Educaţia timpurie

• Educaţia timpurie reprezintă acţiunile educaţionale adresate copiilor

cu vârste între 0 şi 7 ani, acţiuni care le asigură copiilor condiţii
specifice pentru dezvoltarea lor generală, în concordanţă cu
caracteristicile individuale şi de vârstă

• 2005: Strategia naţională privind educaţia timpurie (MECT, UNICEF)

• Include influenţele educaţionale sistematice din:

• perioada prenatală,
• perioada de nou născut şi sugar,
• perioada copilăriei mici
2014: Stadiul implementării strategiei naționale de educație timpurie.
• În sens larg, educația timpurie poate fi văzută
drept un context existențial cuprinzător,
instituit la nivel familial și extrafamilial, ce
integrează persoane, dar și instituții, acțiunile
acestora, atitudinile și valorile pe care le
promovează, resursele materiale,
organizatorice, manageriale antrenate în
educația copiilor de vârste mici. (Stan, 2014).
La nivel public, întâlnim o serie de enunțuri care deja au devenit un
bun comun la nivel de limbaj pedagogic şi în politicile publice:
•- instituțiile educaționale trebuie să fie pregătite şi să se adapteze
copiilor, nu copiii să fie pregătiți pentru acestea;
• - orice copil este capabil să învețe şi să aibă rezultate foarte bune;
•- copiii şi familiile diferă din multe puncte de vedere, iar aceste
diferențe trebuie valorizate;
•- strategiile educaționale abordate trebuie să răspundă nevoilor şi
capacităților educaționale ale copiilor şi ritmurilor lor diferite de
dezvoltare
(Bennett 2013, p. 310)
 O sinteză a literaturii de specialitate (Bennet
2013: 29-3211) arată că:
1. Programele de calitate bună din domeniul educației şi dezvoltării timpurii au
efecte pozitive pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea cognitivă a
copiilor;
2. Programele de educație timpurie au efecte pozitive pentru dezvoltarea socială
şi emoțională a copiilor, dar acestea nu persistă în şcoala primară dacă nu sunt
întreținute de practici educaționale de calitate;
3. Efectele pozitive ale programelor de educație timpurie au cel mai mare efect
asupra copiilor provenind din medii dezavantajate. Experiențele prilejuite de
intervențiile educaționale de calitate facilitează în foarte mare măsură tranziția
copiilor la şcoala primară;
4. Calitatea programelor de educație timpurie este esențală pentru asigurarea
dezvoltării cognitive şi sociale a copiilor;
5. Implicarea părinților în educația copiilor este foarte importantă;
6. În țările în care educația şi dezvoltarea timpurie includ servicii integrate,
sociale şi de sănătate, copiii au cel mai mult de câştigat din participarea la
programe de educație timpurie;
7. Colaborarea dintre diverşi factori/actori conduce la creşterea eficacității şi
eficienței intervențiilor.”
Parteneri al MEC pentru educația timpurie

• UNICEF (Fondul internațional pentru copii)

• Centrul Step by Step pentru educație și dezvoltare profesională
• Romani Criss (grădinița estivală), OvidiuRo (Agenție pentru Educație
Timpurie) (Proiectul Fiecare copil în Grădiniță)
• Banca de dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Mondială
• RENINCO (Reţeaua Naţională de Informare şi Comunicare pentru
Integrarea Copiilor şi Tinerilor cu Cerinţe Educative Speciale în
Comunitate)
• Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului
• Centrul Național de Sănătate Mintală
• Fundația Copiii Noștri
Programe naționale

• Programul de educație parentală Educați așa!

• Ecogrădinița
• Kalokagatia
• Să citim pentru mileniul III
• Copii sănătoși la grădiniță
Strategii naționale

• 2005: Strategia naţională privind educaţia timpurie (MECT, UNICEF)

(ca parte a Cadrului convergent de dezvoltare timpurie a copilului)
• 2006-2010: Strategia națională a integrată pentru formarea și
dezvoltarea competențelor parentale
• 2007-2010: Strategia privind sănătatea mintală a copilului și
adolescentului
• 2015: Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii
• 2015: Strategia națională privind învățarea pe tot parcursul vieții
Practici promițătoare în educația timpurie -
trei categorii mari:

• practici generate de politici sau proiecte inițiate la nivel sistemic de

către Ministerul Educației Naționale, respectiv agenții sau unități de
implementare direct asociate Ministerului prin proiecte cu acoperire
națională sau de mare anvergură (de exemplu Proiectul pentru
Reforma Educației Timpurii);
• practici inițiate de instituții educaționale sau organizații
neguvernamentale şi promovate de Ministerul Educației Naționale
pentru a fi implementate la o scară cât mai largă (de exemplu
Programul național de educație parentală în învățământul preşcolar);
• practici inițiate de instituții educaționale sau organizații
neguvernamentale care sunt implementate cu succes în una sau mai
multe instituții de învățământ, centre care oferă servicii de educație
timpurie sau comunități locale. Asemenea practici au potențialul de a
fi replicate şi în alte contexte;”
 CUM ÎNVAŢĂ
(ANTE)PREŞCOLARII
– caracteristici definitorii şi implicaţii
practice –
 Literatura de specialitate
David, Goouch, Powel& Abbott 2003; Livingstone 2009 susţin în mod
unanim că în mediile educaţionale formale, copiii învaţă cel mai eficient
atunci când:

sunt activi
interacţionază cu colegii

sunt angajaţi în acţiuni interesante şi relevante

acţiunile pe care le fac răspund unor nevoi individuale

acţiunile pe care le fac sunt adecvate vârstei

acţiunile pe care le fac le dau o stare de bine

Sugarul mic (de la naștere
la 8 luni)
 Învățarea sugarul mic este foarte diferită față de celelalte grupe de
vârstă. Sugarii mici depind de adulți pentru a avea experiențe.
 
 învață să se simtă bine cu adulții și preferă să învețe cu adulți care le
sunt familiari.
 învață să aibă încredere în adulți când sunt hrăniți, ținuți în brațe sau
îmbrăcați.
 dorm mult și învățarea are loc când sunt treji sau vioi.
 învață prin privire și ascultare.
 ating și apucă obiecte pe măsură ce învață despre ele.
 duc lucrurile la gură pentru a le explora.
 Sugarul mare (8-18 luni)
 Sugarul mare trece prin schimbări majore, inclusiv învățarea primului cuvânt și efectuarea
primului pas. Sugarii mari învață cel mai bine din interacțiunea drăgăstoasă cu adultul. |n
special:
 cunosc diferența dintre adulții cu care sunt familiarizați și cei cu care nu
sunt și preferă să învețe în mediul confortabil al adulților cu care sunt
familiarizați.
 îi imită pe adulți.
 învață limbajul de la adulți (copilul mobil înțelege multe cuvinte, dar
pronunță puține).
 se mișcă și aleg între jucării.
 explorează activ obiectele.
 învață jucându-se cu același obiect în mod repetat, dar schimbându-și
acțiunile puțin de fiecare dată.
 petrec mai puțin timp la îmbrăcat, dormit și mâncat și mai mult la joacă.
 socializează și îi urmăresc atent pe ceilalți.
 învață jucând jocuri simple cu un singur educator; gradat, pot să se joace
cu doi, trei copii jocuri simple.
 Copilul mic (18-24 luni)
Copiii de această vârstă învață altfel. Ei explorează și cercetează
limbajul, ideile și oamenii. |nvață că sunt o persoană diferită și fac asta
în timp ce se joacă cu alții. |n special:
au nenumărate conflicte cu ceilalți copii din cauza jucăriilor; aceste
conflicte sunt valoroase în învățarea despre sine și ceilalți.
învață despre emoții, observând emoțiile proprii și ale altora.

joacă același joc cu cei de o vârstă cu ei, dar alături de ei.

încep să vorbească și progresează de la două cuvinte la conversație

simplă.
descoperă în continuu lucruri noi, cum funcționează ele și-și folosesc
toate simțurile când explorează obiectele.
îi încântă pe adulți cu jocuri imaginare.

au o dezvoltare fizică mai puțin evidentă decât a sugarilor mari, dar își
perfecționează mișcarea atentă și echilibrul.
sunt fascinați de propria independență, cum ar fi turnatul sucului și
îmbrăcatul. Mișcările lor sunt stângace și deseori răstoarnă obiecte sau
varsă lichide.
 Copilul între doi și trei ani
(24-36 luni)
Copiii de peste doi ani sunt asemănători dar și diferiți de copiii mici. Ei
sunt preocupați de descoperire, dar sunt mai independenți. Joaca lor
este mai organizată și poate dura mai mult.  
Se joacă cu ceea ce îi interesează pe moment. Jocul într-o activitate
poate fi foarte iute.
Nu le plac activitățile lungi și planificate. Timpul petrecut într-o
singură activitate poate fi foarte scurt.
Învață din contactul cald și personal cu adulții.

