Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vitoria Lipan – personajul principal – este o figura reprezentativa de erou popular, intrunind toate
calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara, in care de inscriu cultul pentru adevar si
dreptate, respectarea legilor stramosesti si a datinilor. Pentru toate acestea, Vitoria Lipan poate fi
un personaj mitic de literature culta.
Figura Vitoriei ilustrata in inceput in nemiscare sugereaza, indirect, nelinistea ei interioara reliefata
din exterior spre interior, “ochii ei caprui in care parca se resfrangea lumina castanie a parului
erau dusi departe”. Ingrijorarea eroinei este cauzata de intarzierea ,,peste obicei”(73 de zile) a lui
Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna sa cumpere oi.
Portretul moral reiese mai ales din faptele si gandurile eroinei, prin caracterizare indirecta.
Credincioasa, Vitoria merge la parintele Daniil Milies pentru sfat si refuza sa creada ca sotul ei
intarzie la petreceri mai mult de “o zi ori doua”, pentru ca stie “stie ca-l doresc si nici eu nu i-am
fost urata. Dragostea puternica pentru Nechifor o determina sa se duca la ghicitoarea satului,
baba Maranda, darn u are incredere nici in prezicerile acesteia, ca Nechifor ar fi parasit-o pentru
alta femeie cu ochii verzi, asa ca devine tot mai sigura ca s-a intamplat o nenorocire.
Vitoria respecta riguros datinile stramosesti , se ghideaza in presupunerile sale dupa semne ale
credintei strabune, precum si dupa experienta sa morala, intuitiva , actionand in functie de
acestea. Primele semne rau prevestitoare sunt visele : unul care a “impuns-o in inima” i-l arata pe
Nechifor Lipan Calare cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape, iar alta
data l-a visat rau, “trecand clare o apa neagra…era cu fata incolo”. Alt semn este si glasul lui
Nechifor venit din memoria ei afectiva, dar nu putea sa-I vada chipul.
Inaintea calatoriei simte nevoia unei purificari sufletesti, tine post negru in toate vinerele negre …
fara hrana, fara apa, fara cuvant, cu broboada cernita peste gura. Dintr-o profunda credinta in Dumnezeu, daruieste
manastirii Bistrita o icoana cu Sfanta Ana, careia ii spune in soapta “taina ei” si o lasa pe Minodora, fiica ei, in grija
maicilor. Lucida si cu un spirit organizatoric desebit , vinde agoniseala ca sa aiba bani pentru drum, ii comanda fiului ei un
baltag nou si il avertizeaza ca de acum incolo “mancarea noastra are sa fie din pumni si din picioare”.
Hotarata sa afle adevarul sis a rezbune moartea sotului ei, Vitoria se opreste in toate locurile unde poposise si Nechifor,
respecta si onoreaza ceremoniile la care asista. Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul ei, se amesteca printer
oameni ca sa poata afla mai multe amanunte, intreband cu discretie si inteligenta din loc in loc, punand cap la cap cele
aflate, cu o logica impecabila, descoperind osemintele sotului ei intr-o rapa de sub Crucea Talienilor.Datina inmormantarii
si pedepsirea ucigasilor constituie fapte suggestive pentru caracterizarea indirecta a eroinei.
Dialogul si relatiile cu alte personaje ale romanului evidantiaza, de asemenea, stapanirea de sine, inteligenta iesita din
comun si logica perfecta ca trasaturi definitorii.