MIHAIL

SADOVEAN
U

BALTAGU
DESPRE AUTOR
https://www.youtube.com/watch?v=dU7xJR-ok0
s

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu
 BALTAGUL

Prezentări ale elevilor

Conținutul romanului
• Structura romanului evidenţiază două componente: una epică –
realistă care interferează cu cea simbolică – mitică.

• 16 capitole compun 3 momente:

• 1. AŞTEPTAREA  EXPOZIŢIUNEA şi INTRIGA; capitolele I – VI.

• 2. DRUMUL SPRE DORNA  DESFĂŞURAREA ACŢIUNII; capitolele
VII – XIII.
• 3. DESCOPERIREA ŞI PEDEPSIREA FĂPTAŞILOR  PUNCTUL
CULMINANT şi DEZNODĂMÂNTUL; capitolele XIV – XVI.
 AȘTEPTAREA – CAP. I-VI
legenda părintele baba Vitoria şi lupta cu 27
semnele Daniil Maranda Gheorghiţă troianul februarie:
rele: Milieş la Bistriţa Minodora la
visul  mănăstire
sosirea lui Părintele baltagul
Mitrea Visarion negustorul
cocoşul David
natura. La Piatra Pregătiri de
drum
10 martie
plecarea
 DRUMUL SPRE DORNA: CAP.VII-XIII
P1BICAZ P2CĂLUGĂRENI P3 FĂRCAȘA P4BORCA P5CRUCI

Hanul David Anastase botez nunta

Lui Balmez

Donea moș Pricop și

Dochia

P6: VATRA DORNELOR

•Nechifor Lipan a cumpărat 300 de oi de la Gh.Adamachi

şi V.Ursachi.

•2 munteni au cumpărat de la

Lipan 100 de oi au pornit trei

• hanul lui Dumitru Macovei

 SABASA  muntele Stânişoara  P7: SUHA au ajuns doar 2
Iorgu Vasiliu
și Maria
ciobani: Calistrat Bogza ( Iepure )
și Ilie Cuțui
 recuperarea lui Lupu
 P8: SABASA  CRUCEA TALIENILOR
Toma şi Catrina descoperirea cadavrului

https://prezi.com/p/t_wmav7gdffl/drumul-vitoriei-lipan/
DESCOPERIREA ȘI PEDEPSIREA
FĂPTAȘILOR: CAP.XIV-XVI

• ritualul înmormântării
• praznicul şi judecata Vitoriei –
răzbunarea lui Gheorghiţă.
 FOLCLORUL-SURSĂ DE INSPIRAȚIE A
LITERATURII INTERBELICE

Genera operei:
1)Peregrinările scriitorului prin Moldova
2)Balade populare românești
3)Mitul egiptean al lui Isis și Osiris
 Baltagul
Miorița
 -invidia-oile unui cioban râvnite de
alţi doi oieri
Miorița -transhumanţa Baltagul
-Timpul narativ este comun: la venirea
iernii, când oile sunt aduse la iernat: -caracter epic
-caracter liric Iată vin în cale / Se cobor la vale... -cioban matur,
-cioban tânăr -figura feminină care-l caută pe cel
necăsătorit, răpus (mama/soţia) căsătorit, tată
-un animal credincios (oiţa care
-omorul este avertizează/câinele Lupu care ajută la
-personaj absent
presupus descoperirea şi pedepsirea făptaşilor) -omorul este
-alegoria moarte- --motivul căutării: mama ciobanului
din Mioriţa: Cine-au cunoscut ? Cine înfăptuit
nuntă mi-au văzut ?/Mândru ciobănel..., -ritualul
soţia ciobanului din Baltagul: Mie să-
mi spuneţi numai cine aţi văzut un om înmormântării
de la noi, călare pe un cal negru ţintat
în frunte şi-n cap cu o căciulă
brumărie?
Nechifor Desprins Se
din mijlocul confruntă
Cioban
naturii cu lumea
Om arhaic autohtone modernă
oscilează

cioban negustor
 • vorbește romanul reconstituie
"Baltagul" despre
un „drum spre
centru”(Mircea Eliade),
pentru că orice act
religios presupune
recuperarea timpului
sacru.
desacraliza
re

coborâre în
profan
 TRANSHUMANȚA
Omul arhaic, desprins din mijlocul naturii autohtone, se
confruntă cu lumea modernă și oscilează indecis între a rămâne
legat de izvorul care l-a creat sau a se rupe de el. Nechifor
Lipan, personajul „absent” al romanului, este obligat de mersul
noii lumi să se desprindă de natura protectoare și să coboare în
valea Dornelor, nu ca cioban, ci ca negustor, ceea ce diferă de
motivul transhumanței din balada „Miorița”. Romanul vorbește
despre desacralizare, despre coborâre în profan. Pe de altă parte,
romanul reconstituie un „drum spre centru”(Mircea Eliade),
pentru că orice act religios presupune recuperarea timpului
sacru.
 MOTTO
Stăpâne, stăpâne, / Mai cheamă ş-un câne...