Se pot juca singuri fără adulți.

Se joacă singuri și cu colegii. Ei se angajează frecvent în joc în

paralel, iar dacă își aleg activitatea pot forma grupe de doi-trei în mod
natural.
Pot învăța prin subiecte în legătură cu viața lor, cum ar fi animalele,
apa și mingile.
 Proiectarea şi desfăşurarea activităţilor
educaţionale în cadrul educaţiei timpurii
- Condiţii preliminare -

Eficienţa în învăţare la această vârstă

corelează cu:

 Calitatea interacţiunilor adult – copil

 Calitatea relaţiilor cu familia

 Asigurarea feedback-ului formativ pentru

copii.
 Proiectarea şi desfăşurarea activităţilor
educaţionale în cadrul educaţiei timpurii
- Condiţii preliminare-

 Calitatea pregătirii profesionale a

cadrului didactic
 Măsura existenţei unor politici
instituţionale coerente relative la
managementul comportamentului,
politici care să încurajeze asertivitatea
copiilor, prevenind în acelaşi timp
conflictele.
Comportamentul copilului Ce înseamnă Răspunsul educatorului
comportamentul

Față în față, se uită fix la Interes pentru joc sau Vorbiți cu copilul, arătați-i un
adult interacțiune obiect sau începeți un joc

Față în față, zâmbește Interes și plăcere Continuați cu jocul

Capul ușor întors lateral Interes, dar ar avea nevoie ca Jucați-vă mai încet sau mai
adultul să schimbe jocul iute

    Variați jocul, adăugați ceva

Privește lateral Interes pierdut nou, vorbiți-i despre obiectul
spre care se uită

Își întoarce capul iute dintr-o    

parte în alta Îi displace ceva Încercați un nou obiect sau
joc
Capul în jos Nu este interesat sau vrea să fie Opriți-vă, copilul este prea
lăsat în pace incitat
Plânge, desface degetele, își Suferind, nefericit, bolnav, Opriți-vă și liniștiți copilul cu
arcuiește spatele în disconfort cuvinte blânde și atingere
ușoară
Condiţii preliminare
Mediul fizic
 Copiii mici au nevoie să se mişte mult şi să
exerseze o varietate de acţiuni motrice

 Copiii trebuie să fie în siguranţă

 Copiii trebuie să poată opta pentru o

varietate de activităţi de învăţare

 Copiii îşi petrec o mare parte din timp

explorând mediul

 Copiii au nevoie de ordine şi de reguli

În ce măsură spaţiile din imagini permit
aplicarea principiilor afirmate anterior?
Condiţii preliminare
Mediul relaţional

 Dispoziţia generală a educatorului:

veselie, disponibilitate, afecţiune

 Comunicarea cu copiii trebuie să denote

respect:
– Ce înseamnă acest lucru?

 Comunicarea cu copiii trebuie să denote

cunoaşterea copilului:
– Ce înseamnă acest lucru?
Condiţii preliminare
Mediul relaţional
 Comunicarea cu copiii trebuie să fie
stimulativă
– Ce înseamnă acest lucru?

 Comunicarea cu copiii trebuie să

denote consecvenţă şi autoritate:
– Ce înseamnă acest lucru?
Aplicaţie:
Urmăriţi secvenţa filmată
existentă în legătura de mai
jos:

Reflectaţi la comportamentul
de relaţionare şi comunicare
al cadrului didactic. In ce
mod susţine acesta învăţarea
şi dezvoltarea copilului?
Cum învaţă
(ante)preşcolarii?
 Prin asociere
 Prin imitare
 Prin încercare şi eroare
 Prin explorare
 Pe dinafară
 Prin observare
 Prin rezolvare de probleme
 ... prin asociere
Fapte:
Sugestii de utilizare a asocierilor mentale
Apa vine de la robinet
în scopul învăţării:
 O grupă plină de veselie, dragoste ,
Pernele sunt moi
Telefoanele sună acceptare determină asocierea creşei/
grădiniţei cu starea de bine
Deprinderi:
Limbajul: etichete verbale ataşate lucrurilor  Asocierile trebuie întărite cu
Cititul: sunetele asociate formelor grafice
consecvenţă
Trasee spre destinaţii: o luăm pe aici, mergem la
medic
 Antrenarea tuturor analizatorilor în
Aşteptări: învăţare asigură ancore pentru asocieri
Părinţii vin acasă de la muncă – exaltare, solide
surpriză, anxietate
Timpul petrecut cu o rudă se asociază cu o
acţiune preferată  ancore de asociere variate
Obişnuinţe:
Stingem lumina – ne culcăm  Observând copilul, putem identifica
Aducem hainele – mergem afară posibilele asocieri pe care le face şi
Fratele are teme – lipsa temporară a atenţiei putem interveni asupra celor
părinţilor nefuncţionale
Comportamente:
Râsul - fericire
 Jocuri de asociere
Solicitarea ajutorului sau plânsul – primirea
atenţiei adultului
 ... prin imitare
Sugestii de utilizare a imitaţiei în
scopul învăţării:
 Cereţi-le copiilor să vizualizeze
 implică observarea
atentă şi focalizată pe rezultatul unor acţiuni printr-
un exerciţiu de imagerie
detalii mentală
 imediată şi întârziată  Însoţiţi explicaţiile verbale cu
demonstrarea acţiunilor, pe
 scurtcircuitează etape,pas cu pas
experienţa  Fiţi conştienţi de propriile
 stă la baza învăţării obişnuinţe de comunicare,
prin imagerie mentală comportamentale, de limbaj
nonverbal şi paraverbal şi
corectaţi-le pe cele care nu
doriţi să fie imitate de copii
 Propuneţi jocuri de imitaţie.
 ... prin explorare
 Este motivată şi facilitată de scopul învăţării:
caracteristici intrinseci
 Este adesea blocată de
atitudinea preventivă şi
protectivă a părinţilor şi
educatorilor
 Consecinţe pozitive în plan
emoţional şi atitudinal
Sugestii de utilizare a explorării în
 Creaţi-le copiilor situaţii care să îi motiveze
pentru explorare
 Acordaţi-le timp, nu îi întrerupeţi, pe cât posibil
 Acordaţi-le ajutor funcţional
 Daţi-le şansa să îşi exploreze limitele fizice şi
mentale
 Lăsaţi-i să se murdărească
 Creaţi momente în care se joacă singur şi nu
este expus factorilor distractori
 Daţi-le posibilitatea să înveţe consecinţele
fireşti
 Lăudaţi-le reuşitele şi asiguraţi-i de acordul
dumneavoastră
 Lăsaţi-i să îşi folosească imaginaţia în utilizarea
lucrurilor
 Suportaţi repetitivitatea unor acţiuni de
explorare
Prin încercare şi eroare
...pe dinafară
Sugestii de utilizare a memorării în scopul
 Numărători învăţării:
 Valorizaţi învăţarea şi prezentarea
 Poezii pentru copii
acurată a celor învăţate. Copiii
 Cântece împrumută atitudinea adulţilor în acest
 Povestiri sens
 Asociaţi conţinuturile de memorat cu
ancore kinetice şi senzoriale
 Inventaţi jocuri-concurs pe care le puteţi

Cât este de dezirabilă? propune spontan în momentele de

Este conştientă, implică
înţelegerea?
Care îi sunt consecinţele în
plan emoţional?
activitate nedirijată în grupă: spune
numele rudelor, cât mai multe animale,
jocul deosebirilor, jocul asemănărilor,
jocul antonimelor, jocul întrebărilor
tematice. Acestea valorizează
memorarea ca mijloc de învăţare
 ....prin observare
 Presupune atenţie Sugestii de utilizare a
concentrată observării în scopul
 Se focalizează pe
învăţării:
 Formulaţi sarcini de observare a
detalii unor obiecte statice, dar şi a unor
procese (obiecte dinamice)
 Presupune analiză  Ghidaţi observaţia prin întrebări de
şi discriminare fină orientare a atenţiei spre stimulii
relevanţi şi de menţinere a
 Exersează interesului
perseverenţa şi  Motivaţi pentru observare prin
persistenţa pe complicarea sarcinii de învăţare
 Susţineţi învăţarea prin facilitarea
sarcina de lucru transferului cunoştinţelor
 ... prin rezolvare de probleme
 Rezolvarea de probleme
reprezintă un demers de
articulare a cauzelor şi
consecinţelor, de corelare a
variabilelor realităţii ce
presupune un nivel superior de
maturizare şi dezvoltare
cognitivă
 Totuşi (ante)preşcolarii identifică
şi rezolvă zilnic probleme impuse
de: situaţiile de viaţă obişnuite,
cuprinse în jucăriile utilizate etc.
Sugestii de utilizare a rezolvării de
probleme în scopul învăţării:
 Problematizaţi realitatea punând întrebări
ipotetice: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă...
Sau prospective: ce crezi că se va
întâmpla mai departe?
 Permiteţi-le copiilor să se confrunte
singuri cu problemele apărute spontan şi
să găsească soluţii
 Discutaţi soluţiile alternative
 Discutaţi despre paşii de rezolvare a
problemei după parcurgerea ei de către
copil
 Răspundeţi întotdeauna întrebărilor
copiilor şi încurajaţi-i să pună întrebări
 Aplicaţie

 Cum îi putem învăţa pe (ante)preşcolari să realizeze o

activitate complexă, implicând principiile de bază ale
învăţării la această vârstă:
– Cum să meargă pe trotinetă

– Cum să obţină jucăria de la coleg fără să o ia cu forţa

– Cum să îşi aştepte răbdător rândul la tobogan

Un exemplu: Cum îl învăţăm să şuteze la poartă
 Începe prin a-i arăta întregul proces: şut în
minge la poartă
 Fragmentează procesul în paşi mici: în ce
punct trebuie lovită mingea, cu ce parte a
piciorului, unde trebuie să se uite
 Lasă-l să experimenteze, să îşi perfecţioneze
mişcările
 Arată-i cum să îşi folosească corpul şi cere-i
să te imite
 Lasă-l să pună întrebări şi să îşi găsească
propriile răspunsuri
Un exemplu: Cum îl învăţăm să
şuteze la poartă

 Extinde: pe măsură ce devine mai

competent, mută plasa mai departe
 Arată-i din nou întreaga mişcare, cu
încetinitorul
 Arată-i perfecţiunea: urmăriţi împreună la
TV un fotbalist şutând la poartă
 Cere-i să vizualizeze mental mişcarea şi să o
repete în minte
 Pune-l să încerce din nou.
Educaţia experienţială
Activităţile de învăţare

 Jocul
 Activităţi artistice şi de îndemânare
 Activităţi muzicale şi de mişcare
 Activităţi de creaţie şi comunicare
 Activităţi de cunoaştere
 Activităţi în aer liber
Activităţile de învăţare
Jocul
 De ce iubesc copiii jocul?

 De ce factori depinde succesul jocului?

 Care este rolul adultului în jocul copilului?

 Cum pot adulţii să se implice în jocul

copiilor?
 Succesul jocului depinde adesea de detalii aparent
fără relevanţă pentru activitatea ludică:

– confortul copiilor la intrarea în grupă generat de modul în

care s-a despărţit de părinţi şi a fost primit în grădiniţă;
– comunicarea spaţiilor în grupă, în grădiniţă şi cu exteriorul;
– cantitatea de jucării ( eventual de acelaşi tip) puse la
dispoziţie;
– gradul de acces al copiilor la toate jucăriilor în fiecare
moment;
– libertatea dată copiilor de a alege jucăriile cu care să se
joace;
– timpul avut la dispoziţie. Copiii au nevoie de timp de joacă,
de descoperire prin joc şi de repetare a unor acţiuni;
– integritatea jucăriilor şi la calitatea materialelor;
– mesajul, adesea non-verbal, pe care educatorul sau
părintele îl transmite referitor la gradul în care acesta
valorizează jocul.
Ce mesaj transmite afirmaţia educatoarei:
Acum puteţi să vă jucaţi puţin, apoi trecem
din nou la lucruri importante
Activităţile de învăţare
Jocul “dezordonat” (engl. messy play)
 „mess” = haos, murdărie, fără structură,
dezechilibrat, conflictual, scăpat de sub
control
 deşi toate aceste expresii au conotaţii
negative, jocul dezordonat s-a dovedit a fi un
instrument foarte util în accelerarea
dezvoltării la vârstele mici
 Materiale de joc:
– diverse făinuri
– materiale pentru pictură
– fructe şi legume
– plante şi frunze
– coajă de copac
– materiale pentru modelat: plastilină, chit pentru modelaj,
plastilină din materiale naturale
– surse de lumină
– apă şi nisip
Jocul “dezordonat”

 Exemple de activităţi:
 săpatul adânc în nisip şi în pământ
 prepararea turtiţelor din noroi

 jocul în bălţi şi stropitul cu apă din bălţi

 transportul apei folosind diferite

recipiente şi tuburi
 amestecarea apei cu nisipul în diferite
cantităţi
 Identificaţi modalităţi de prevenire sau
depăşire a reţinerilor pe care le pot
avea faţă de jocul dezordonat
– părinţii
– îngrijitorii de curăţenie
– directorii de instituţie şi colegii
 Activităţile de învăţare
Jocul euristic
 Elinor Goldschmied şi Sonia Jackson (anii ’80)
 Copiii au acces ,pentru o perioadă clar determinată de timp (1 oră pe zi) şi într-un
mediu controlat, la nu număr de obiecte şi recipiente variate cu care se pot juca liber,
fără intervenţia adultului

Materiale de joc:
 obiecte din carton şi hârtie: cofraje de ouă, tuburi de carton, hârtie cerată

 obiecte din lemn: castronaşe de lemn, păpuşi, inele pentru şerveţele sau pentru
draperii, cuburi, recipiente de lemn pentru sare şi piper, pioni de şah, mostre de
parchet, tapet, pal melaminat capsate împreună la un capăt, piese mari de domino

 obiecte din material textil, piele (neapărat naturală), bucăţi de plasă de citrice

 obiecte in metal: inele pentru perdele, set de linguri pentru măsurarea cantităţilor,
site pentru ceai, clopoţei, mici recipiente de metal, capace, forme pentru prăjituri

 obiecte din natură: fructe, nuci, bureţi naturali, conuri de brad, pietre mai mari

 perii şi piepteni

 oglinzi mai solide, materiale care reflectă lumina, panouri colorate din plastic
transparent
Jocul lui Victor
Jocul euristic

Obiectele trebuie selectate în funcţie de potenţialul de

joc şi descoperire pe care îl integrează:

– dacă oferă stimulare senzorială (fac zgomot, au culori şi

texturi variate, pot fi scuturate, reprezintă concepte
fundamentale, precum: mare/mic, uşor/greu,
închis/deschis, înăuntru/afară)

– dacă permit desfăşurarea unor acţiuni pe care copiii mici le

îndrăgesc: umplerea, golirea răsturnarea, potrivirea,
închiderea, deschiderea, ascunderea unor obiecte,
acoperirea, depozitarea şi transportarea obiectelor, târârea
şi înşiruirea etc.
Activităţi de creaţie şi comunicare

 Povestea şi activitatea cu cartea

– Ce poveşti le citim copiilor?

– Cum citim poveşti?

– Cum folosim cărţile ilustrate pentru copii?

– Cum utilizăm povestea?

 Ce întrebări formulăm?
 Cum transferăm informaţia în contextul experienţei de viaţă a copiilor
 În ce mod putem aprofunda mesajul sau subiectul poveştii
Aplicaţie
 În grupuri mici, lecturaţi o poveste dintr-o
carte ilustrată pentru copii şi imaginaţi un
scenariu de lectură a ei în faţa copiilor.
– Subliniaţi în ce mod veţi implica activ copiii în
lectura poveştii
– Arătaţi cum veţi utiliza imaginile
– Alcătuiţi un ghid de dialog pe marginea poveştii,
referitor la firul narativ, dar şi la tema centrală a
poveştii
 Activităţi de cunoaşterea
realităţii fizice şi sociale
 Conţinuturi matematice:
– Noţiunea de cantitate, număr,
dimensiune, figură geometrică,
unitate de măsură
– Deprinderi pre-matematice:
 Grupare, seriere, ierarhizare
 Cunoştinţe privind mediul fizic şi
social
 Deprinderi de investigaţie
În grupuri mici, analizaţi
conţinuturile matematice şi de
cunoaşterea mediului pe care
le pot include temele de mai
jos:
 Invenţii şi descoperiri
 Colecţii
 Animale care au existat şi
animale care nu au existat
niciodată
 Călătoria pinguinului Apolodor
Activităţile de dezvoltare
personală şi socială
Unităţi tematice propuse în programul curricular:
 Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine)

 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă;

comunicare cu colegii/ părinţii/ educatoarea

 Managementul învăţării prin joc

 Dezvoltarea empatiei

 Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea

alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la
situaţiile apărute

 Medierea conflictelor
 Aplicaţie

 Participanţii vor pune în practică scenariul

unei întâlniri de dimineaţă. Aplicaţia se va
desfăşura conform Fişei 3