Curs XII

Recapitulare
Tema 1
TEMA 1
Comunicarea. Definiţie, elemente şi tipologie

 DE CITIT INTEGRAL:
Dinu, M. (2014). Comunicarea. Repere fundamentale.
București: Orizonturi
McQuail, D. (1999). Comunicarea. Iași: Institutul
European
Recapitulare
Exemplu de subiect:
Care dintre următoarele funcţii ale mass-media
sunt enumerate de M. Dinu:
 A)Funcţia de informare, funcţia de interpretare, instructiv-
culturalizatoare, de liant, de divertisment
 B) Funcţia de informare, funcţia de interpretare, critică,
instructiv-culturalizatoare, de liant, de divertisment
 C) Funcţia de informare, funcţia de interpretare, instructiv-
culturalizatoare, de liant, de gatekeeper, de divertisment
 D) Funcţia de informare, funcţia de interpretare, estetică,
instructiv-culturalizatoare, de liant, de divertisment
Tema 2
TEMA 2
Teorii obiective/Teorii interpretative. Direcţii
teoretice în Teoria comunicării
DE CITIT: ppt.
Teorii obiective/interpretative
Obiective Interpretative
Epistemologie/ Adevărul este unic. Adevărul e construit social, prin
Adevăr comunicare.

Există o realitate exterioară, Limbajul creează realități sociale în

unică, atemporală, care nu mișcare, mai degrabă decât să
depinde de condiții locale și reveleze sau să reprezinte principii
care așteaptă să fie fixe sau relații într-o lume care nu se
descoperită prin cele cinci schimbă.
simțuri.

Cunoașterea este văzută dintr-un

Teoria - oglindă sau năvod. anumit punct de vedere (standpoint).

Odată descoperit și validat, un Textele nu se interpretează niciodată

principiu va continua să fie singure și pot avea înțelesuri multiple.
adevărat atât vreme cât Adevărul este în mare parte subiectiv
condițiile vor rămâne relativ – înțelesul este în mare măsură
aceleași. interpretativ.

Scop Legi universale ale Interpretează mesaje în contexte

comportamentului uman, care specifice
acoperă o varietate de situații
Direcţii teoretice
 RETORICĂ
 SOCIO-PSIHOLOGICĂ (comunicarea ca interacţiune socială şi proces de
influenţă; factorii psihologici ai indivizilor afectează comunicarea; relații de tip cauză-
efect, care vor prezice rezultatele comunicării umane; experimente controlate) (UTR;
U&G; TEORIA CULTIVĂRII; TEORIA NEGOCIERII FEŢEI)
 SOCIO-CULTURALĂ (Edward Sapir & Benjamin Lee Worf: modul în care
percepem lumea depinde de limba pe care o vorbim; când vorbim, producem și
reproducem cultura din care facem parte) (INTERACŢIONISM SIMBOLIC; CMM;
PERSPECTIVA INTERACŢIONALĂ; ROLUL CONSTITUTIV AL
COMUNICĂRII ÎN ORGANIZAŢII; TEORIA CULTIVĂRII)
 DIRECŢIA CRITICĂ (Şcoala critică de la Frankfurt) (TEORIA CRITICĂ A
COMUNICĂRII ÎN ORGANIZAŢII)
 DIRECŢIA FENOMENOLOGICĂ (Percepția indivizilor asupra propriei
existențe și interpretarea pe care o oferă propriei lor experiențe) (CMM; TEORIA
CRITICĂ A COMUNICĂRII ÎN ORGANIZAŢII)
 ŞCOALA PROCES (PERSPECTIVA INTERACŢIONALĂ)
 ŞCOALA SEMIOTICĂ (SEMIOTICA, R. Barthes)
Tema 2
 Exemplu de subiect:
Faceți să corespundă numele următorilor autori cu
teoriile pe care le-au elaborat:
 1. R. McPhee
 2. P. Watzlawick
 3. C. R. Berger
 4. G. Gerbner

 a) teoria cultivării
 b) teoria reducerii incertitudinii
 c) perspectiva interacțională asupra comunicării
 d) rolul constitutiv al comunicării în organizații
Tema 3
TEMA 3
ŞCOALA PROCES
 DE CITIT:
Drăgan, I. (2007). Comunicarea. Paradigme și teorii.
București: RAO (p. 56-89)
Fiske, J. (2003). Introducere în științele comunicării. Iași:
Polirom (traducere Monica Mitarcă) (p. 21-41)

