UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALITATEA: FINANTE I BNCI

PROIECT MANAGEMENT
TEMA: Frederick Herzberg

Karoly Matyas
GRUPA II

Cuprins
Viaa personal...................................................3
Cercetare............................................................4
Teoria Motivaiei i a Igienei.............................4
coala relaiilor umane......................................5
Publicaii............................................................7
Bibliografie........................................................8

Frederick Herzberg
Frederick Irving Herzberg a fost un psiholog american care a devenit unul dintre numele
cele mai influente in managementul afacerilor. El este cel mai renumit pentru Teoria Motivatiei
si a Igienei. Publicaia sa din 1968 "One More Time, How Do You Motivate Employees?" a fost
vndut n 1,2 milioane de reeditri n 1987 si a fost cel mai solicitat articol de la Harvard
Business Review.

Viaa personal
Herzberg sa nscut pe 18 Aprilie 1923 n Lynn, Massachusetts, prini Gertrude i Lewis
Herzberg, care au fost imigrani lituanieni. El a petrecut tinereea n New York City. La varsta de
16 ani, a trecut examenul de admitere pentru prestigiosul City College din New York (CCNY). El
nu a terminat studiile ca sa nrolat n armat. La varsta de 22 ani el a fost un sergent n al doilea
rzboi mondial, unul dintre primii dintre eliberatorii de lagrul de concentrare de la Dachau.. n
1944 sa cstorit cu Shirley Bedell. n 1948 sa nascut fiul lui Mark. Fiul lui locuieste in prezent
n New York. Soia lui a absolvit n 1961, la vrsta de 40 de ani, a fost primul student medical de
sex feminin de la Case Western Reserve University din Cleveland. Ea a devenit un medic
pediatru bine-cunoscut n Salt Lake City i a murit n 1997.
n cele din urm a terminat studiile i a absolvit Colegiul oraului New York n 1946.
Apoi a decis s se mute la Universitatea din Pittsburgh, unde a obinut o diplom de master n
tiine i a sntii publice. El a completat un doctorat la Pittsburgh care sa concentrat pe terapia
de oc electric.
n 1957 sa alturat ca profesor senior de psihologie la Case Western Reserve
University din Cleveland. Aici a fondat i a condus Departamentul de Industrial de Sntate
Mintal. Ca urmare a studiilor sale privind relaia dintre satisfacerea nevoilor la locul de
munc i satisfacia de locuri de munc a prezentat n 1959 teoria coninutul su de "doi
factori" teoria motivator-igien sau teoria Herzberg.
n calitate de consilier militar a examinat n anii 1960, nevoile de ofieri. n 1964 a
primit Fulbright -Membership n Finlanda i studiile ndreptate n peste 20 de ri, inclusiv de la
Universitatea din sovietic Leningrad. La 20 iunie 1975 Frederick Herzberg a declarat la

conferinta anuala a Institutului Canadian de Management n Toronto. n anii 1970 i 1980, el a

condus un proiect de mbogire loc de munc la Air Force
n 1994 el a fost sprijinit de Universitatea din Utah cu prestigiosul premiu al
Serviciului acordat pentru anul universitar 1993-1994. De asemenea, n 1995 a fost numit
profesor de Cummins Engine.
1972 pn la moartea sa n 2000 a fost profesor la Universitatea din Utah, Colegiul de
Business. 20 de ani a lucrat ca consultant pentru guverne i companii precum BP, IBM, AT
& T, General Motors sau Institutul American de Cercetare care opereaza la nivel mondial.

Cercetare
Herzberg a nceput cercetrile sale asupra organizaiilor din anii 1950. El a lucrat
la Universitatea din Utah, unde a rmas pn sa pensionat.
n 1957 sa alturat ca profesor senior de psihologie la Case Western Reserve
University din Cleveland. Aici a fondat i a condus Departamentul Industrial de Sntate
Mintal. Ca urmare a studiilor sale privind relaia dintre satisfacerea nevoilor la locul de
munc i satisfacia de locuri de munc a prezentat n 1959 teoria coninutul su de "doi
factori" teoria motivator-igien sau teoria Herzberg
n timpul vieii sale, Herzberg a consultat mai multe organizaii, precum i pentru Statele
Unite i alte guverne strine.

Teoria Motivaiei i a Igienei

Herzberg a propus teoria motivator-igien, de asemenea, cunoscut sub numele de teoria
cu doi factori de satisfacie de locuri de munc. Conform teoriei lui, oamenii sunt influenai de
dou seturi de factori.
Ideea este c factorii de igiena nu vor motiva, dar n cazul n care nu sunt acolo, ele pot
reduce motivaia. Aceti factori ar putea fi orice, de la toalete curate i scaune confortabile, la un
nivel rezonabil de salarizare i de sigurana locului de munc.

Factorii motivaionali nu va reduce neaprat motivaia, dar poate fi responsabil pentru

creterea motivaiei. Aceti factori ar putea implica recunoasterea de locuri de munc, potenialul
de promovare sau chiar lucrarea n sine.
Dezvoltand si modificand teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow, Frederick Herzberg a
ajuns la concluzia ca exista 2 grupuri de factori ce influenteaza sentimentele angajatului fata de
munca sa:
Factori motivatori (intrinseci sau de continut), factori ce conduc la satisfactie extrema:
Autoactualizare
Recunoastere
Munca pentru sine
Responsabilitate
Avansare
Factori igienici (extrinseci sau de context), Factori ce conduc la o insatisfacie extrem:
Relatii interpersonale
Politica firmei
Control
Salarii
Conditii de munca
Factorii igienici corespund primelor 3 categorii ale nevoilor de la baza piramidei iar cei
motivatori ultimelor 2 categorii din varful piramidei.
Punctul central al acestei teorii a lui Herzberg consta in afirmarea discontinuitatii intre
factorii care produc satisfactia si cei care produc insatisfactia in activitatea profesionala (vezi
figura de mai sus).
Noutatea consta in faptul ca, spre deosebire de conceptia traditionala care considera toti
factorii ca putand determina atat satisfactii cat si insatisfactii, Herzberg sustine ca satisfactia in
munca este determinata numai de un anumit tip de factori, si anume cei motivatori, iar
insatisfactia este produsa de un alt tip de factori, numiti igienici.
Factorii motivatori sunt strans legati de specificul muncii si actioneaza in directia
mobilizarii oamenilor pentru a lucra mai bine. Factorii de igiena sau de intretinere nu tin atat de
continutul muncii in sine cat de conditiile in care aceasta este prestata. Acestia nu genereaza
satisfactia, dar daca nu ating un nivel corespunzator, dau nastere la nemultumiri. Principala
critica adusa acestei teorii se refera la faptul ca, in sens empiric, Herzberg a fost preocupat mai
mult de satisfactia in munca decat de comportamentul in procesul muncii.

coala relaiilor umane

Numerosi sociologi si psihologi au supus conceptele clasice unor severe critici. Ei au
reprosat acestora faptul ca nu tin seama de comportamentul uman, ca membrii unei organizatii

sunt considerati ca elemente pasive. Contributii insemnate la abordarea managementului prin

prisma comportamentului uman au fost aduse de Elton Mayo, Mary Parker Follett, Abraham
Maslow, Frederick Herzberg, Douglas McGregor, Kurt Lewin, Chester I. Barnard, William
Ouchi s.a.
Pornind de la chestionarea a 200 de economisti si ingineri cu privire la momentele din
timpul muncii in care acestia se simt bine sau nu, Herzberg a impartit factorii care influenteaza
motivatia in doua categorii: factori igienici si factori motivatori. Dupa opinia sa, satisfactia in
munca se datoreaza factorilor motivatori, iar insatisfactia, factorilor igienici. Omul are doua
seturi de nevoi, explica Herzberg: nevoia animalica de a evita durerea si nevoia umana de
implinire sufleteasca.
Pornind de la influenta motivatiei asupra metodelor si stilurilor de conducere, D. Mc. Gregor aseaza la
baza constituirii diverselor stiluri de conducere doua seturi de teze relative la natura comportamentului
membrilor unui colectiv. El denumeste cele doua seturi de teze, teoria X si teoria Y.
Tezele teoriei X
1.
Fiinta umana medie are o aversiune inerenta fata de munca si cauta sa o evite pe cat
posibil;
2. Datorita acestei aversiuni majoritatea oamenilor trebuie sa fie constientizati,
controlati, amenintati si pedepsiti pentru a-i determina sa munceasca. Aversiunea este atat
de mare incat nici chiar promisiunea rasplatii suplimentare nu este suficienta pentru a o
contracara;
3.
Majoritatea oamenilor prefera sa fie indrumati, evita responsabilitatea, au relativ putine
ambitii si doresc securitatea inainte de toate.
Tezele teoriei Y
1.
Cheltuirea efortului fizic si intelectual in munca este tot atat de naturala ca si
distractia sau odihna. Munca poate fi o sursa de satisfactii cand este efectuata in mod
voluntar, iar atunci cand va fi un izvor de pedepse va fi evitata pe cat posibil;
2.
Controlul extern si amenintarea cu pedeapsa nu reprezinta singurele mijloace pentru
indreptarea eforturilor indivizilor spre realizarea obiectivelor organizatiei. Omul poate
exercita autoconducere si autocontrol in vederea realizarii obiectivelor incredintate lui;
3.
Angajarea fata de obiective este o functie care depinde de recompensele asociate
indeplinirii acestora;
4.
Omul normal invata in conditii adecvate nu numai sa accepte dar sa si caute a-si
asuma responsabilitati. Lipsa de ambitii si accentul pus pe securitate nu sunt rezultatul
unei experiente sau a unor metode moderne de management;

5.
Capacitatea de a exercita si etala un inalt grad de ingeniozitate si creativitate in
solutionarea problemelor organizatiei este in mod larg distribuita in intreaga masa a
muncitorilor;
6.
In conditiile vietii moderne potentialul intelectual al fiintei umane este numai partial
utilizat.
In 1981, alaturi de teoria X si Y a aparut teoria Z a lui William Ouchi.

Publicaii

Motivaia de a lucra. 1964

Herzberg pe motivaie. 1988

Alegerea managerial: a fi eficient i pentru a fi uman. 1976

nc o dat: Cum sa motivezi angajati ?. 1968

Munca i natura omului. 1966

Motivaia de a lucra. 1959 (co-autori: Bernard Mausner i Barbara Bloch Snyderman).

Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Frederick_Herzberg
https://de.wikipedia.org/wiki/Frederick_Herzberg
http://www.creeaza.com/referate/psihologiepsihiatrie/sociologie/Scoala-relatiilor-umane346.php
http://www.leaders.ro/teoria-factorilor-duali-herzberg/ - 29
aprilie 2010
http://www.referat.ro/referate_despre/teoriile_generale_ale_lui_f
rederick_herzberg.html