Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
JURNALISMULUI DE
INVESTIGAȚIE
2
În jurul anului 1500 cele mai importante familii de comercianţi din
Europa, aveau deja propria lor reţea de informaţii. În jurul anului 1600 ei
îşi vindeau propriile ştiri altor comercianţi, iar pe la 1700 s-a fondat, ca o
companie comercială, Lloyds List, un ziar cu informaţii din afaceri.
3
SECOLUL AL XIX-LEA
JURNALISMUL ŞI SFERA PUBLICĂ
Editorii au sprijinit ziariştii care puteau identifica problemele
zilei, puteau să le analizeze şi să le facă relevante pentru un public critic.
Capacităţile şi noua putere a mass-mediei sunt bine ilustrate de cariera
unui binecunoscut corespondent de război.
DE CE S-A ÎNTÂMPLAT;
5
Următoarea schimbare
majoră a fost APARIȚIA
AGENȚIILOR DE ȘTIRI.
A început să se facă o Reportajul se diferenţiază de
distincţie între cei care scriau analiză, aşa cum este ea astăzi;
editoriale în au apărut articolele tematice,
birou şi cei care adunau ştiri deosebite de alte tipuri de
pe teren. articole, care cuprindeau ceea ce
numim astăzi „interes uman”;
ştirile „importante” au fost
diferenţiate de ştirile „de
divertisment”; a apărut
jurnalismul literar; s-a inventat
interviul; ziarele au început să
organizeze campanii.
6
IDEEA DE INVESTIGAȚIE
Fotbalul s-a dezvoltat începând din 1870 şi a oferit o preocupare pentru ziare, lărgind şi mai mult piaţa.
Existau maşini de tipărit mai bune, hârtie mai ieftină şi ilustraţii. Reclamele se dezvoltaseră în aşa măsură încât reduseseră
dependenţa de alte forme de venit, reduseseră costul pe bucată şi astfel au sporit şi mai mult piaţa potenţială.
În 1881 a apărut o revistă numită Titbits lansată de George Newnes, care nu era ziarist, ci antreprenor.
Titbits era o colecţie de citate scurte şi amuzante din alte publicaţii, completate cu fragmente originale ale unor ziarişti
independenţi, foarte potrivite pentru tinerii care ştiau citi, dar nu aveau antene pentru cultura înaltă sau pentru ziarele de elită cu
vocabular prolix.
8
CÂŢIVA ANTREPRENORI DE PRESĂ URMAU SĂ ÎŞI
CONSTRUIASCĂ IMPERIILE MEDIATICE PE PIAŢA DE MASĂ
CREATĂ ÎN DECENIUL OPT AL SECOLULUI AL XIX-LEA.
Ziarele de format mare doreau o audienţă mică şi selectă şi se bazau din ce în ce mai mult
pe reclame, deoarece costurile jurnalismului de înaltă clasă creşteau.
Cei care îşi făceau reclame nu influenţau prea mult conţinutul ziarelor de format mare, dar
în comparaţie cu politica, a sporit cantitatea de materiale tematice.
TRANSFORMAREA ÎN MARFĂ
Sarcina jurnalistului nu a mai fost să discute elevat sau să educe cititorii pentru a participa la res
publica, ci să producă un astfel de produs; documentele politice nemediate, cum ar fi publicarea
dezbaterilor parlamentare, au dispărut; problematica serioasă a fost diminuată odată ce au început să
fie abordate activităţi mult mai diverse.
S-ar putea ca jurnalismul de investigaţie inspirat de impulsul său moral să fie la un alt nivel faţă
de jurnalismul de ştiri puternic condiţionat
10
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE