INTERACTIUNEA

ROATA – CALE DE RULARE

•PROFESOR:

SEF LUCRARI DR. ING. PLESCAN COSTEL

Student:
BULARCA MURESAN THOMAS
ADRIAN
Grupa:
 CUPRINS
1. INTRODUCERE;
2. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA ROTII;
3. INTERACTIUNEA DINTRE PNEU SI CALEA DE RULARE;
4. INFLUENTA CONDITIILOR DE DRUM SI A INTERACTIUNII PNEU–CALE DE RULARE ASUPRA
SIGURANTEI TRAFICULUI;
5. REZISTENTA LA RULARE;
6. FRANAREA AUTOVEHICULULUI;
7. CONDITII DE MEDIU;
8. CERCETARI IN CONCEPT DE STRUCTURII RUTIERE;
9. BIBLIOGRAFIE.
 1. INTRODUCERE

Principalii factori implicați în proiectare

structurilor rutiere (vezi Fig. 1.1) sunt
reprezentați de roata și îmbrăcamintea
rutieră, fiind considerată în mod deosebit
relația dintre ele în vederea dezvoltării
unei combinații economice a straturilor
rutiere, atât în ceea ce privește grosimea
cât și tipul de material utilizat. Această
combinație se selectează în conformitate
cu caracteristicile terenului de fundare și • FIG. 1.1 – SCHEMĂ CONVENȚIONALĂ
REPREZENTÂND PRINCIPALII FACTORI
traficul cumulat pe toată durata de IMPLICAȚI ÎN PROIECTAREA STRUCTURILOR
serviciu a drumului. RUTIERE: ROATA VEHICULULUI,
ÎMBRĂCĂMINTEA RUTIERĂ ȘI TERENUL DE
FUNDARE
 2. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA
ROTII.

• IN PROCESUL RULARII, DATORITA FORTELOR CARE ACTIONEAZA ASUPRA ROTILOR,

REZULTA ANUMITE DEFORMATI IN STRUCTURA ANVELOPELOR CA URMARE A FORTELOR
CARE ACTIONEAZA ASUPRA LOR, MARIMEA ACESTOR FORTE DEPINZAND DE MAI MULTI
FACTORI:
• - MATERIALUL DIN CARE SUNT CONFECTIONATE ANVELOPELE SI TIPUL LOR,
INCARCAREA ROTII, PRESIUNEA DIN PNEU, FORTELE SI MOMENTELE APLICATE LA ROATA,
PRECUM SI TIPUL SI STAREA SUPRAFETEI DE RULARE.
• - ENERGIA CARE SE PRODUCE LA DEPLASAREA ROTII ELASTICE SE CONSUMA PRIN
FRECAREA INTERIOARA IN MATERIALUL ANVELOPEI, PRIN FRECAREA IN SUPRAFATA DE
CONTACT SI PRIN MODIFICAREA FORMEI DE ECHILIBRU A PROFILULUI ANVELOPEI.
 2. FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA
ROTII.
• ROATA SE DEPLASEAZA DATORITA FORTEI
DE IMPINGERE, F, APLICATA IN CENTRUL
SAU, IN URMA ACTIUNII EI LUAND
NASTERE REACTIILE ELEMENTARE ALE
FORTELOR DE REZISTENTA IN SUPRAFATA
DE CONTACT A ROTII CU CALEA DE
RULARE. REZISTENTA ACESTOR FORTE,
FR ,DENUMITA FORTA REZISTENTA LA
DEPLASARE, ESTE EGALA SI DE SENS OPUS
CU FORTA DE IMPINGERE SI PROVOACA
DEFORMATIA PERIFERICA A ANVELOPEI.
FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA
Fig. 2.1. Schema fortelor care actioneaza
ROTII CONDUSE SUNT PREZENTATE
asupra rotii.
SCHEMATIC IN FIGURA 2.1.
 3. INTERACTIUNEA DINTRE PNEU SI CALEA
DE RULARE.