Vitoria
românii îşi Lipan nu se
asumă cu
demnitate
înţelege resemnează
soarta loviturile în faţa lor.
sorţii

consecvenţa cu
energia fizică inteligenţa sa fermitatea care îşi urmăreşte
şi morală practică hotărârilor scopul răzbunării
soţului ucis

Sadoveanu creează o nouă interpretare a mitului mioritic

 Alte balade populare românești

Dolca Șalga

Motivul animalului Motivul femeii

credincios justițiare
ISIS ŞI OSIRIS – MITUL EGIPTEAN

Osiris a fost un rege civilizator al egiptenilor,

iar Isis soţia lui credincioasă. Stârnind invidia
fratelui său, pentru toate darurile primite,
regele a fost închis într-o ladă şi lăsat în voia
apelor unui râu. Isis, îndoliată, a rătăcit prin
lume până a găsit lada. A doua oară, acelaşi
frate l-a omorât pe Osiris, tăindu-i trupul în
14 bucăţi şi împrăştiindu-le peste tot în
lume. Isis şi fiul Horus au căutat, au găsit şi
au refăcut trupul, pentru a-i da odihna în
cealaltă lume. Fiul lor Horus, ajutat de câinele
Anubis, îl va pedepsi pe ucigaş.
 Elemente semnificative de
construcție a textului narativ
-acțiune
-conflict
-incipt, final
-perspectiva narativă
 ACȚIUNEA LINEARĂ
Structura romanului evidenţiază două componente: una
epică – realistă care interferează cu cea simbolică – mitică.

Urmărește reconstituirea faptelor care au dus la moartea lui Lipan.

Eroina reface mișcarea riguroasă a turmelor și descoperă punctul în care
ea a fost întreruptă. Aduce la lumină adevărul, îi sancționează pe vinovați
și reface astfel ordinea sacră a lumii.
„Deznodământul dezvăluie reacțiile etice fundamentale ale sufletului
țărănesc patriarhal; restabilirea justiției are solemnitatea tragică a unui
ritual.” (Ov. S. Crohmălniceanu)
 CONFLICTUL
-Atuncea l-au prădat hoții și l-au răpus….
Omul stăpânirii trase un chibrit și-și aprinse țigara.
Vitoria se înclină din umeri; se întoarse; pipăi lampa
și ieși. Era amețită. Nimene pân-acuma nu-i deschise
lumină înspre locul acela de întuneric, care se cheamă
Dorna. Deși știu, icoanele tac. Iată, dintre oameni,
slujbașul regelui a fulgerat un cuvânt, care-I adevărul.
Acest cuvânt stătea și-ntr-însa, numai nu îndrăznea
să-l scurme. Pe Nechifor l-au răpus răii.
 planul real planul mitic

existența individuală existența comunității conflict ontologic

Și familială oierilor

ruperea echilibrului
un conflict exterior de un conflict de natură cosmic prin
moartea violentă a
natură economică morală unui om

Încălcarea gravă a conflict interior

Moartea lui
normelor etice ale
Nechifor Lipan comunității trăit de Vitoria Lipan
începe să se concentreze
asupra acestei umbre, de
unde trebuia să iasă lumina.
 INCIPIT-FINAL
Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit
lumea, a pus rânduială și semn fiecărui
neam…


Deschide romanul pe un ton-liturgic

Conține cuvintele-cheie ale romanului
Se conturează de la început o viziune foarte
clară asupra lumii: existența este ordine și
semnificație.
• Nimic nu este întâmplător în
lume. Lumea are o ordine
prestabilită, fiecărui neam
Dumnezeu distribuindu-i un
dar cuvenit.

• Muntenilor sosiți cu întârzire

le-a rămas o inimă ușoară să
vă bucurați cu ce-I al vostru. Să
vă pară toate bune, să vie la voi
cel cu cetera; și cel cu băutura;
și s-aveți muieri frumoase și
iubețe.
— Vină încoace, Gheorghiță, vorbi ea, trezită din nou de griji multe. Vezi de
țesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, Și-i întărește cu orz, căci
drumurile încă nu ni s-au sfârșit. Facem cu domnu Toma toate socotelile și-i
plătim cinstit, mulțâmindu-i frumos. Plătim preoților, oamenilor care s-au
ostenit și tuturora. Pe urmă, stăm și ne hodinim trei zile, după care facem
parastasul întâi tatălui tău. Îndată ne încălărăm și ne ducem la apa Prutului la
Ștefănești, ca să cunoaștem turma de la Rarău. Socot că mergând cu spor, pe
vreme bună, ne putem întoarce iar aici în Sabasa, ca să facem parastasul de
nouă zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca să vorbim cu baciul Alexa și să ne
alcătuim cu el pentru întoarcerea oilor cătră munți, unde avem tocmită
pășunea de vară. La patruzeci de zile vom fi iar aici și vom ruga pe domnu
Toma și pe părintele să ne-ajute a împlini datoria de patruzeci de zile.
Atuncea om face praznic mai bun, cu carne de miel de la turma cea nouă. Om
aduce atuncea de la mănăstirea Văraticului și pe sora-ta Minodora, ca să
cunoască mormântul. Ș-apoi după aceea ne-om întoarce iar la Măgura, ca să
luăm de coadă toate câte-am lăsat. Iar pe sora-ta să știi că nici c-un chip nu
mă pot învoi ca s-o dau după feciorul acela nalt și cu nasul mare al dăscăliței
lui Topor.
 Finalul

ieșirea personajului principal

din împărăția morții

reluarea ritmurilor
firești ale existenței.
 PERSPECTIVA NARATIVĂ
Omniscientă
Narator heterodiegetic
Relatare la persoana a treia

Prima voce din roman este

a personajului absent, dar Naratorul omniscient
mediată prin conștiința păstrează un ton
femeii lui, care nu toarce obiectiv, dar în final o
doar lâna din furcă, ci și lasă pe Vitoria să
caierul amintirii și al
prezinte crima.
dorului.
TITLUL
• baltag sn Armă veche ca o secure (cu
două tăișuri) sau ca un topor cu coadă
lungă din lemn tare. 

• Baltagul este un element simbolic. În

basmele populare este furat de forţele
răului, de zmei, şi recuperat de
personajele pozitive.

Baltag-baltage
simbolul vieţii şi
Grecescul
al morţii, labrys
numeşte
dualitatea.

armă, unealtă labirint

armă a crimei Unealtă a pedepsei,

Unealtă a
armă de
( cu un baltag a răzbunării muncii
apărare (Vitoria
(cu baltagul îl va (folosită
nu pleacă la a fost lovit lovi Gheorghiţă pe pentru
drum fără un Nechifor ucigaşul tatălui său, tăierea
baltag sfinţit) Lipan) Calistrat Bogza).
lemnelor)
 BALTAGUL - LABIRINT
labirint exterior labirint interior

porneşte în căutarea
drumul şerpuit soţului ei din interior,
prin munţi pe din întuneric pentru
care-l parcurse şi a putea ajunge în
Nechifor exterior, la lumină.

În roman se caută centrul acestui labirint: între Suha şi

Sabasa, unde zac osemintele lui Nechifor Lipan, la Crucea
Talienilor
TEMA
ROMANULUI
• Tema justiţiei
• Frescă a satului de
munte
• Tema familiei
• Tema formării, a
educării unui tânăr.
- Să-ți spun, domnu Calistrat. Omul meu se gândea, vra să zică, la ale lui și la mine și umbla la deal în
pasul calului, suind spre Crucea Talienilor. Femeia se opri.
— Ei? o îndemnă, zâmbind, domnu subprefect. Spune. De ce te-ai oprit? 
— Unii ar putea zice că venea la vale. Dar eu știu mai bine că se ducea la deal. Dar nu era singur. Avea cu
el cânele. Și se mai aflau în preajma lui doi oameni. Unul dăduse călcâie calului și grăbise spre pisc, ca să
bage de samă dacă nu s-arată cineva. Al doilea venea în urma lui Lipan, pe jos, și-și ducea calul de
căpăstru. Să știți că nu era noapte. Era vremea în asfințit. Unii cred că asemenea fapte se petrec noaptea. Eu
am știință că fapta asta s-a petrecut ziua, la asfințitul soarelui. Când cel din deal a făcut semn, adică să n-
aiba nici o grijă, că locu-i singuratic, cel care umbla pe jos a lepădat frâul. Și-a tras de la subsuoara stangă
baltagul și, pășind ferit cu opincile pe cărare, a venit în dosul lui Nechifor Lipan. O singură pălitură i-a dat,
dar din toată inima, ca atunci când vrei să despici un trunchi. Lipan a repezit în sus mâinile, nici n-a avut
când să țipe, a căzut cu nasu-n coama calului, întorcând baltagul, omul s-a opintit cu el în deșertul calului,
împingându-l în râpă. Chiar în clipa aceea cânele s-a zvârlit asupra lui. El l-a pălit cu piciorul dedesubtul
botului. Calul tresărise de spaimă. Când a fost împins, s-a dus de-a rostogolul. Cânele s-a prăvălit și el. S-a
oprit întâi hămăind întărâtat,omul a încercat să-i deie și lui o pălitură de baltag, dar dulăul s-a ferit și s-a
dus după stăpân în râpă .Asta-i. Cel din urmă a încălicat s-a grăbit după cel din vârful muntelui, și s-au
dus. Nu i-a văzut și nu i-a știut nimeni până acuma. Munteanca tăcu și se uită, cu buzele strânse, cătră
cucoana Maria. Nevasta lui domnu Vasiliu, ca și cei care erau de față, sta într-un fel de încremenire și
așteptare, în toată lumea de-acolo erau bănuieli. Vorbele și iscodirile lucraseră cu hărnicie.
 Tema justiției/scena praznicului
• Timpul: la apusul soarelui ca și acela în care s-a comis crima.
• Vitoria începe atacul ei disimulat, observând că domnul Calistrat nu mănâncă,
nu bea destul.
• Sunt comparate cele două baltage: al lui Gheorghiță e abia ieșit din foc, al lui
Bogza e mai vechi și stie mai multe.
• Limbajul insinuant e însoțit de mimică și de tonalitatea vocii: râzând, femeia îi
dă fiului ei baltagul, apoi vorbește deodată cu glas schimbat , derutându-l pe
oaspete. "Vorbele și iscodirile lucraseră cu hărnicie."
• Evocând crima, așa cum i-a spus-o mortul, Vitoria trezește suspansul și
interesul auditoriului, hărțuiește interlocutorul și îl îmbată, spre a-l manipula cu
ușurință.
• Când nervii lui Bogza cedează, Vitoria pare uimită și rostește cu mirare sentința
finală: „pe baltag e scris sânge și acesta-i omul care a lovit pe tată-tău.”
• Cuvintele din final „Dumnezeu să te ierte” sunt rostite de o creștină pentru a
asigura făptașului trecerea „marelui prag”, dar pot sugera și faptul că nevasta
îndurerată nu poate trece peste răul făcut și lasă iertarea în seama Celui de sus.
 TEMA JUSTIȚIEI-CUVINTELE NEGUSTORULUI DAVID

...că toate cele de pe lumea asta au anume glas şi semn. Aicea în

stânga pe deal, se văd şapte case de bârne, şindrile şi acoperite de
omăt. Şi prin şapte hogeaguri (hornuri) iese fum. Ele nu strigă, dar
de spus, spun ceva. Mai întâi, spun un număr: şapte: Al doilea,
spun că-i iarnă şi gospodarii stau la vetrele lor şi pregătesc
mămăligă şi topitura. Dacă printr-un hogeag n-ar ieşi fum,
înţelesul ar fi altul. Vra să zică toate pe lumea asta arată ceva. Ai
auzit dumneata moarte de om să nu se afle şi leş să nu iasă la
iveală?
Încadrarea romanului într-
o perioadă , într-un curent
literar, într-o tipologie
1930
Perioada interbelică

Geneza
Sursele de inspirație
 ROMAN REALIST

portretul muntenilor obiceiuri și tradiții

legenda de la început
Capitolul X
botez nuntă
înmormântare
 Se bucură
Portretul de petreceri,
de Unii prelucrează
muntenilor frumusețea oieri lemnul
și dragostea
nevestelor
Trăiesc
iuți, îndură în
munten
suferințele,
pașnici, harnici ii locuri
strâmte
Sunt
mulțumiț Inimă
statornici
i cu ce e ușoară
al lor
 Obiceiuri
Botez
Borca
Femeia oierului a trebuit să
descalece, să intre la lehuză
şi să-i puie rodin sub pernă
un coştei de bucăţele de
zahăr şi pe fruntea
creştinului nou o hârtie de
20 de lei.
Nuntă
Cruci
Nuntaşii au întins plosca ş- 3 preoți, 3 oameni cu buciume și
au ridicat pistoalele. Ori
beau – zic aceştia – în
cinstea feciorilor de
împărat şi a slăvitei
doamne mirese, ori îi
omoară acolo pe loc.
Înmormântare
Priveghi la capul tatălui
Refacerea trupului
Stropirea oaselor cu vin
Carul cu boi
4 bocitoare
Pânza albă peste poduri
Găina neagră peste groapă ca
sufletul mortului să nu devină
strigoi
Păhărel de rachiu și colivă
praznicul