din cazuri valoarea activelor de piață va 2015 -4,16% -5,55% -2,98% 1,19%
suferi o pierdere medie de x% aferentă VaR Mediu, o pierdere 95% interval de încredere
2006 -2,34% -2,73% -2,00% 0,35%
maximă de y% aferentă VaR Minim și o pierdere de z% aferentă
2007 -3,51% -6,21% -2,29% 1,82%
VaR Maxim. Aceste rezultate pot varia cu s% aferent deviației 2008 -6,20% -9,75% -4,22% 2,44%
2009 -5,82% -7,62% -3,42% 2,13%
standard a anului respectiv.
2010 -5,00% -7,89% -2,95% 2,32%
2011 -4,15% -5,57% -2,63% 1,22%
2012 -3,24% -4,68% -1,74% 1,28%
2013 -2,57% -3,47% -1,46% 0,98%
2014 -3,08% -3,76% -2,50% 0,60%
2015 -3,16% -4,20% -2,23% 0,91%

VaR aferent BT în perioada

2006-2015
 Mecanismul de banking tradițional vs cel de shadow banking

„Shadow banking-ul, definit în mod obișnuit astfel, cuprinde un set divers de instituții și piețe care îndeplinesc în mod colectiv
funcții bancare tradiționale – dar aceste funcții ale shadow banking-ului sunt caracterizate de o mai mare libertate și relaxare
comparativ cu cele ale sistemului tradițional al instituțiilor depozitare reglementate. ” (Bernanke, 2013)
Într-o definire succintă, terminologia de shadow banking system definește totalitatea instituțiilor financiare care nu dețin
depozite în sensul tradițional, dar care furnizează servicii similare băncilor comerciale tradiționale.
 Mecanismul de banking tradițional vs cel de shadow banking

Fig.1. Mecanismul de banking tradițional Fig.2. Mecanismul de shadow banking generalizat

Procesul de securitizare al creanțelor/activelor

Fig.3. Mecanismul de securitizare

Analiză paralelă sumară – Banking vs Shadow Banking
Element analizat
Grad de reglementare
Autoritatea de supraveghere
Gradul de risc al sectorului
Accesibilitatea achiziționării
unui credit
Ratele la credite
Expunerea la credite
neperformante
Randamentele investițiilor
Securizarea investiților
Digitalizarea sectorului
Birocrație
Banking tradițional Shadow banking
Puternic reglementat Slab reglementat
Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBS) Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB)
Scăzut Moderat – Mare
Moderată, Facilă,
În baza îndeplinirii unor criterii de eligibiltiate a căror În funcție de garanția care poate fi oferită în cazul
cadru este stabilit la nivel internațional imposibilității achitării creditului
Moderate Mari – Foarte Mari
Scăzută Ridicată
Scăzute Moderate – Mari
Garantarea depozitelor până la 100.000 euro de către
Statul nu oferă garanții pentru acest sector
stat
Moderată, Ridicată,
Impulsionată a se dezvolta ca urmare a progresului FinTech Promovarea instrumentelor financiare în mod inovativ
din sectorul de shadow banking prin intermediul industriei de FinTech
Ridicată Scăzută - Moderată
Analiza paralelă - Banking vs Shadow Banking
 Impactul crizei COVID-19 pe piețele financiare,
respectiv în sectorul de shadow banking

Baza de date: - Variabile aferente pieței bursiere și pieței valutare

Perioada de analiză: ianuare 2015- aprilie 2020 (5 ani și 4 luni)

Metode: Statistici descriptive, Analiza PESTLE, Corelații,

Modelare UML, Regresie multiliniară;
Obiective:
 Determinarea impactului adus de criza COVID-19 asupra piețelor financiare;
 Obținerea unei imagini pluridimensionale a sectorului de shadow banking în criză;
.
.
.

 Analiza situației actuale a sectorului de shadow banking din România;

Softuri utilizate:
 Variabile incluse în analiză:

Indicatori bursieri– date lunare Indicatori valutari:

 S&P500
 FTSE100  Paritatea EUR-RON
 DIJA
 CAC40  Pariatea USD-RON
 FTSE China A50
 DAX30  Paritatea GBP –RON
 STOXX50E
 SMI20  Paritatea CHF-RON
 IBEX35
 BET
 FTSE MIB
Pentru fiecare indicator bursier am extras 2 variabile:
- prețul (ultima zi din lună)
- rentabilitatea lunară a prețului;
 Indicele S&P500 Indicele STOXX50E Indicele BET

Rentabilități S&P500 Rentabilități STOXX50E Figura 12 – rentabilități BET

Sursa: prelucrarea proprie

 Analiza PESTLE a sectorului de shadow banking în
contextul COVID-19

Social Tehnologic

Economic Ecologic

Politic Legislativ
Matricea de corelație între BET și Cursurile Valutare:
 Ponderea în funcție de tipologie a entităților sectorului de
Shadow Banking după dimensiunea activelor din România
 Modelare UML a unei
instituții financiare nebancare
(INF) de creditare

Diagrama de activitate a unei INF

 Concluzii

 Contagiunea financiară → Problemă de actualitate la nivel global

 Shadow banking-ul→ Nu putem cataloga ca fiind „bun” sau „rău”, mai degrabă „depinde”
 Criza COVID-19 → De la contagiunea biologică la contagiunea financiară
 România și sectorul de shadow banking
→ Nedezvoltat din perspectiva gestionării riscului și a randamentelor pentru investiții
→ Exploatat de către instituțiile de creditare, dar în detrimentul populației