Sunteți pe pagina 1din 108

Activitati ale consultantului in

Asista clientii in procesul


de orientare in cariera intr-o piata
carier
a muncii dominata de dezvoltare tehnologica accelerata,
economie globala competitiva, diversitate
Asista clientii de toate varstele in procesul de investigare a
oportunitatilor profesionale
Ofera servicii de orientare si dezvoltare in cariera in firme si
companii de stat si provate, fundatii, etc
Faciliteaza activitati de dezvoltare in cariera in grup
Desfasoara activitati de training
Ofera suport pentru pregatirea clientilor in vederea
sustinerii unui interviu de angajare
Desfasoara activitati de plasament

Rolurile consilierului in cariera


Sustinator al clientului
in sistem
Instructor al clientului
in ceea ce priveste
instrumentele de
explorare ocupationala
Model de
profesionalism
Motivator si mentor

Gestionar al resurselor
informaionale despre
piaa muncii i cea
ocupaional
Coordonatori ai
resurselor umane n
dezvoltarea n carier
Specialiti pentru
plasarea/angajarea forei
de munc
Personal pentru
dezvoltarea forei de
munc

Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

Profesiile de sprijin
Intervenii reactive
Tratament medical
Abordri pe termen
lung
Probleme patologice

Psihiatrie

Psihologie

Consiliere

Intervenii proactive
Abordri pe termen
scurt
Probleme i oameni
caracterizai ca normali

Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

Consilierea
Consilierea reprezinta procesul prin care o
persoana specializata numita consilier ofera
suport, intr-un cadrul metodologic bine
definit, unei alte persoane (client) care este
astfel sprijinit in adoptarea unor decizii
privind propria viata personala si profesionala.
Abordarea este una de tip holistic, fiind atinse
aspecte ce tin de stil de viata, cariera,
dezvoltare personala cu scopul atingerii unui
echilibru personal.
Module One: Career Development
Theories

Delimitri conceptuale

Munc
Vocatie
Decizie
Rol

Locul de munc
Serviciu
Poziie profesional
Post
Ocupaie

Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

Exerciiu
CINE SUNT EU? (Identific rolurile tale n
urmtoarea construcie )
Trecut Prezent Viitor
Cum interacioneaz aceste roluri ntre ele?
Care este cel mai important rol n prezent?
Ce valori importante pentru tine ncerci s
exprimi n rolurile tale cele mai importante?
Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

Alain de Botton:
O filosofie a succesului mai bland
, mai bun
(A kinder, gentler philosophy of succes)
O prezentare incitant despre perceptia asupra
succesului i a eecului, prejudecatile cu privire la
evaluarea celorlali, utopia meritocratiei si anxietatea
pe care aceasta filosofie a valorilor o genereaz
Modul x: titlu

Carier
Diferite definiii ale carierei reflect
diverse aspecte
- Sociologic
- Psihologic
- Dezvoltare uman
- Economic, etc
Un construct subiectiv !!!
Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

Definitia carierei
Cariera este un fenomen unic si se
construieste in functie de alegerile fiecarei
persoane.
Este un construct dinamic care se intinde
de-a lungul intregii vieti si care nu include
numai ocupatii, ci integreaza armonios
munca si alte roluri: familia, comunitatea,
timpul liber.
(Herr & Cramer, 1996)
Modul x: titlu

Tipuri de intervenii n carier

Orientare n carier
Informare n carier
Coaching n carier
Informaii despre piaa muncii
Consiliere n carier
Dezvoltarea carierei

Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

10

Consilierea in cariera
Client individual sau grup
Situatia unei decizii in cariera, ajustare/ameliorare a vietii
profesionale
Etape (stabilirea relatiei, evaluarea situatiei de consiliere,
fixare obiectivelor, interventia, finalizarea)
Rezultate posibile:

Autocunoasterea, identificarea abilitatilor specifice


Informarea si orientarea spre o ocupatie sau cariera
Cultivarea increderii intr-o decizie de cariera anterior exprimata
Strategii de adaptare la locul de munca
Strategii de reducere a stresului profesional
Strategii de coordonare a rolurilor personale cu celled profesionale

Modul x: titlu

Dezvoltarea carierei
Fenomen care se intinde pe tot parcursul
vietii, proces continuu de invatare,
autodescoperire, decizie, planificare
Strangerea de informatii despre propria
persoana
Informatii despre posibilitatile de munca
Decizii
Fixarea unor scopuri

Modul x: titlu

Teoriile dezvoltrii carierei

Nu lsa teoriile s te intimideze!