Școala proces: comunicarea=transmitere de mesaje; =

procesul prin care o persoană influențează
comportamentul sau starea mentală a alteia
Tema 3
Teoria matematică (acuratețea și eficiența
transmiterii semnalelor)
Reprezentanţi: Claude Elwood Shanon și Warren
Weaver
Expunere
Concepte fundamentale: mediu, canal,
transmițător, receptor, informaţie, zgomot,
redundanță, entropie
Tema 3
Exemplu de subiect:
În teoria matematică a comunicării, zgomotul este:
intenționat de către sursă
neintenționat de către sursă
orice semnal recepționat care nu a fost transmis de
către sursă
orice lucru care contribuie la decodificarea cu precizie
a semnalului
Tema 4
 TEMA 4
Şcoala semiotică
 DE CITIT
Fiske, J. Introducere în științele comunicării (p. 61-112)
Drăgan, I. Comunicarea. Paradigme și teorii (p. 90-109; 196-
281)

 Reprezentanţi: Ferdinand de Saussure, Charles Sanders

Peirce
 Expunere (definirea comunicării ca proces de generare,
construire, transmitere și receptare a semnificațiilor)
 Concepte fundamentale (semnificaţie, semn=
semnificat+semnificant; semn, obiect, interpretant; icon, indice,
simbol, arbitrar, motivat; denotație, conotație)
Tema 4
Exemplu de subiect:
Conform modelului semiotic elaborat de Peirce,
interpretantul este:
obiectul
cel care folosește semnul
relația dintre obiect și cel care folosește semnul
un concept mental produs atât de către semn, cât și de
experiența referitoare la respectivul obiect a celui care
utilizează semnul
Tema 5
TEMA 5
INTERACŢIONISMUL SIMBOLIC
DE CITIT:
 Dobrescu, Paul, Bârgăoanu, Alina, Corbu, Nicoleta,
„Interactionismul simbolic”, în Istoria comunicării,
Bucureşti, comunicare.ro, 2007, p. 115-131.
Tema 5
Interacţionismul simbolic
Reprezentanţi:
Precursori: Charles Horton Cooley, John Dewey, George
Herbert Mead, Robert Erza Park
Reprezentanţi: Herbert George Blumer, Erving Goffman
Expunere
Concepte fundamentale (sine-oglindă; grup primar;
I/Me; Altul semnificativ/Altul generalizat; înţeles;
limbaj; gândire)
Tema 5
Exemplu de subiect:
Conform lui Mead, conceptul de Me (mine)
reprezintă:
sinele personal
imaginea sinelui în oglinda reacțiilor celorlalți
sinele social
dimensiunea originală a comportamentului individului
Tema 6
TEMA 6
TEORIA REDUCERII INCERTITUDINII
DE CITIT:
BERGER, Charles, R., Calabrese, Richard, „Some
explorations in initial interaction and beyond : toward
a developmental theory of interpersonal
communication”, în Human communication research,
vol. 1, issue 2, December 1975, p. 99-112
Tema 6
Teoria reducerii incertitudinii
Reprezentanţi: Charles R. Berger; Richard J.
Calabrese (1975)
Expunere (în interacţiunile iniţiale, oamenii simt nevoia să reducă
incertitudinea cu privire la ceilalți, prin obținerea de informații;
informația obținută poate fi folosită pentru a prezice comportamentul
celorlalți)
Concepte fundamentale (strategii; axiome: comunicare
verbală; simpatie/căldura non verbală; nevoia de informaţie; auto-
