METODE DE FORMARE

Metode de formare pasivă

Metode de formare activă
Metode de formare prin stimularea
creativităţii
Metode de formare în sistemul outdoor
Studiul de caz
Metode de formare pasivă
TIPURI de metode de formare
pasivă

• Metode afirmative de formare

• Metode interogative de formare

• Metode de formare prin descoperire

Metode afirmative
Metode afirmative de formare

• Ele constau în prezentarea

unor concepte, idei,
afirmaţii de către trainer şi
însuşirea acestora de către
cursanţi.
 TIPURI de metode afirmative

- metode bazate pe expunere:trainerul

îşi expune materialul pe baza notiţelor
scrise pe care le are în faţă; auditorul
recepţionează şi notează ideile.
Trainerul poate utiliza acelaşi material
de mai multe ori în faţa unor grupuri
diferite.
- metode demonstrative:trainerul
deţine şi transmite informaţia, o
explică şi experimentează alături de
cursant.
Postulatele metodelor afirmative

• Cunoaşterea, în sine este bună;

• Experienţa în sine este bună;
• Trainerul este maestrul care deţine
cunoaşterea şi experienţa;
• Cursantul este un elev silitor care
învaţă.
 Principii pe care se bazează
metodele afirmative
• Necesitatea analizei, a divizării logice şi
a clasării riguroase a ideilor;
• Determinarea unor etape scurte,
mergând de la simplu la complex;
• Alegerea unui limbaj clar, precis şi
accesibil;
• Facilitarea memorării prin antrenament
şi repetiţii.
Metode interogative
 Metode interogative de formare

• Trainerul determină cursanţii să înveţe

ceea ce el predă.
• Modalitatea de acumulare de
cunoştinţe constă în adresarea de către
trainer a unor întrebări orientate către
găsirea de soluţii pentru anumite
probleme.
Postulate ale metodelor interogative

• Cunoaşterea nu este dobândită decât dacă

este complet înţeleasă;
• Experienţa nu este dobândită decât dacă
este complet înţeleasă;
• Trainerul este maestrul care are informaţia şi
experienţa;
• Cursantul este un elev care are anumite
elemente ale cunoaşterii ce îi permit să
descopere anumite adevăruri globale prin
adresarea de întrebări maestrului.
Principii de bază ale metodelor interogative

• Maieutica;
• Necesitatea analizei logice;
• Decuparea unor perioade scurte de
informare urmate de întrebări care permit
cursanţilor să inducă sau să deducă
răspunsul;
• Binomul articulare-progres pornind de la
răspunsurile valide;
• Facilitarea memorării prin diferite grade de
intensitate a atenţiei şi prin reflecţie
personală.
Medode bazate pe
descoperire
Metode de formare prin descoperire
• Au facilitat trecerea de la metode de învăţare
pasive la metode de învăţare active

• Se bazează pe ideea potrivit căreia

condiţionarea sau de-condiţionarea voinţei
unei persoane poate fi realizată printr-o
tehnică de stimulare a reacţiilor pozitive sau
una de inhibare a reacţiilor negative, prin
repetarea unor situaţii sau semnale
condiţionate.
Metode de formare prin descoperire

• Postulate:
- cunoaşterea nu este dobândită decât
în condiţiile în care cursantul acţionează el
însuşi, fără a i se impune ceva;
- cursantul are dreptul să încerce şi să
să greşească;
- trainerul nu mai este un maestru însă
deţine informaţia şi are experienţa;
- cursantul este capabil să înţeleagă
complexitatea unei situaţii.
Metode de formare prin descoperire

• Principii de bază
- pregătirea de către trainer a situaţiei care
constituie obiectul formării, sub forma unor studii,
probleme, exerciţii;
- posibilitatea de a modifica activitatea
cursanţilor atât în timpul cât şi după sesiunea de
formare;
- decuparea unor perioade de dificultate
ascendentă în formarea cursanţilor;
- inexistenţa soluţiei unice pentru problemele
prezentate;
- facilitatea memorării prin reflecţie şi
descoperiri personale.
METODE de formare activă
Specificitate -metode de formare
activă

• Spre deosebire de metodele

clasice, autoritare, metodele active
au ca şi caracteristică activitatea
(atenţie şi înţelegere) şi motivaţia
(interesul direct sau indirect de a
învăţa) din partea cursanţilor.
Reticenţă în folosirea lor:

- trainerii consideră că îşi pierd

autoritatea de dascăli;

- cursanţii se tem de pierderea

securităţii metodelor clasice de
formare.
 Metode de formare activă
• Postulate
- cunoaşterea nu este dobândită iar cursantul nu va
reuşi să acumuleze totalitatea cunoştinţelor decât
dacă va învăţa: prin propria activitate, angajându-se
personal şi fiind motivat intrinsec; într-un grup,
printr-o activitate participativă şi colectivă; realizând
fiecare activitate până la finalizarea ei;
- trainerul nu este maestru; el are rol de ghid care
intervine cât mai puţin posibil asupra fondului
problemelor; este factor de emergenţă şi are rol de
catalizator pentru ideile cursanţilor.
 Metode de formare activă
• Principii de bază:
- pregătirea de către trainer a situaţiei care constituie
obiectul formării,
- posibilitatea de a modifica activitatea cursanţilor
atât în timp cât şi după sesiunea de formare,
- decuparea unor perioade de dificultate ascendentă
în formarea cursanţilor,
- inexistenţa unei singure soluţii,
- facilitarea memorării prin activitatea în echipă şi
prin descoperiri principale,
- insuflarea unei ştiinţe de a fi a cursanţilor.
 Metode de formare activă
• Caracteristici generale:
- activitatea cursanţilor (reţinem 10%din
ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ce
vedem, 50% din ce vedem şi auzim în acelaşi
timp, 8o% din ceea ce spunem;90% din ce
spunem şi facem concomitent.
- motivaţiile cursanţilor.
- desfăşurarea activităţii cursanţilor în
cadrul unui grup;
- trainerul are rol de catalizator şi nu de
instructor.
- dispariţia controlului.
 Mijloace sau instrumente de
formare activă

- realizarea de proiecte;
- lucrul liber în cadrul unui grup;
- control executat în întregime prin
auto-evaluare;
- agentul motivator îl constituie
satisfacţia reuşitei echipei.
 Metode de formare activă

• Formarea prin simulare

• Jocuri de roluri, mimodrame, sociodrame.

 Metode de formare prin stimularea
creativităţii
• Brainstorming-ul: neutralizarea blocajelor
intelectuale, stimularea ideilor noi.
• Sinectica-faze:
- formularea problemei;
- asimilarea problemei şi a datelor
acestora;
- folosirea analogiilor lui Gordon pentru
a produce starea creativă: analogia
personală, analogia directă, analogia
simbolică, analogia fantastică;
- generarea stării psihologice de creaţie;
- găsirea soluţiei.
 Metode de formare în sistemul
outdoor
• Postulate: Marele om a fost, ca şi tine, un mic
om, dar a reuşit să îşi dezvolte o calitate
primordială: a învăţat să distingă unde şi
care erau punctele slabe ale gândirii şi
acţiunilor sale.

• Principii: încredere deplină în membrii

echipei; solidaritatea între membrii echipei;
trăirea afectiv emoţională a succesului
realizat cu echipa (net superior succesului
personal).