E uor s fii intimidat de ctre cuvntul teorie. Lumea real e un loc extrem de complicat. Fiinele umane
i comportamentul lor sunt att de complexe, nct nimeni nu nelege n totalitate modul n care gndesc,
simt sau acioneaz. O teorie e doar o explicaie - o explicaie supersimplificat a ceea ce se ntmpl cu
aceastea.
O teorie este ca o hart. S presupunem c ai o hart a statului California i vrei s cltoreti de la San
Francisco la Los Angeles. Pe hart vei vedea o linie roie marcat cu 101 care se ntinde ntre cele dou
orae de pe hart. Aha, te gndeti, voi merge pe linia aceea roie marcat cu 101. Dar cnd ajungi la
autostrad, gseti doar asfalt negru. De ce apare linia pe hart ca fiind roie? Harta minte! De ce minte
harta? Pentru c acel cartograf care a conceput-o a vrut s i fie mai uor s gseti calea. Conduci pe
autostrad i observi pe marginea ei cldiri, gradini, piscine, dar nici una dintre acestea nu apar pe hart.
Harta nu doar ca distorsioneaz realitatea - omite miliarde de detalii. De ce? Pentru c toate acele detalii
ar face mult prea complicat sarcina de a gsi cel mai bun drum ntre cele dou orae.
n acelai mod, o teorie ncearc s explice o situaie complex, hiperboliznd i distorsionnd importana
diverselor variabile, n timp ce ignor complet alte variabile pe care autorul teoriei le consider irelevante.
Teoriile sunt supersimplificri, la fel cum hrile sunt supersimplificri. Totui, hrile sunt foarte utile n
anumite scopuri - cu toate neajunsurile lor. n acelai mod, i teoriile pot fi utile - cu toate neajusurilor lor.
O teorie nu este altceva dect o modalitate de a supersimplifica o situaie complex astfel nct s i fie
mai uor s vezi imaginea n ansamblu. Aceast imagine nu e realitatea n sine - doar versiunea autorului
teoriei.
John D. Krumboltz, Stanford University

De ce teorii cand noi lucram in


practica?!
Teoriile ne ajut s:
nelegem ceea ce experimentm i nvm
Construim legturi ntre cunotinele existente i
ceea ce nu cunoatem
Explicm i sumarizm informaia
Facem predicii
Formulm obiective
Sprijinim dezvoltarea profesional a consilierului n
carier
Dragos Iliescu Pimping up the theory

Categorii de teorii
Teorii structurale sau orientate spre trsturi
(Trait - Oriented Theories)
orientate pe caracteristicile individuale i pe responsabilitile
profesionale.
Teoria trstur factor (Parson, 1909);
Teoria alegerii vocaionale (Holland, 1959);
Teoria adaptrii la munc (TWA) (Dawis, 1996)

Teorii ale dezvoltrii (Developmental Theories),


Orientate spre dezvoltarea fiinei umane de-a lungul vieii.
Teoria curcubeului (Lifespan, Life-Career Rainbow) (Super,
1980);
Teoria circumscrierii i a compromisului (Gottfredson, 2002)

Categorii de teorii
Teoriile derivate din teoriile nvrii
Consider c factorii asociai deciziilor i
adaptrii n carier sunt nvai.
Teoria nvrii sociale (Krumboltz, 1979,
1996);
Teoria socio-cognitiv a carierei (Lent, Brown &
Hackett, 1996, 2002);
Teoria cognitiv a procesrii informaiei despre
carier (Peterson, Sampson & Reardon, 1991)

Categorii de teorii
Teoriile postmoderne
Fundamentate n filozofie postmodern, opus pozitivismului
logic.
Teoria contextual a carierei (Young, Vallach & Collin, 2002);
Teoria haosului (Pryor & Bright, 2011; Bloch, 2005);
Teoria construirii carierei (Savickas, 2005, 2009);
Abordarea narativ a carierei (Cochran, 1997)

Teoriile socio-economice
Evideniaz factorii sociali i economici care influeneaz
procesul de dezvoltare a carierei (Hotchkiss & Borow, 1996;
Johnson & Mortimer, 2002

Teoria Trasatura - factor


Frank Parson 1908
Rolul consilierilor
- spijin clienii n evaluarea punctelor forte i a
celor slabe pe care le au
- caut posibile ocupaii n piaa muncii
- spijin clienii n alegerea unui post prin
potrivirea abilitilor lor cu cele solicitate pe piaa
muncii

Teoria deciziei vocaionale


John Holland, 1970
Persoanele i mediile de munc pot fi categorizate
n 6 tipuri (realist, investigativ, artistic, social,
entreprenorial i convenional; RIASEC).
Persoanele tind s caute medii de munc ce le vor
permite
implementarea
caracteristicilor
personalitii lor vocaionale.
Comportamentul (opiunea vocaional, stabilitatea
vocaional, opiunea educaional i performana colar,
competena profesional) este rezultatul interaciunii
dintre tipurile de personalitate i mediu.
Dicionarul codurilor ocupaionale Holland pentru mai mult
de 12,000 de posturi
Modul x: titlu

Preferina pentru
pentru obiecte
obiecte
Preferina

INVESTIGATIV

REALIST

Preferi
Preferi
n
n
pentru
pentru
date
date

CONVENIONAL

ARTISTIC

NTREPRINZTOR
Preferina pentru
pentru oameni
oameni
Preferina

Figura 1. Modelul hexagonal al relaiei dintre tipurile de personalitate RIASEC

Module One: Career Development


Theories

SOCIAL

Preferi
Preferi
n
n
pentru
pentru
idei
idei

Tipurile sunt produsul interaciunii dintre


factorii culturali i personali ce caracterizeaz
o anumit persoan
Exist un tip dominant, cel pentru care persoana
dovedete gradul cel mai nalt de similaritate i
tipuri secundare.
Patternul
de
personalitate
vocaional
a
persoanei este dat de profilul de similaritate cu
fiecare dintre aceste tipuri - 720 de patternuri
diferite de personalitat

Consistena
Reprezint gradul de relaionare dintre
tipurile de personalitate care alctuiesc
patternul de personalitate al unei persoane
sau dintre mediile de munc selectate.
Patternul este consistent dac elementele
relaionate au caracteristici comune.
tipul Realist i tipul Investigativ au multe
caracteristici comune (orientare preferenial
spre lucruri, lipsa de sociabilitate, un stil
rezervat)
n timp ce un pattern ca Artistic-Convenional
este inconsistent pentru c implic opoziii de
genul conformitate i originalitate, control i
expresivitate, business i art.