• PRINCIPALELE PROBLEME ALE

STUDIULUI INTERACTIUNII DINTRE
PNEU SI CALEA DE RULARE SE
REFERA LA ANALIZA TEORETICO-
EXPERIMENTALA A MARIMII SI
FORMEI SUPRAFETEI DE CONTACT
DINTRE PNEU SI CALE, A
ASPECTELOR CINEMATICII
SUPRAFETELOR IN CONTACT SI A
DINAMICII ACESTORA.
• INTERACTIUNEA DINTRE PNEU SI CALEA DE RULARE ESTE UN FENOMEN
DESTUL DE COMPLEX, DEOARECE TREBUIE SA TINA SEAMA ATAT DE
PARAMETRII DE EXPLOATARE AI PNEULUI – CUM SUNT PRESIUNEA
INTERIOARA, VITEZA DE ROTATIE, FORTELE SI MOMENTELE APLICATE,
DIRECTIA SI MARIMEA MISCARII RELATIVE FATA DE PLANUL MEDIAN , CAT
SI DE PARAMETRII SAI CONSTRUCTIVI.
• DEOARECE TOATE FORTELE NECESARE PENTRU SUSTINEREA SI GHIDAREA
AUTOVEHICULULUI APAR IN PATA DE CONTACT(DINTRE ROATA-CALE DE
RULARE), STUDIUL ACESTOR CARACTERISTICI ARE DREPT SCOP
IMBUNATATIREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE PNEURILOR SI
IMBUNATATIREA CARACTERISTICILOR DE ADERANTA A CALEI DE RULARE
PENTRU CRESTEREA STABILITATII SI MANEABILITATII AUTOMOBILULUI.
 3.1. SUPRAFATA DE CONTACT DINTRE PNEU
SI CALE.
• DIN PUNCT DE VEDERE GEOMETRIC, CARCASA ANVELOPEI POATE FI ASIMILATA
CU UN INVELIS TOROIDAL AVAND GROSIMEA PERETELUI VARIABILA DE-A
LUNGUL UNEI SECTIUNI TRANSVERSALE. SUB ACTIUNEA SARCINILOR
VERTICALE ANVELOPA SE APLATIZEAZA. FORMA SI MARIMEA SUPRAFETEI DE
CONTACT DINTRE PNEU SI SUPRAFATA DE SPRIJIN DEPIND ATAT DE FORMA
SECTIUNII TRANSVERSALE A CARCASEI PNEULUI CAT SI DE FORMA STRATULUI
SUPERIOR AL CALEI DE RULARE.
• DETERMINAREA MARIMII EFECTIVE A SUPRAFETEI DE CONTACT DINTRE CALEA
DE RULARE ESTE INGREUNATA DE CONFIGURATIA BENZII DE RULARE. PREZENTA
CRESTATURILOR SI A TAIETURILOR PE BANDA DE RULARE DESTINATE SA
ELIMINE APA SAU SA O CAPTEZE, REDUCE SUBSTANTIAL SUPRAFATA TOTALA A
CONTACTULUI.
 3.2. FORTELE DIN PATA DE
CONTACT PENTRU O ROATA.

• LA RULAREA LIBERA (FIGURA 3.2. A) ASUPRA

ROTII ACTIONEAZA SARCINA VERTICALA GR, LA
DISTANTA A FATA DE CENTRUL PETEI DE
CONTACT, SI FORTA REZISTENTA LA RULARE FR ,
CUPRINSA IN PLANUL URMEI DE CONTACT SI IN
SENS OPUS DEPLASARII.
• IN CAZUL RULARII ROTII FRANATE (FIGURA
3.2. B) APLICAREA UNUI MOMENT DE
FRANARE, MF , DUCE LA CRESTEREA
SUBSTANTIALA A FORTEI FR PANA CAND
ATINGE VALOAREA FORTEI DE FRANARE FF.
• IN CAZUL RULARII ROTII ANTRENATE DE
MOMENTUL MA  (FIGURA 3.2. C) IN URMA DE
CONTACT IA NASTERE O FORTA DE
TRACTIUNE, FT, LIMITATA DE ADERENTA SI
CARE ACTIONEAZA IN ACEEASI DIRECTIE CU
DEPLASAREA.
• IN URMA STUDIERII PROCESULUI ALUNECARII PNEULUI IN TIMPUL RULARII S-A
CONCLUZIONAT CA:
- LA UN PNEU CARE RULEAZA ARIILE DE ALUNECARE SUNT ACOLO UNDE
CONTACTUL INCEPE SI SE SFARSESTE;
- ATAT CONSTRUCTIA CARCASEI, CAT SI MODELUL BENZII DE RULARE AU UN
EFECT IMPORTANT ASUPRA ALUNECARII, TIPUL CARCASEI PNEULUI PREZENTAND
O IMPORTANTA FOARTE MARE.
 3.3. PRESIUNEA NORMALA PE SUPRAFATA DE
CONTACT DINTRE PNEU SI CALE.

• REZULTANTA FORTELOR CARE

ACTIONEAZA PE SUPRAFATA DE CONTACT
DINTRE PNEU SI CALEA DE RULARE ARE O
DIRECTIE OARECARE, CE POATE FI
DESCOMPUSA IN DOUA COMPONENTE,
UNA PERPENDICULARA PE SUPRAFATA DE
CONTACT, DENUMITA COMPONENTA
NORMALA, SI ALTA TANGENTIALA PE
SUPRAFATA DE CONTACT (FIGURA 3.3.).
• DACA PRESIUNEA INTERIOARA CRESTE RIGIDITATEA CARCASEI PNEULUI SE MARESTE,
ASTFEL INCAT IN ZONA DIN MIJLOC EA POATE TRANSMITE FORTE MAI MARI. DAR
SUPRAFATA DE CONTACT FIIND MAI MICA, VALORILE PRESIUNII EXTERIOARE DINTRE
PNEU SI CALE VOR FI MAI MARI.

IN ACEASTA SITUATIE REZISTENTA LA RULARE SE MICSOREAZA, DETERMINAND

SCADEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL DAR INFLUENTAND NEGATIV ASUPRA
STABILITATII AUTOVEHICULULUI.
 4. INFLUENTA CONDITIILOR DE DRUM SI A
INTERACTIUNII PNEU – CALE DE RULARE
ASUPRA SIGURANTEI TRAFICULUI.
• REACTIUNEA DE SENS OPUS FORTEI TANGENTIALE LA ROATA ESTE
FORTA DE ADERENTA, COMPARABILA CU O FORTA DE FRECARE, CE SE
DATOREAZA FRECARII DINTRE SUPRAFATA DE CONTACT A PNEULUI CU
CAROSABIL.
• VALOAREA COEFICIENTULUI DE ADERENTA DEPINDE DE MAI MULTI
FACTORI: TIPUL ANVELOPELOR SI PRESIUNEA INTERIOARA,
INCARCAREA ROTILOR, NATURA SI STAREA CAII DE RULARE, VITEZA
DE DEPLASARE A AUTOVEHICULULUI.
• COEFICIENTUL DE ADERENTA TINDE SA SE IDENTIFICE CU
COEFICIENTUL DE FRECARE CAND CAROSABILUL ESTE DIN BETON,
ASFALT, DEOARECE FRECAREA DINTRE PNEU SI CALE IN ACEST CAZ,
REPREZINTA APROAPE IN EXCLUSIVITATE CAUZA ADERENTEI.
 4.1. REPREZENTAREA
EFECTULUI DE
ACVAPLANARE.
• DACA GROSIMEA STRATULUI DE APA DE PE
CAROSABIL DEPASESTE 1,5 MM, PANA LA O
ANUMITA VITEZA, PNEUL MAI POATE EVACUA
CANTITATEA DE APA CA SA REALIZEZE ADERENTA
(FIGURA 4.1. A).
• LA O VITEZA MAI MARE (VITEZA CRITICA) APA NU
MAI POATE FI IN INTREGIME EVACUATA,
FACILITAND FORMAREA UNEI PENE DE APA LA
PARTEA ANTERIOARA A PNEULUI CE MICSOREAZA
ADERENTA (FIGURA 4.1. B)
• O DATA CU CRESTEREA VITEZEI,APA
PATRUNDE SUB PNEU, IAR APOI TRECE IN
INTREGIME IN PARTEA POSTERIOARA A
ACESTUIA (FIGURA 4.1. C).
• ACEASTA STARE DE PLUTIRE A PNEULUI PE
APA, DETERMINA HIDROPLANARE SAU
ACVAPLANARE, CONDUCE LA PIERDEREA
TOTALA A CAPACITATII DE TRACTIUNE,
FRANARE SI GHIDARE A PNEULUI.
 4.2. VALORILE COEFICIENTULUI DE
ADERENTA.
• VARIATIA COEFICIENTILOR DE
ADERENTA IN DIVERSE CONDITII DE
DEPLASARE A AUTOVEHICULELOR
SI IN FUNCTIE DE DIFERITI FACTORI
CE AFECTEAZA VALOAREA
ACESTORA A FOST STABILITA
EXPERIMENTAL. DATORITA
COMPLEXITATII CORELATIILOR
DINTRE ACESTI FACTORI SI
MARIMEA COEFICIENTILOR DE
ADERENTA, IN TABELUL 4.2.1. SUNT
PREZENTATE VALORI MEDII ALE
ACESTOR COEFICIENTI PENTRU
DIFERITE ACOPERIRI ALE CAILOR
DE RULARE SI PENTRU STAREA
USCATA SI UMEDA A DRUMULUI.
 5. REZISTENTA LA RULARE.

IN PRINCIPIU, REZISTENTA LA RULAREA

ROTILOR AUTOVEHICULULUI SE DATOREAZA:
• DEFORMARII PNEULUI, CARE ARE O CAPACITATE
MARE DE DEFORMARE ELASTICA RADIALA,
TANGENTIALA SI LATERALA;
• DEFORMARII CAII DE RULARE;
• FRECARILOR SUPERFICIALE DINTRE BANDA DE
RULARE A ANVELOPELOR SI SUPRAFATA CAII DE
RULARE A DRUMULUI
 6. FRANAREA AUTOVEHICULULUI.
• CONTRAR UNEI PARERI LARG RASPANDITE,
BLOCAREA ROTILOR NU REPREZINTA CEA MAI
OPTIMA FRANARE. EFECTUL FRANARII ESTE
MAXIM ATUNCI CAND ROTILE SUNT FRANATE
LA LIMITA DE BLOCARE.
• DIN MOMENTUL BLOCARII ROTILOR,
FRECAREA CARE FRANEAZA
AUTOVEHICULUL NU SE MAI PRODUCE INTRE
SABOTI SI TAMBURI, CI ARE LOC NUMAI
INTRE BANDA DE RULARE A PNEURILOR SI
SUPRAFATA CAII DE RULARE, IN CONDITII
MULT MAI VARIABILE SI MAI PUTIN SIGURE.
• TOTODATA, FRANAREA PRIN BLOCAREA ROTILOR MAI PREZINTA SI
ALTE DEZAVANTAJE:
- PIERDEREA CONTROLULUI DIRECTIEI – O ROATA BLOCATA SE
DEPLASEAZA PE TRAIECTORIA INITIALA INDIFERENT DE COMANDA DE
DIRIJARE A CONDUCATORULUI;
- UZURA RAPIDA A BENZII DE RULARE A PNEURILOR.
• EXPERIMENTAL S-A STABILIT CA FORTA DE FRANARE ESTE MAXIMA
ATUNCI CAND ROTILE AU O VITEZA DE ROTATIE CU 20-25% MAI MICA
DECAT DACA NU AR FI FRANATE, ADICA ATUNCI CAND CIRCA 75% DIN
FRECARI SE PRODUC PE DISCURI SAU TAMBURI SI CIRCA 25% DIN
FRECARI SE PRODUC INTRE BENZILE DE RULARE ALE PNEURILOR SI
SUPRAFATA CAII.
 7. CONDITII DE MEDIU.

• ZGOMOTUL REPREZINTĂ SUNETUL NEDORIT CE POATE CAUZA

PERTURBĂRI, DERANJ SAU DISCOMFORT, PERCEPUT DE DIFERITE
PERSONE ÎN FUNCȚIE DE PREFERINȚE, MEDIUL CULTURAL SI
CIVILIZAȚIA DIN CARE PROVINE.
• ZGOMOTUL PRODUS DE ANVEOLOPELE AUTOVEHICULELOR PRIN
FERECAREA CU CALEA DE RULARE PRODUCE UN DISCOMFORT
CARE AFECTEAZA STAREA PSIHIOLOGICA A OAMENILOR SI A ALTOR
ORGANISME DIN NATURA.
 7.1. SURSE DE ZGOMOT ÎN TRAFICUL
RUTIER.
• ZGOMOTELE CARE APAR ÎN TIMPUL MERSULUI UNUI VEHICUL
PROVIN DIN FUNCȚIONAREA ANSAMBLULUI MOTOR,
FUNCȚIONAREA ORGANELOR DE TRANSMISIE, CAROSERIE ȘI
SISTEMUL DE RULARE.
• POLUAREA FONICĂ DATORATĂ TRAFICULUI RUTIER DEPINDE ȘI
DE CARACTERISTICILE DRUMULUI. ȘOSELELE CU PANTE ȘI
CURBE STRÂNSE INFLUENȚEAZĂ EMISIILE ÎN SENSUL CREȘTERII
INTENSITĂȚII PRIN ADAPTAREA VITEZEI DE MERS LA CERINȚELE
ACESTORA, AVÂND LOC O MULTITUDINE DE SCHIMBĂRI DE
VITEZĂ, DECELERĂRI ȘI MERS TURAT AL MOTORULUI.
• ȘOSELELE PLANE PERMIT DEPLASĂRI CU VITEZE RIDICATE ȘI ÎN
ACEST CAZ POLUAREA FONICĂ SE DATOREAZĂ ÎNDEOSEBI
INTERACȚIUNII ROATĂ - DRUM ȘI CURENȚILOR DE AER GENERAȚI
DE DEPLASAREA AUTOVEHICULULUI.
• PENTRU O SURSĂ DE ZGOMOT
LINIARĂ (TRAFIC RUTIER SAU
FEROVIAR) SE OBSERVĂ CĂ DE
FIECARE DATĂ CÂND SE
DUBLEAZĂ DISTANȚA FATA DE
SURSA LINIARĂ DE ZGOMOT,
NIVELUL DE PRESIUNE
ACUSTICĂ SCADE CU 3 DB, (FIG.
7.) .
 8. CERCETARI IN
CONCEPT DE
STRUCTURII RUTIERE.
• CERCETĂRILE ÎNTREPRINSE ÎN CADRUL UNIVERSITĂȚII
TEHNICE “GH. ASACHI” DIN IAȘI, AU FOST DEDICATE
DEZVOLTĂRII NOILOR CONCEPTE DE STRUCTURI RUTIERE
FLEXIBILE DURABILE, MAI ALES PENTRU CONSTRUCŢIA DE
DRUMURI NOI ŞI AUTOSTRĂZI, ÎN CONDIŢIILE DE TRAFIC ŞI
CLIMĂ SPECIFICE ROMÂNIEI, CARACTERIZATE PRIN IERNI
FOARTE ASPRE ŞI VERI FOARTE CĂLDUROASE.
• A FOST CONCEPUT URMĂTORUL EXPERIMENT CARE IMPLICĂ
ÎNCERCAREA ACCELERATĂ A UNUI SET DE ŞASE SECTOARE
RUTIERE DISTINCTE, DIN CARE TREI SECTOARE PROBĂ AU O
STRUCTURĂ RUTIERĂ CLASICĂ (NR. 1, NR. 3, NR. 5) ŞI
CELELALTE TREI SUNT CU STRUCTURA RUTIERA MODERNA
(NR. 2, NR. 4, NR. 6).
• IN URMA CERCETARILOR FACUTE SE OBSERVA CA NOILE TEHNOLOGI DE FABRICATIE A CAI DE RULARE
INFLUENTEAZA:
• DURATA DE VIATA A ANVELOPELOR CARE CRESTE SEMNIFICATIV;
• REDUCEREA ZGOMOTULUI IN TIMPUL DEPLASARI;
• CRESTEREA ADERENTEI IN PATA DE CONTACT;
• ATAT CONSTRUCTIA CARCASEI, CAT SI MODELUL BENZII DE RULARE AU UN EFECT IMPORTANT ASUPRA ADERENTEI.

• TOATE AVAND UN IMPACT POZITIV ASUPRA CALITATI SI SIGURANTEI DEPLASARILOR RUTIERE.

 9. BIBLIOGRAFIE.

• HTTP://APMBC.ANPM.RO/DOCUMENTS/14011/3109886/ZGOMOT+AMBIANT.PDF/8254
A5F3-32E3-4F89-8C0E-DD6E1C1A5948
• HTTPS://BIBLIOTECA.REGIELIVE.RO/PROIECTE/TRANSPORTURI/DINAMICA-ACCID
ENTELOR-RUTIERE-71612.HTML
• HTTPS://WWW.RASFOIESC.COM/INGINERIE/TEHNICA-MECANICA/AUTO/ELEMENTE
-DIN-DINAMICA-AUTOVEHI44.PHP
• HTTP://ASPECKT.UNITBV.RO/JSPUI/BITSTREAM/123456789/234/1/PREDA-1997PITESTI
-CAR-PNEU.PDF
 9. BIBLIOGRAFIE.
• HTTPS://RALLYSTORE.RU/RO/DVIZHENIYA-BEZ-BUKSOVANIYA-KOLES-USLOVIE-V
OZMOZHNOSTI.HTML
• HTTPS://WWW.RESEARCHGATE.NET/PROFILE/RADU_ANDREI/PUBLICATION/
291350114_DOROBANTU_S_ANDREI_R_EVOLUTIA_PRINCIPIILOR_DE_ALCATUIRE_
SI_DIMENSIONARE_A_STRUCTURILOR_RUTIERE_TEXT_2015/LINKS/
56A1EC9D08AE2AFAB88418E6/DOROBANTU-S-ANDREI-R-EVOLUTIA-PRINCIPIILOR-
DE-ALCATUIRE-SI-DIMENSIONARE-A-STRUCTURILOR-RUTIERE-TEXT-2015.PDF?
ORIGIN=PUBLICATION_DETAIL.
• HTTP://EFECON.TUIASI.RO/RESOURCES/DOTARI/LABORATOARE_FCI.PDF
• POZE: EPIESE.RO / AUTOECO.RO / PIESEAUTO.RO / SERVICEAUTO-TM.RO
 VA MULTUMESC !

Profesor: Student:
Sef lucrari dr. Ing. PLESCAN BULARCA MURESAN THOMAS
COSTEL ADRIAN
Grupa: