ORIENTARE VOCATIONALA

SI
CONSILIERE PRIVIND CARIERA

Curs 3
TEORII ALE DEZVOLTARII CARIEREI
TEORII ALE DEZVOLTARII CARIEREI

Jepsen (1984) divide teoriile dezvoltării în carieră în

două grupuri mari:

• teorii structurale - orientate pe caracateristicile

individuale şi pe responsabilităţile profesionale;

• teorii ale dezvoltării - orientate spre dezvoltarea

fiinţei umane de-a lungul vieţii.
 TEORII STRUCTURALE

a. ABORDAREA TRĂSĂTURĂ-FACTOR (trait and

factor theory)
 dezvoltată de Frank Parsons, a fost foarte populară
până în anii ’50;
 consilierul era dator să asiste clientul în:
aprecierea punctelor tari şi slabe,
cercetarea disponibilităţilor locurilor de muncă pe
piaţă;
aplicarea unei strategii raţionale de luare a deciziei
potrivite.
 TEORII STRUCTURALE

a. ABORDAREA TRĂSĂTURĂ-FACTOR (trait and

factor theory)
 contestată mai ales din cauza faptului că se
consideră că unicul rol al consilierului este cel de
comparare mecanică a abilităţilor clientului cu
abilităţile cerute pe piaţa de muncă, în prezent
consilierii în carieră care aplică această strategie au
adoptat cele mai noi tehnici de evaluare a abilităţilor
şi a personalităţii clientului;
 procesul de consiliere se desfăşoară acum într-o
manieră dinamică;
 clientul adoptă o decizie de carieră în perfectă
cunoştinţă de cauză a potenţialului personal/
profesional şi a resurselor de care dispune.
 TEORII STRUCTURALE

b. Teoria alegerii ocupaţionale – J. HOLLAND

 a înregistrat în anii ‘70 un succes remarcabil, poate
şi datorită instrumentului folosit pentru culegerea
datelor, un chestionar uşor de completat şi care
poate fi şi autoaplicat de către client;
 Holland este de părere că factorii genetici şi de
mediu pot influenţa fiinţa umană în dezvoltarea unei
ierarhii a metodelor preferate de abordare a
îndatoririlor sociale.
 Holland a identificat şase tipuri de personalitate, în
concordanţă cu manierele de acţiune socială, cărora
le-a dat nume care reflectă orientarea lor principală:
realistic, investigativ, artistic, social, întreprinzator
(entreprising) şi convenţional.
 TEORII STRUCTURALE

b. Teoria alegerii ocupaţionale – J. HOLLAND

 El susţine că există numeroase ocupaţii care se
potrivesc cu fiecare persoană în parte, în funcţie de
personalitatea acesteia.
 Nu există tipuri pure de personalitate, dar una-două
trăsături majore pot determina cu destulă exactitate
orientarea potrivită în carieră.
 Holland a prezentat cele şase tipologii sub forma
unui hexagon, în care tipurile apropiate (adiacente)
au mai multe puncte comune decât cele
nonadiacente.
 După aplicarea instrumentului, fiecare subiect
primeşte un cod, în funcţie de tipul predominant şi
de următoarele două.
 TEORII STRUCTURALE

c. Teoriile socioeconomice

 pun un accent deosebit pe factori de genul: cultură,

mediu familial, condiţii socioeconomice – şi pe alţi
factori exteriori individului, dar capabili sa îi
influenţeze imaginea de sine, identitatea şi statutul
social, cariera;
 acesteteorii sunt cele care iau în considerare
elementul şansă în carieră (teoria accidentului);
 teoreticienii susţin că în general oamenii preferă să
accepte prima şansă în carieră care li se oferă
(minimul efort.