Modelul hexagonal al lui Holland presupune


c tipurile care se afl n imediat apropiere
au gradul de similaritate cel mai mare.

Tipurile vocationale

REALIST
Ii plac activitatile care cer abilitati practice, mecanice sau
fizice, putere si coordonare a miscarilor, in afara casei,
utilizarea echipamentelor, uneltelor, reparatii
Abilitati: ingeniozitate tehnica, dexteritate, coordonare
fizica
Personalitate: pragmatic, cu picioarele pe pamant,
incapatanat, mecanic, tacut, rezervat, bine pregatit,
neinteresat de introspectie, sincer, modest, stabil,
conformist
Valori : traditie, realism, simt practic, concret, tangibil

Realist

Aerospace/Aeronautical Engineer(with
Investigative)[13]
Agriculture,[14]
Anthropology/Paleontology(with
Investigative)[13]
Architect (with Artistic and Enterprising)
[14]

Astronomy(with Investigative)[13]
Carpenter(with Conventional and
Investigative)[14]
Chef(with Enterprising and Artistic)[14]
Chemistry/Chemist(with Investigative
and Conventional)[14]
Computer engineering /
Computer science/Information
technology/Computer programmer(with
Investigative and Conventional)
Interior design(with Artistic)[13]
Nurse (with Social, Conventional, and
Investigative)[15][14]
Park Naturalist(with Social and Artistic)

Dance (with Artistic)[13]


Dentist (with Investigative and Social)[14]
Engineer (with Investigative and Conventional)
[15][14]

Environmental science [13]


Fashion design (with Artistic and Enterprising)
[14]

Fine Artist, Including Painter, Sculptor and


Illustrator (with Artistic)[16]
Firefighter(with Social and Enterprising)[14]
Graphic designer(with Artistic and
Enterprising)[14]
Photographer (with Artistic and Enterprising)[14]
Physical therapy(with Social and Investigative)
[14]

Driver[14]
Surgeon (with Investigative and Social)[14]
Veterinarian(with Investigative and Social)[14]
Web design/Web Development Specialist(with
Artistic)[17]
Zoologists and Wildlife Biologists (with
Investigative)[14]

[14]

Personal trainer(with Enterprising and


Social)[14]
Modul x: titlu

CONVENTIONAL
Organizare, operare pe computer, aplicarea unor
proceduri
Se pricepe la activitati care cer atentie la detaliu,
minutiozitate, intr-un cadru bine organizat si definit,
urmeaza reguli si proceduri
Abilitati: matematice, analiza datelor, inregistrarea
informatiilor, atentie pentru detalii
Personalitate: conformist, constiincios, atent, inhibat,
ordonat, consecvent, practic, lipsit de imaginatie,
eficient
Valori: acuratete, stabilitate, eficienta, precizie,

Conventional

ARTISTIC
Auto-exprimare, aprecierea artei
Prefera activitatea in situatii nestructurate, care presupun
rezolvare creativa si ofera posibilitatea de autoexprimare
Abilitati: artistice, imaginatie, creativitate
Personalitate: imaginativ, nonconformist, expresiv, sensibil,
intuitiv, complicat, lipsit de abilitati practice, impulsiv,
original, inovativ, focalizat pe sentimente, spontani, deschisi
Valori: frumusete, originalitate, independenta, imaginatie

Artistic

SOCIAL
Oameni, munc n echip, servicii comunitare,
bunstarea oamenilor
I se potrivesc activitatile care ii cer sa lucreze cu
oamenii, sa dea lamuriri, sa ajute, sa antreneze pe altii,
sa explice
Abilitati: comunicare, abilitati verbale, ascultare,
intelegere,
Personalitate: prietenos, intelegator, sociabil, entuziast,
competent, increzator, responsabil, idealist, convingator
Valori: generozitate, servicii in favoarea celorlalti,
cooperare, suport

Social

INTREPRINZATOR
Ii atrag si se descurca cel mai bine in activitati care cer
abilitatea de a convinge pe altii, de a conduce, de a
supraveghea. Evita actiunile stiintifice sau domeniile care
implica o munca dificila
Abilitati: abilitati verbale, de a-i motiva si directiona pe
ceilalti
Personalitate: curajos, ambitios, dominant, impulsiv, cauta
placere, optimist, increzator in sine, sociabil
Valori : asumarea riscului, competitie, statut

