Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDICALĂ
Definiţie
Sănătate
Boală & diagnostic
Simptom
Semn
Sindrom
Raţionament clinic
1. Conform OMS, sănătatea nu poate fi definită în mod
negativ (ca absenţă a bolii sau infirmităţii), ci pozitiv, ca
stare completă de bine general, fizic, psihic şi social.
2. Boala = antonimul sănătăţii (►definiţie negativă).
gr., epo = pe, onuma = nume , cel al cărui nume denumeşte ceva
3. Simptomul = o trăire subiectivă provocată de boală şi
colorată de experienţa anterioară a pacientului.
Campbell EW, JR, Lynn CK. The Physical Examination, în Walker HK, Hall WD, Hurst JW (ed) Clinical Methods:
The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd edition. Butterworth Publishers, 1990
1. Inspecţia = examinarea vizuală a pacientului.
Palparea
Monomanuală
Bimanuală
Toate formaţiunile palpabile vor fi descrise prin:
Localizare în funcţie de regiunile topografice ale corpului
(ex: formaţiune palpabilă în flancul drept) / reperele
anatomice (ex: paraombilical drept)
Orientare spaţială (ex: oblică de jos în sus şi spre lateral)
Formă (ex: ovoidă)
Mărime (ex: cu axul mare de aprox. 5 cm şi cel mic de aprox. 2
cm)
Contur (ex: neregulat)
Consistenţă (ex: elastică)
Sensibilitate spontană şi /sau la palpare (ex: dureroasă
spontan şi la palparea profundă)
Mobilitate (ex: aderentă la planurile profunde şi mobilă pe cele
superficiale).
Percuția și ascultația
Comprimare
Rarefiere
3. Percuția:
Directă
Mediată
Percuţia directă este mai rar folosită:
Percuţia digitală a sinusurilor frontale
şi maxilare
Percuţia lojelor renale cu marginea
externă a pumnului (având obiectiv
reproducerea durerii şi nu obţinerea
unei sonorităţi)
Percuţia mediată (digito-digitală):
Falanga distală a mediusului
mâinii nedominante (pleximetru)
se aplică în contact strâns pe zona
de percutat ;
Plexor Mediusul mâinii dominante
(plexor) loveşte perpendicular
articulaţia interfalangiană sau
falanga distală a pleximetrului;
Pleximetru
Viteza şi forţa loviturilor este
controlată prin flexia/revenirea
rapidă din articulaţia pumnului.
Percuţia ► vibraţii ale ţesuturilor subiacente
tegumentului (3-5 cm) ► sunet cu
-
Matitate
Intensitate Submatitate
Tonalitate Sonoritate
Timbru Hipersonoritate
Timpanism
caracteristice, în funcţie de
prezenţa sau absenţa aerului +
Conţinut aerian
(densitatea ţesuturilor) în
zona percutată.
Matitatea
scăderea conţinutului
aerian faţă de anatomia Spaţiu
pleural
pleurală).
Timpanismul
4. Ascultaţia:
Directă (abandonată)
Mediată (stetoscop)
Primul stetoscop inventat de René-Théophile-Hyacinthe Laennec (1816).
Stetoscopul are rolul de a amplifica sunetele corporale şi de a elimina pe
cele provenite din mediul înconjurător.
Diafragm
Sunete de înaltă frecvenţă
(respiratorii, intestinale)
Nu se aplică foarte ferm pe
Clopot tegument, pentru că
întinderea ţesuturilor le
converteşte într-un
diafragm sui generis.
Comparaţia între transmisia sunetelor între 20-600 Hz (interval în
care se încadrează majoritatea sunetelor cardiace şi pulmonare)
prin diafragmul şi prin clopotul piesei toracice demonstrează că
diafragmul oferă o transmitere mai eficientă.
În acest sens, recomandarea de a folosi clopotul este destinată mai
ales dezvoltării auzului selectiv, adică a antrenării cochleei pentru
a-şi maximiza răspunsul la un anumit domeniu de frecvenţă.
