IV.

Etica și teoriile etice standard

1. Definiția eticii și conceptele ei fundamentale

- definiția + obiectul eticii
- concepte fundamentale:
a) Etică și morală
ↆ ↆ
teorie obiect
< ἦϑος ↔ mos, moris = „morav”, „caracter”, „obicei”, „conduită”
- de ce se folosesc diferit: tradiția; exemple
- adjectivele = sinonime
b) Acțiune morală
- sens = modul de afectare; ⇒ acțiuni: morale, imorale, amorale
- tipuri: obligatorii, interzise, permise, neutre, supererogatorii
c) Obligație, responsabilitate, datorie
- gen vs. specii
- definiții & exemple
 IV. Etica și teoriile etice standard
d) Normă morală. Tipuri de norme
- exemple de norme morale → intersectări
- ce este norma morală? < ce înseamnă normă în general
- 4 mari tipuri de norme: morale, religioase, juridice, sociale
- disticția < autoritatea emitentă + tipurile de sancțiuni
norme religioase norme morale
• autorit. emit.: exterioară vs. interioară
• sancțiuni: externe vs. externe & interne
norme juridice norme morale
• autorit. emit.: exterioare vs. interioară
• sancțiuni: externe (punitive) vs. externe & interne + punitive &
premiale
norme sociale norme morale
• autorit. emit.: comunitatea vs. umanitatea
• sancțiuni: marginalizarea vs. oprobriul public
- marea diferență = raționalizare + universalizare
e) Valoare morală
- de ce acceptăm normele? < autolegiferare
- de ce le universalizăm? < conștiința morală: virtuți = valori
- exemple + efecte
 IV. Etica și teoriile etice standard
2. Teoriile etice standard
a) Norme și principii morale
- cotidian: morala comună („șapte ani de-acasă”)
- dileme morale sau conflicte etice; exemple
⇒ sunt necesare supra-norme = principiile morale
- vezi Regula de aur și Regula de argint
- ce implică ele la nivel intuitiv →imprecizii
⇒ necesitatea unei analize raționale → teorii etice filosofice
- ele explică cum și de ce
- etica virtuții, utilitarismul, deontologismul
- temei propus pentru judecata morală: virtutea, consecințele, normele
- sunt diferite, dar corelate
- reprezentanți principali
b) Utilitarismul
- etica fericirii generale
- rolul consecințelor (bune/rele)
- nu este teorie subiectivistă/individualistă
- dar are limite → obiecții
⇒ utilitarismul acțiunii → utilitarismul regulii
- exemplu: săracul care fură de la bogat
 IV. Etica și teoriile etice standard

c) Deontologismul
- variante; cea mai importantă: Kant
ↆ
datorii → norme (imperative categorice) + intenția
exemplu: comerciantul corect
- Kant face două distincții importante
- din înclinație/interes vs. din datorie
- conform datoriei vs. efectiv din datorie
- exemplu: portofelul găsit
- un imperativ categoric fundamental
- sunt 4 variante; exemplu: principiul respectului
→ demnitatea umană; vezi dezamăgirea
d) Etica virtuții
- gândirea greacă; Aristotel: fericirea nu se reduce la bunurile materiale
< moralitate < omul de caracter < virtuți
- virtutea = calea de mijloc; exemple;
+ două condiții suplimentare: prietenia și modelele
- restul = exercițiu (hexis, habitus)
⇒ ἂριστος
 IV. Etica și teoriile etice standard

3. Concluzii
- care e cea mai bună? (deontologismul este superior)
- singure/împreună
- sunt complementare: acțiune, judecată, „căldură”
- toate explică de ce este bine să fim morali
- exemplu: nu e bine să mințim, pentru că:
- e util să avem încredere unii în alții
- e nedrept să-i instrumentalizezi pe ceilalți
- minciuna e un viciu
- uneori, este benefică și minciuna; exemplu;
- cele trei teorii ne spun că acțiunile noastre trebuie, cumulativ:
- să nu lezeze fericirea nimănui
- să arate respect pentru demnitatea umană
- să fie demne de laudă