Intreprinzato
r

INVESTIGATIV
E interest de stiin, teorii, idei, date
Prefera sa analizeze, sa observe, sa rezolve
probleme singur. Ii plac activitatile de cercetare in
diverse domenii; munc de laborator, rezolvare de
probleme abstracte,
Abilitati: matematica, scris, analiza
Personalitate: metodic, curios, studios, logic, are
interese diverse, introvertit, introspectiv, analitic,
critic, modest, precis, rational, rezervat
Valori: independenta, curiozitate, invatare

Investigativ

Supers Life-Span, LifeSpace Theory


O teorie diferentiala orientate spre
dezvoltare- sociala -fenomenologica
(Super, 1969)

Curcubeul via-carier /
dezvoltarea pe parcursul vieii
5 stadii de dezvoltare n carier: cretere -->
explorare --> stabilizare --> ntreinere -->
declin
Schimbrile n statutul profesional sunt
determinate de motive sociale i economice,
nevoi personale, valori i interese, abiliti
interpersonale i inteligen

Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

39

Stadiu
de Perioada
dezvoltare
de vrst
CRETERE

Caracteristici

natere
formarea conceptului de sine, dezvoltarea
14-15 ani
unor capaciti, atitudini, interese, nevoi
ct i cristalizarea unui mod de
conceptualizare a lumii muncii
EXPLORARE
15-24
de ncercri tentative n cadrul experienei
ani
academice, prin experiene directe de
munc, activiti recreative; colectarea de
informaii
relevante
i
dezvoltarea
abilitilor specifice
STABILIZARE
25-44
de dezvoltarea abilitilor, obinerea de
ani
performane prin experien profesional
direct
MENINERE
45-64
proces continuu de adaptare n vederea
mbuntirii activitii
DEZANGAJARE 64+
output tot mai redus, pregtire pentru
pensionare,
ieirea
din
activitate

Life Space
While workers are busy earning a living,
they are also busy living a life (Savickas)
The simultaneous combination of life roles
we play constitutes the life style; their
sequential combination structures the life
space and constitutes the life cycle; the
total structure is the career pattern.
(Super)

Life Space,

continued
The salience people attach to the
constellation of life roles they play
defines life structure.
The life space segment of the theory
acknowledges that people differ in
the degree of importance they attach
to work.

Life Roles
People tend to play some or all of nine
major roles:

Son or daughter
Student
Leisurite
Citizen
Worker
Spouse (Partner)
Homemaker
Parent
Pensioner

Life Roles
The theaters for these life roles are
the
home,
school,
workplace, and
community.

Self-Concept
Career decisions reflect our attempts
at translating our self-understanding
into career terms. (Super, 1984)
Self-concepts contain both objective
and subjective elements.
Self-concepts continue to develop
over time, making career choices
and adjusting to them lifelong tasks.

TEORIILE NVRII
SOCIALE I COGNITIVE
Teoria nvrii sociale
Teoria social-cognitiv a nvrii
Teoria procesrii informaiei n carier

Teoria nvrii sociale


Krumboltz, Mitchell, and Gelatt (1975); Mitchell and
Krumboltz (1990); Mitchell and Krumboltz (1996)
Are la baz teoria nvrii sociale a lui Bandura
Alegerea carierei i situaia ocupaional a unei
persoane influenate cu precdere de experienele
de nvare, condiionarea social i poziia social
2 pri
Teoria nvrii sociale a lurii deciziilor cu privire la
carier
Teoria nvrii a consilierei n carier

Teoria nvrii sociale a


deciziei
n
carier
Explic:
De ce oamenii aleg un domeniu educaional sau
un job;
De ce i pot schimba direcia de carier dealungul vieii;
De ce pot manifesta preferine pentru activiti
diferite n momente diferite ale vieii lor;

4 factori influeneaz alegerea


carierei
Procesul de dezvoltare a carier este influenat

de 4 factori:

Motenirea genetic i abiliti speciale


Limiteaz experienele de nvare i oportunitile de
carier
Ex. ras, gen, aspect fizic

Condiiile de mediu i evenimentele de via


Scap de sub controlul persoanei
Influeneaz dezvoltarea deprinderilor, activitile i
preferinele de carier

4 factori influeneaz
alegerea carierei

Experienele de nvare

Instrumentale prin observarea rezultatelor directe ale propriilor


aciuni;
Asociative reacii pozitive sau negative la afirmaii neutre anterior
(observaie direct, filme, materiale scrise); ex. observarea unor
modele
Interaciunea celor trei factori rezult n dezvoltarea unor

Deprinderi de abordare a sarcinii de munc


Aptitudinile necesare pentru alegerea carierei
Ex. Standarde personale de performan, obiceiuri de munc,
rspunsuri emoionale i cognitive
Sunt aplicate n noi sarcini i influeneaz rezultatul acestora
deprinderile se modific ca urmare a experienelor pozitive i
negative

Consecinele acestor influene


Credine generalizat cu privire la sine i la mediu
Deprinderi de abordare a sarcinilor:
Aptitudini de performan, atitudini mentale;

Aciuni
Clienii vor prefera o ocupaie:
Dac presupune c implic activitile la care au reuit n
trecut;
Au observat alte persoane care au avut beneficii ca
urmare a ocupaiei respective (modele);
Au observat imagini pozitive, materiale asociate cu
ocupaia respectiv;

Modelul DECIDES
D Definirea problemei
E Stabilirea planului de aciune
C Clarificarea valorilor (examinarea
credinelor)
I Identificarea alternativelor
D Descoperirea rezulatelor ateptate
E Eliminarea alternativelor
S Inceperea aciunii

Probleme ale clientului:


Credinele disfuncionale/inacurate determin clienii
s:
Nu recunoasc existena unei probleme;
S nu poat lua o decizie sau rezolva problema;
Elimine alternative satisfctoare;
S aleaga alternative proaste;
Anxietate i angoas inabilitatea perceput de a-i
atinge obiectivele;

Teoria nvrii a consilierii n


carier
4 trenduri majore n societile moderne
(Mitchell and Krumboltz, 1996)
Oamenii au nevoie s i extind capacitile i
interesele;
Oamenii trebuie s se pregteasc sarcini de
lucru care se pot schimba;
Oamenii trebuie mputernicii s acioneze;
Rol extins al consilierului n carier: Consilierea
vocaional i personal ar trebui integrat;

Rolul consilierului n carier


Promoveaz nvarea i crearea oportunitilor
de nvare;
Ajut clientul s participe la noi experienele de
nvare lrgirea oportunitilor de carier;
Evalurile utilizate pentru a crea experiene de
nvare; rezultatele testelor nu sunt doar o
indicaie a aptitudinilor, ci un cadru pentru
identificarea ariilor de schimbare i dezvoltare

Strategii de intervenie

(Mitchell i

Krumboltz, 1996)

Preventive i de dezvoltare:
Educaie cu privire la carier, job clubs, resurse
informaionale cu privire la ocupaii, simularea
experienelor de munc;
Specifice i de remediere:
Restructurarea cognitiv ;
Jocul de rol;
Simularea;

Evaluarea procesului de consiliere


Noi msuri de evaluare:
Indecizia
Rezolvarea indeciziei nu este un obiectiv raportat la
piaa de munc actual;
open mindness o calitate din ce n ce mai
atractiv
Congruena:
Mediile de lucru din ce n e mai fluide
Descrierile joburilor mai puin orientate ctre sarcini
mai mult ctre rezultate;

Evaluarea procesului de consiliere


(II)
Ct de reuit a fost intervenia pentru stimularea
experienelor de nvare?
Cum l-a ajutat pe client intervenia s fac fa
unui mediu n permanent schimbare?
Ce progres a fcut clientul pentru a avea o via
mai satisfctoare?

Happenstance approach theory


Cariera nu poate fi planificat n avans
este rezultatul multor experiene de
nvare planificate ori ntmpltoare;
Evenimentele de via pot avea
consecine att pozitive, ct i
negative
Consilierul sprijin clientul s rspund
la evenimentele i condiiile de mediu
ntr-o manier pozitiv
Sprijin i chiar ncurajeaz indecizia
cu privire la carier

Rolul consilierului n carier


S ajute clientul s nvee s acioneze pentru a
obine o carier i o via mai satisfctoare nu doar
s ia o singur decizie cu privire la cariera lor
Rezultatele evalurilor aptitudinilor punct de plecare
pentru a promova noi experiene de nvare
mputernicirea clienilor s acioneze;
Open-mindness srbtorit, nu descurajat;
Beneficiile evenimentelor neateptate trebuie
exploatate;
nvarea continu este estenial;

5 deprinderi eseniale pentru clieni:


Curiozitatea de a explora noi
oportuniti de nvare
Persistena pentru depirea
obstacolelor
Flexibilitatea pentru a face
fa circumstanelor i
evenimentelor variate
Optimismul pentru a
maximiza beneficiile
evenimentelor neprevzute
Asumarea riscului necesar
n condiiile unor evenimente
neprevzute

Teoria socio-cognitiv a carierei


Lent, Brown & Hackett (1994)
Teoria socio-cognitiva Bandura (1977, 1986,
1997);
ncorporeaz modelul determinismului reciproc al
lui Bandura ;
Difer de teoria social a nvrii a lui Krumboltz
pune accent mai mare pe factorii cognitivi care
mediaz experienele de nvare i influeneaz
dezvoltarea carierei;
Sistemul de credine influeneaz
comportamentele
Foarte bine documentat

3 building blocks pentru


dezvoltarea carierei

Auto-eficacitatea perceput
Surse primare:
Realizrile personale;
nvarea vicariant;
Persuasiunea social;
Mecanisme psihologice (ex. Arousal
emoional);
Lent et al. (1994 apud Swanson & Gore, 2000)

Auto-eficacitatea
perceput
Convingerile
influeneaz:

cu

Iniiere/alegerea
aciunilor
Efortul investit;
Persistena
n
obstacolelor;
SUCCESUL

privire

faa

la

autoeficacitate

3 building blocks pentru dezvoltarea


carierei
Ateptrile cu privire la rezultate
Certitudinea c anumite comportamente conduc la
anumite rezultate
Auto-eficacitatea i rezultatele ateptate:
Influeneaz interesele

Suntem atrai de activitile la care ne


simim competeni i de la care
ateptm rezultate pozitive;
Mediaza relaia dintre interese i alegerea carierei

3 building blocks pentru dezvoltarea


carierei
Obiectivele personale
Organizeaz i ghideaz comportamentul
Surse de motivaie i satisfacie personal

Influene contextuale asupra


intereselor, aciunilor, obiectivelor
DISTALE
influeneaz auto-eficacitatea
perceput i ateptrile cu privire
la rezultate
PROXIMALE
mediaz relaia dintre interese i
alegerea carierei;
Influeneaz n mod direct
alegerea;

Contextual Influences
Proximal to Choice Behavior
Self-efficacy
Expectations

Interests

Outcome
Expectations

Goals

Actions

Modelul alegerii carierei


3 componente
Stabilirea unui obiectiv;
Aciuni pentru atingerea acestuia;
Atingerea unui nivel de performan care
determin parcursul viitor al carierei;

Modelul alegerii carierei


Calea pentru alegerea carierei
1.Autoeficacitatea i asteptrile cu privire la rezultate
promoveaz interese legate de carier
2.Interesele se transform n scopuri
3.Aciunile pentru atingerea scopurilor conduc la
experiene legate de performan (pozitive sau negative)
4.Rezultatul determin viitorul carierei (n funcie de
ntrirea sau reducerea auto-eficacitii)
5.Ia o decizie cu privire la carier sau i schimb
obiectivul

Teoria social-cognitiv a carierei


- Principii
Brown, S. &Lent, R. (1996). A social cognitive framework for
career choice counseling. The Career Development
Quarterly, 44, 355-367

PRINCIPII
Unele persoane elimin anumite ocupaii din cauza
credinelor greite cu privire la auto-eficacitate i
rezultatele ateptate;
Cu ct barierele percepute pentru a accede ntr-o
ocupaie sunt mai mari, cu att este mai puin probabil
ca o persoan s aleag respectiva ocupaie;
Modificare credinelor disfuncionale ofer
oportuniti pentru noi experiene i noi ocupaii

Strategii de consiliere (Brown &


Lent, 1996)
1. Identificarea opiunilor ocupaionale excluse
Ofer clienilor o arie mai larg de posibiliti
ocupaionale (chiar i cele care au fost excluse sau care
prezint interes sczut);
2. Evaluarea intereselor i aptitudinilor clientului
Analizeaz percepiile cu privire la bariere
Examinarea barierelor percepute, a probabilitii ca
acestea s apar, dezvoltarea unui plan pentru
depirea acestora

Strategii de consiliere (Brown &


Lent, 1996)
3. Modificarea credinelor cu privire la
auto-eficacitate
Ajut clienii s aib noi experiene pozitive
care s le ntreasc auto-eficacitatea
Reanalizarea experienelor trecute pentru a
examina dac expectanele cu privire la
rezultate i auto-eficacea perceput au reieit
n mod corect din acestea

Teoria procesrii informaiei n carier


Structurile noastre
cognitive determin
modul n care ne
formm imaginea
despre lume i sine i
despre mediul n care ne
desfurm activitatea.

COGNIIA- modul n care gndirea proceseaz


informaiile:
Internalizarea datelor;
Codarea;
Depozitarea;
Utilizarea conceptelor
i a experienei.

Procesarea informaiilor cognitive n dezvoltarea


carierei (Peterson, Sampson i Reardon, 1991) :
1. Alegerea carierei- rezultatul interaciunii proceselor
cognitive i afective. Se ia n considerare i componenta
afectiv ca surs de informaie n acest proces.
2. Rezolvare de probleme- alegerea carierei reprezint tot un
proces de rezolvare de probleme, dar mai complex i cu un
nivel mai ridicat de incertitudine.
3. Operaionalitatea funciilor cognitive i informaiile
necesare- eseniale sunt autocunaterea i informaiile
referitoare la diferite posturi, dar i rezultatele operaiilor
cognitive care pun n legtur diverse domenii.

4. Utilizarea memoriei- criteriu esenial


n rezolvarea de probleme privind
cariera.
5. Motivaia- dorina de a face alegeri
satisfctoare n situaiile legate de
carier, pornind de nelegerea sinelui
i a cmpului muncii.
6. Dezvoltarea carierei implic
schimbrii ale structurilor de
cunoatere- schemele de lucru se
restructureaz pentru c lumea
ocupaiilor este mereu n micare.

7. Identitatea carierei este dependent de autocunoatere- implic o bun nelegere a propriei


persoane, care s duc la conturarea unei identiti stabile.
8.Maturitatea pentru carier este dependent de
abilitatea de a rezolva probleme- abilitatea de a lua
decizii ndependent i responsabil.
9.Consilierea are ca scop
a)facilitarea dezvoltrii deprinderilor de procesare a
informaiilor.
b) Sporirea capacitii clienilor de a rezolva probleme
legate de carier i a lua decizii.

Problem?!
Indecizia, conflictul ntre opiuni poteniale i interese
semnificative diferite, emoii asociate neconstructive, subutilizarea ocupaional, omaj, insatisfacia n munc
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, Saunders, 1996).
Rezolvarea problemei- transfomarea informaiilor n aciuni pentru
a reduce decalajul dintre starea existent i cea dorit.
Luarea deciziei- procesele cognitive care vor susine planificarea i
implementarea soluiilor

Mecanismul de luarea deciziei n carier


(Peterson, Sampson, Reardon 1991).

Domeniul
procesrii
executive
Metacogniii
Domeniul deprinderilor
de luarea deciziilor

Domeniile cunotinelor

1.Domeniul cunotinelor
despre sine: auto-cunoaterea
despre lumea ocupaiilor-date despre ocupaii, meserii,

profesii, locuri de munc.

2. Domeniul deprinderilor de procesarea


informaiilor pentru rezolvarea problemelor i
luarea deciziei: CSVE
Comunicare- contientizarea problemei, referitoare la informaii,
date.
Analiz-analizeaz cadrul general i componentele
problemei de rezolvat i alctuiete un plan mental de
aciune

Sintez- elaborarea de soluii alternative realiste


Valorizare- ierarhizare a alternativelor n planul
carierei n termeni de cost / beneficiu - pentru sine i
ceilali.
Execuie- convertirea n aciuni a gndurilor cu privire
la dezvoltarea
carierei personale pe baza unui plan.
3. Domeniul
procesrii
executivereflecie asupra propriei
decizii cu privire la
carier, fapt care implic
deprinderile de metacogniie

Ce sunt teoriile
socioeconomice?

Teorii care incearca sa explice parcursul carierei


Abordarile precedente - indivizii au un anumit
nivel de control asupra parcursului carierei, prin
alegerile facute
Teoriile socioeconomice alti factori, aflati in
afara controlului individual sunt principalii
determinanti ai carierei

Sustinatorii teoriilor
socioeconomice
Spre deosebire de alte teorii ale carierei,
acestea au fost propagate de sociologici
si economisti
Sociologii sunt preocupati de
comportamentele grupurilor medii si mari
Economistii sunt preocupati de factorii
care influenteaza schimbari in piata
muncii

Factorii de influenta a pietei

Cerere si oferta

Economie globala
Segmentarea pietei
Sector privat sau public
Firme mari si firme mici
Liber profesionisti si salariati

Factori de influenta
Statut socioeconomic
individuali

Discriminare
Segregare ocupationala
Bariere in dezvoltarea carierei
Observatii:
Acesti factori nu sunt psihologici;
Acesti factori se afla in afara controlului individului.

Genul ca factor de influenta


Studiu in liceele olandeze: baietii sunt mai competititvi decat
fetele; diferenta de gen intre competitivitate explica aproape
20% din diferenta intre genuri in ceea ce priveste alegerea
domeniului de studiu (Buser, Niederle, Oosterbeek, 2014).

Flory, Leibbrandt, List (2010): Femeile sunt mai putin probabil sa


aplice pentru un job cu schema de salarizare competitiva.

Genul ca factor de influenta

Femeile castiga in mod consistent mai putin decat


barbatii ;
Exista o segregare la nivelul locului de munca,

femeile avand posturi cu salarizare mai mica si statut


mai scazut;
Explicatii: alegerile populare pentru barbatii sunt
cariere care in general se platesc mai bine decat
alegerile populare pentru femei.

Genul ca factor de influent

Job-uri comune pentru barbati:


Software developer (89%)

Project manager, constructii (91%)


Administrator de sistem (90%)

Job-uri comune pentru femei:


Asistent medical (89%)
Educatoare (86%)
HR Admin (90%)

Crsterea salariilor femeilor pe parcursul carierei


plafoneaza in jurul varstei de 30 de ani

Statut socio-economic ca factor de


influenta

Studiu (Riverin-Simard, 1992);


Clasa privilegiata si-a dezvoltat cariera folosinduse de aptitudinile creative;
Clasele de mijloc si dezavanatajate si-au
dezvoltat cariera folosindu-se de mijloace
adaptative;
In special clasa dezavantajata, desi ar dori sa
execute munca pentru valoarea sa intrinseca,
accepta job-uri care ii permit sa se autosustina.

Statut socio-economic ca factor de


influenta
Studiu (Osa-Edoh, Alutu, 2011);
Clasa privilegiata are cele mai inalte aspiratii de
cariera;
Clasele de mijloc si dezavanatajate difera
semnificativ de clasa privilegiata dar si intre ele
in ceea ce priveste aspiratiile de cariera;
Exista diferente intre cele trei clase si in ceea ce
priveste traseul educational.

SES - curiozitate
Studiu pe 4510 copii din Nigeria (Ojimba, 2013);
Chestionare de self-report cu intrebari despre
influenta factorilor socioeconomici asupra
performantei la matematica;
Elevii cu SES mai mic au avut performante mai
mici la matematica.

Status Attainemnt Theory


Aspiratiile
sunt

ocupationale

vazute

dintr-o

si

alegerile

perspectiva

sociologica;
Fotele sociale sunt mai puternice in
determinarea carierei decat alegerile
personale.

SAT factori determinanti


Discriminare
Atitudini sociale
Expectante culturale
Experiente de stereotipizare bazate
pe:

Gen
Rasa
Clasa sociala

SAT Modelul clasic (1962)

SAT - dezvoltat
Cercetatorii au adaugat si alte variabile in model,
inclusiv variabile psihologice:
Aspiratii individuale
Aptitudini academice

Performanta academica
Acest model
are o capacitate scazuta de predictie
pentru femei si minoritati;
Explicatie: membri grupurilor de acest tip se confrunta
si cu rasism/sexism, ceea ce face ca calitatile
personale si ajutorul anturajului sa faca diferenta
dintre succes si esec.

SAT - dezvoltat
Hotchkiss si Borow (1996):
Statutul

familiei

individului

se

si

variabilele

combina

prin

cognitive
procese

ale

socio-

psihologice pentru a influenta traseul educational


care,

la

randul

sau,

impacteaza

statutul

ocupational atins si castigurile financiare.


Modelul a fost criticat pentru simplitatea sa.

SAT Modelul Wisconsin


Mecanisme socio-psihologice sunt vazute ca
mediator pentru efectele statutului socioeconomic
si al aptitudinilor in traseul ocupational.
Localizarea
individului
in
structura
sociala
constrange posibilitatile ocupationale si are o
influenta
asupra
persoanelor
din
anturajul
individului si al asteptarilor acestora in legatura cu
cariera sa.
Aspiratiile ocupationale deriva din asteptarile
individuale dar si din asteptarile anturajului
(prieteni, familie).

SAT Modelul Wisconsin


Studiu bazat pe modelul Wisconsin (Saltiel, 1988)
Cariera preferata de catre persoana versus
asteptarile anturajului
Alti factori care influenteaza cariera preferata
Rezultate:
Genul si statutul socioeconomic sunt legate de
alegerea carierei
Aptitudinile sunt legate de alegerea carierei
Prietenii si familia iau in calcul genul si aptituinile in
comunicarea asteptarilor

Theory of Dual Labor


Markets
Locurile de munca apartin unei categorii

principale sau secundare:


Categoria principala salarii mari, siguranta, grad
ridicat de autonomie si responsabilitate,
posibilitati de avansare in cariera;
Categoria secundara salarii mici,
responsabilitati reduse si relatii triviale angajatfirma.
Muncitorii din a doua categorie ii invidiaza pe cei
din prima.

Theory of Dual Labor


Markets
Exemple:

Prima categorie: firme mari de productie;


A doua categorie: firme mici, lanturi locale de fast
food.
Intrebare: daca muncitorii de prima categorie au
salarii semnificativ mai bune decat cei din a doua
care lucreaza pe acelasi tip de post, cum pot
coexista cele doua posturi?
Raspunsuri: 1.Exista o piata a muncii segmentata.
2.Firmele din categoria principala platesc mai
mult decat salariul minim pentru a motiva
angajatii (a creste performanta).

Teoriile socioeconomic concluzii


Teoriile socioeconomice nu au fost
dezvoltate pentru practica
Acestea sunt utilizate pentru a intelege ce
se intampla cu piata muncii la scala macro
Acestea sunt utile in cercetare
Totusi, au implicatii in practica
Structura de oportunitati nu este egala
pentru toate grupurile

Teorii socioeconomice
implicatii
practice
Teoriile socioeconomice
sustinute
de fapte statistice pot fi
luate de considerare de catre consilier ;

Discutiile au un grad ridicat de realism (si nu idealism)


atunci cand se consulta statistici cu privire la locuri de
munca, salarii, posibilitati de promovare;

Piata muncii este diferita in fiecare tara si trebuie tinut cont


de contextul social si cultural specific.

Teoria indeciziei n carier


Decizia / alegerea personal are rol foarte
important n dezvoltarea carierei
H.B.Gelatt a dezvoltat n 1991 Teoria
Incertitudinii pozitive

Modul 1: Teoriile dezvoltrii carierei

104

Teoria indeciziei in carier


Decizi pe baza unui set de obiective si a
consecintelor/alternativelor ?
Urmaresti modele de luare a deciziilor (costuri/beneficii,
etc) cd deicizi?
Incertitudinea pozitiva cand nu stii ce-ti rezerva viitorul
Acceptarea incertitudinii viitorului
Atitudine pozitiva, proactiva
Factori implicati in decizie:
Ce stiu
Ce vreau
Ce cred
Ce fac

Teoria indeciziei in carier


Ce vrei fii focalizat si flexibil
Stabileste obiective, dar foloseste-le pentru a te
guida, nu pentru a te guverna
Ce altceva as putea face? (actiuni posibile)
Ce altceva s-ar putea intampla? (consecinte posibile)

Ce stii fii constient de ceea ce stii si de ceea ce nu stii


Colectarea de informatii e esentiala
Informatia pe care o ai la dispozitie nu e cea de care ai
nevoie, care e indisponibila
Fii deschis! cauta informatiile eronate, lipsa sau
depasite
Foloseste informatia obiectiva,dar si intuitia

Teoria indeciziei in carier


Ce crezi fii realist si optimist!
Convigerile au rol motivational
Convingerile prin definitie sunt subiective
Profetiile auto-indeplinite
Ce fac fii practic si magic
Analizeaza modul in care iei decizii
Evita regulile si strategiile rigide (regulile sunt
pt indrumare, nu pt guvernare )

http://www.guidanceresearch.org/EG/impprac/ImpP2/
http://www.careers.govt.nz/educators
-practitioners/career-practice/careertheory-models/