Welsby PD, Parry G, Smith D. The stethoscope: some preliminary investigations. Postgrad Med J 2003;79:695-8
CORD ŞI VASE:
Zgomote, clicuri, clacmente
Sufluri
Frecături
PLĂMÂN:
Raluri
Sufluri
Frecături
TUB DIGESTIV: zgomotele intestinale
(peristaltice, borborigmele)
Hahn BH. Systemic Lupus Erythematosus. În Harrison’s Principles of Internal Medicine, 16th Edition, McGraw-Hill, New
York 2005, p.1961
Boală prezentă Boală absentă Total
Semn/simptom prezent AP FP AP + FP
Semn/simptom absent FN AN FN + AN
Total AP + FN FP + AN
AP = adevărat pozitiv FN = fals negativ FP = fals pozitiv AN = adevărat negativ
Specificitatea = AN / FP + AN
Davie AP, Francis CM, Caruana L şi col. Assessing diagnosis in heart failure: witch features are any use? Q J Med,
1997; 90: 335-9
Testul ideal este şi sensibil şi specific ► este foarte util şi
când este pozitiv – pentru a pune diagnosticul de boală,
şi când este negativ – pentru a exlude boala.
Dacă testul este foarte sensibil, nu însă şi specific,
atunci când este negativ pacientul aproape sigur nu
are boala, dar când este pozitiv este posibil să fie fals
pozitiv.
Când testul este foarte specific, nu însă şi sensibil,
dacă este pozitiv punem diagnosticul de boală, dacă
însă este negativ, este posibil să fie fals negativ.
5. Sindromul = grupare de simptome şi semne legate între
ele printr-o particularitate structurală sau funcţională.
Vena centrală
Sinusoide
Triada portală
HTP postsinusoidală
HTP sinusoidală
HTP presinusoidală
Etiologia sindromului hipertensiunii portale
1. SHP presinusoidală:
Tromboză venă portă (septicemii, tumori maligne)
Policitemia vera
Tromboza venei splenice
Schisostomiaza
Malformaţii ale axului spleno-portal.
2. SHP sinusoidală:
Ciroza hepatică
Hepatita alcoolică acută.
3. SHP postsinusoidală:
Boala veno-ocluzivă
Insuficienţa ventriculară dreaptă
Pericardita cronică constrictivă
Obstrucţia venei cave inferioare
6.Raţionamentul clinic = procesul complex prin care
medicul identifică, analizează şi sintetizează
simptomele, semnele şi sindroamele în vederea
formulării diagnosticului şi schemei terapeutice
adecvate.
William of Ockam
(1287 – 1347)
INVESTIGAŢII PARACLINICE
DIAGNOSTIC
ANALIZA RISCURILOR ŞI
BENEFICIILOR
Hampton JR, Harrison MJ, Mitchell JR si col. Relative contributions of history-taking, physical examination, and laboratory
investigation to diagnosis and management of medical outpatients. Br Med J 1975;2:486-9
Peterson MC, Holbrook JH, Von Hales D si col. Contributions of the history, physical examination, and laboratory investigation
in making medical diagnoses. West J Med 1992;156:163-5
Roshan R, Rao AP. A study of relative contributions of the history, physical examination and investigations in making medical
diagnosis. J Assoc Physicians India 2000;48:771-5
Benseñor IM. Do you believe in the power of clinical examination? The answer must be yes! Sao Paulo Med J 2003; 121:223
Un studiu efectuat la un spital universitar din Japonia pe un
lot de 94 studenți de anul 5 care au examinat fiecare câte 4
cazuri simulate (hipotiroidie, mononucleoză infecțioasă,
migrenă și sindrom de tunel carpian) a evidentiat că 63,8%
dintre subiecți au formulat diagnosticul corect; dintre
aceștia, 71,7% după anamneză, 18,3% după examenul fizic
și 10% după efectuarea investigațiilor paraclinice.
Tsukamoto T, Ohira Y, Noda K si col. The contribution of the medical history for the
diagnosis of simulated cases by medical students. Int J Med Educ. 2012; 3:78-82
What do such data tell us? They show that the most
important tests we have ever devised for obtaining
clinical diagnoses are history-taking and physical
examination! We now have a lot of invasive and non-
invasive complementary investigations, many of them
extremely expensive, but the most powerful tool that
physicians have is still the contact between them and
the patient during clinical examination.
Isabela M. Benseñor
Assistant Professor in the Division of Clinical Medicine, Hospital das Clínicas, Universidade de São Paulo, Brazil