dezvăluire; reciprocitate; similitudine; simpatie reciprocă; reţele
comune de comunicare)
Tema 7
TEMA 7
PERSPECTIVA INTERACŢIONALĂ ASUPRA
COMUNICĂRII
DE CITIT:
Watzlawick, Paul, Bavelas, Janet B., Jackson, Don D.,
Comunicarea umană. Pragmatică, paradox şi
patologie, traducere din limba engleză de Bogdan
Boghiţoi, Bucureşti, Editura Trei, 2014, p. 19-79
(obligatoriu), p. 169-213 (facultativ)
Tema 7
Perspectiva interacţională asupra comunicării
Reprezentanţi: Paul Watzlawick, Janet Beavin
Bavelas, Don Jackson
Expunere (accent nu pe motivațiile acțiunilor indivizilor, ci pe felul în
care comportamentul lor îi afectează pe ceilalți membri ai grupului)
Concepte fundamentale - axiome:
1) este imposibil să nu comunicăm
2) comunicarea se dezvoltă pe două planuri: conţinutul şi relaţia
3) comunicarea este un proces continuu, ce nu poate fi abordat în termeni de
cauză-efect sau stimul-răspuns
4) comunicarea îmbracă fie o formă digitală, fie una analogică
5) comunicarea poate fi simetrică sau complementară
Tema 7
Exemplu de subiect:
Care dintre afirmațiile de mai jos reprezintă axiome
ale perspectivei interacționale asupra comunicării:
Comunicarea se dezvoltă pe două planuri: matematic
și semiotic
Comunicarea poate fi simetrică sau complementară
Nu putem să nu comunicăm
Comunicarea este un proces continuu, ce poate fi
abordat în termeni de cauză-efect sau stimul-răspuns
Tema 8
TEMA 8
COORDINATED MANAGEMENT OF MEANING
DE CITIT:
Pearce, W. Barnett "The Coordinated Management of
Meaning (CMM)," in Theorizing about Intercultural
Communication, William B. Gudykunst (ed.), Sage,
Thousand Oaks, CA, 2005, pp. 35-54.
Tema 8
Coordinated management of meaning
Reprezentanţi: W. Barnett Pearce, Vernon Cronen
Expunere: persoanele-în-conversaţie creează lumi
sociale
Concepte fundamentale: coordonare, coerenţă,
mister; modelul LUUUUTT; modelul ierarhic al
contextelor de comunicare
Tema 8
Kim Pearce:
„Communication is not just a tool for exchanging ideas
and information… It «makes» selves, relationships,
organizations, communities, cultures, etc.”
Sinele, relaţiile, organizaţiile, comunităţile, culturile:
lumi sociale
Lumile sociale ≠ ceva pe care îl găsim sau descoperim
Lumile sociale = ceva pe care îl creăm prin comunicare
Experienţa conversaţiei: procesul social primar din
existenţa indivizilor
Tema 8
Creăm lumi sociale prin modelele (patterns) de
comunicare pe care le urmăm
Prin urmare, „we get what we make”
Kim Pearce: „If your patterns of interaction contain
destructive accusations and reactive anger, you will
most likely make a defensive relationship; if your
patterns contain genuine questions and curiosity, you
will have a better chance of making a more open
relationship”
Tema 8
Poveşti trăite/poveşti spuse
Poveşti spuse: construirea de înţelesuri cu privire la
ceea ce ni se întâmplă (meaning making)
Poveştile trăite; coordonare cu poveştile spuse/cu
poveştile trăite de ceilalţi

Modelul LUUUUTT
Doi soţi se ceartă. Motivul: soţia este surprinsă în timp ce îl înşela pe soţ. Nu este
prima ceartă, nici prima aventură soţiei. Spre deosebire de precedentele dispute,
violenţa, reciprocă, rămâne la nivel verbal. Soţia pleacă de acasă şi se refugiază
la mama ei, căreia îi spune că a fost agresată fizic de soţ, o brută fără suflet.
Oripilată de cele auzite, mama se decide să sune la poliţie.
Tema 8
Poveşti trăite (Lived stories)– ceea ce am făcut sau
facem (cearta celor doi)
Poveşti neştiute (Unknown stories): informaţia
lipsă (mama nu ştie că de fapt fiica ei îşi înşela soţul)
Poveşti nespuse (Untold stories): ceea ce alegem să
nu spunem (soţia nu îi spune mamei că este de vină;
că are o viaţa paralelă celei de femeie căsătorită)
Poveşti neauzite (Unheard stories): ceea ce nu este
auzit sau recunoscut (versiunea soţului)
Tema 8
 Poveşti de nespus (Untellable stories): ceea ce e interzis să
spunem, sau e prea dureros spre a fi spus (fiica nu îi poate
spune mamei că existenţa ei nu este exemplară, aşa cum îşi
imaginează mama)
 Story Telling – felul în care comunicăm (fiica se prezintă
drept victimă)
 Poveşti spuse (Stories Told): ceea ce spunem că facem/am
făcut (deşi nu e adevărat, fiica spune că a fost agresată fizic)
 Lipsă de coordonare între povestea trăită şi povestea spusă
 Prin conversaţia mamă/fiică, s-a construit o lume socială
cu o realitate proprie
Tema 8
Crearea unor lumi sociale mai bune, cu modele
(patterns) de comunicare mai bune, bazate pe
compasiune, înţelegere, dragoste etc.

Mindfulness (calitate de bază a comunicatorului în

viziunea lor): observare a ceea ce fac participanţii la o
conversaţie dificilă (observaţie participativă; ştii când
să intervii pentru a îmbunătăţi situaţia dificilă)
TEMA 9
TEMA 9
ROLUL CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII ÎN
ORGANIZAŢII
DE CITIT:
 Robert D. McPhee and Pamela Zaug, “The Communicative
Constitution of Organizations: A Framework for
Explanation,” in Building Theories of Organization: The
Constitutive Role of Communication, Linda L. Putnam and
Anne Maydan Nicotera (eds.), Routledge, New York, 2009,
pp. 21-45
TEMA 9
Rolul constitutiv al comunicării în organizaţii
Reprezentanţi: Robert McPhee (2000)
Expunere: prin comunicare, oamenii creează
realitatea organizației
Concepte fundamentale: patru fluxuri specifice de
comunicare: negociderea statutului de membru, auto-
structurare, coordonarea activităţii, poziţionarea
instituţională
Tema 9
Exemplu de subiect:
Conform unuia dintre principiile enunțate de teoria
Rolul constitutiv al comunicării în organizații,
fluxurile de comunicare se pot adresa unor
audiențe:
compacte
omogene
diferite
specializate
Tema 9
Exemplu de subiect:
Conform teoriei Rolul constitutiv al comunicării în
organizații, fluxul specific de comunicare denumit
Poziţionarea instituţională se bazează pe:
negocierea statului de membru
comunicarea externă
auto-structurare
coordonarea activităților diferitelor departamente ale
organizației
Tema 10
TEMA 10
TEORIA CRITICĂ A COMUNICĂRII ÎN
ORGANIZAŢII
DE CITIT:
 Deetz, S. (1982). Critical-interpretive research in
organizational communication. Western Journal  of Speech
Communication, 46, 131-149
Tema 10
Teoria critică a comunicării în organizaţii
Reprezentanţi: Stanley Deetz (începând cu 1992)
Expunere: toți cei afectați de politica organizației
respective (=deținători de interese=stakeholders)
trebuie să aibă un cuvânt de spus în procesul de
luare a deciziilor
Concepte fundamentale (vezi slide-ul următor)
Tema 10

Modelul informațional Modelul comunicațional

Control managerial Strategie (Managerialism) Consimțământ

Co-determinare Implicare Participare

Control managerial: procese decizionale care

exclud sistematic vocile celor direct afectați de
decizii
Co-determinare: dialog deschis între
deținătorii de interese; construcția colectivă a
sinelui, a celuilalt și a lumii=produsul
democrației participative
Tema 11
TEMA 11
TEORIA UTILIZĂRI ŞI GRATIFICAŢII
DE CITIT:
Ioan Drăgan, Paradigme ale comunicării, vol. II, p. 54-92
(teoria utilizări şi gratificaţii)
Tema 11
 Teoria Utilizări şi gratificaţii

 Reprezentanţi: Elihu Katz (anii ’50 ai sec. XX) + Jay Blumler,

Michael Gurevitch, Alan Robin

 Expunere: diversitatea nevoilor, orientărilor şi activităţilor

membrilor publicului; publicul este activ; atunci când face apel
la sistemul comunicării de masă, el urmăreşte obiective
particulare (consumatorii decid ce media vor să urmărească și ce
efecte vor să aibă acestea; consumatorii aleg media diferite pentru
a răspunde unor scopuri diferite, la momente diferite)

Concepte fundamentale: nevoi, gratificaţii; tipologie: petrecerea

timpului liber, companie, evadare, plăcere/distracţie, interacțiune
socială; relaxare; informare
Tema 11
Exemplu de subiect:
Care dintre afirmațiile de mai jos sunt valabile în
cazul teoriei utilizări și gratificații:
consumul mediatic este un act de utilizare, în funcție
de așteptări, nevoi și satisfacții
ceea ce „fac” oamenii din media depinde de ceea ce
așteaptă ei de la acestea
utilizările media sunt în funcție de percepția oamenilor
asupra acestora
oamenii operează spontan sau voluntar o selecție a
mesajelor după imaginea lor despre media
Tema 12
TEMA 12
TEORIA CULTIVĂRII
DE CITIT:
Ioan Drăgan, Paradigme ale comunicării, vol. II,
p. 547-552 (teoria cultivării)

 Reprezentanţi: George Gerbner (începând cu 1967)

 Expunere: contribuția pe care o are televiziunea la crearea concepției
publicului asupra realității sociale
 Concepte fundamentale
Tema 12
Exemplu de subiect:
Conform teoriei cultivării, funcția socială a
televiziunii implică faptul că aceasta din urmă
(televiziunea) este privită mai curând ca:
factor de schimbare
factor care întărește rezistența la schimbare
factor al ordinii stabilite
factor care dinamitează stabilitatea modelelor socio-
culturale existente
Tema 13
TEMA 13
SEMIOTICA
DE CITIT:

Roland Barthes, Mitologii (1957)

Tema 13
Teoria cultivării
Reprezentanţi: Roland Barthes
Expunere: semnificaţia culturală a semnelor vizuale; interes pentru
semnele care comunică în mod subtil înţelesuri ideologice sau
conotative şi care perpetuează valorile dominante ale unei societăţi
Concepte fundamentale: semnificat, semnificant;
mit; denotaţie şi conotaţie; mitul: discursuri
contemporane, al căror obiect capătă caracter mitic prin medierea
media, a publicității sau a oricărei alte forme de comunicare modernă
Tema 14
TEMA 14
TEORIA NEGOCIERII FEŢEI
DE CITIT:
Stella Ting-Toomey, (1988). Intercultural Conflicts: A
Face-Negotiation Theory. In Young Yun Kim & William
B. Gudykunst (eds.) Theories in Intercultural
Communication. Newbury Park, CA: Sage, pp. 213–235
Nicolae Râmbu, Curs de comunicare interculturală,
disponibil la
http://www.scribd.com/doc/33220230/Comunicare-
interculturala#scribd
Tema 14
 Teoria negocierii feţei
 Reprezentanţi: Stella Ting-Toomey

• Expunere:
Oamenii care o imagine de sine interdependentă, dintr-o cultură
colectivistă, sunt preocupați de fața celorlalți sau de o față comună;
prin urmare, stilul de conflict adopdat este unul de evitare sau de
integrare
Oamenii care au o imagine de sine independentă, din culturi
individualiste, sunt preocupați de protejarea propriei imagini, de
aceea stilul de conflict adoptat este unul de dominare

 Concepte fundamentale: faţă, facework, conflict, culturi

individualiste, culturi colectiviste, stiluri de management al
conflictului determinate cultural
Tema 14
Exemplu de subiect:
Conform considerațiilor Stellei Ting-Toomey, stilul
de conflict adoptat de indivizii proveniți din culturi
colectiviste este:
dominarea
agresivitatea pasivă
integrarea
evitarea