LICEUL TEORETIC MIHAI EMINESCU BÂRLAD

LUCRARE PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE

PROFESIONALE
NIVELUL DE CALIFICARE :4
SPECIALIZAREA: TURISM

Profesor îndrumător:Rîpanu Gina Elevă: Negoiță Andreea Cristina

Evelina

An școlar 2021-2022
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ORAȘULUI
SIGHIȘOARA
 Cuprins
Argument………………………………………………………………………………………3
Capitolul I Prezentarea geografica si istorica a municipiului Sighișoara…..............................4
I.1. Aşezare geografică …………………………………......................................................4
I.2. Istoric…………………………………………………………………………………...5
I.3. Potențial turistic natural.......……………………...... …………………………….……5
I.4. Potențial turistic antropic...………………………………………………….….….….8
Capitolul II Valorificarea potentialului turistic al municipiului Sighișoara…………….…..14
II.1 Tipuri de turism………………………………………………..………………….…....14
II.2 Infrastructura de cazare…………………………………………………………………15
II.3 Infrastructura de alimentație……………………………………………………………17
II.4 Infrastructura și activitățile de agreement………………………………………………18
Capitolul III Analiza SWOT …………………………………………………………….. 19
Capitolul IV Norme de sănătate și securitate în muncă, PSI și protecția mediului cu
aplicabilitate în industria turistică din orașul Sighișoara………………………... 21
Concluzie ……………………………………………………………………..24
Bibliografie…………………………………………………………………………………..25
Anexă……………………………………………………………………………………… 26
 Argument
Lucrarea începe să se constituie într-o provocare pentru toți cei care iubesc turismul si mai ales
pentru cei care vor sa-i dedice o perioadă din viața si cariera lor.
,,Turismul reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru schimbările
interculturale, oferind o experientă personală nu numai valorilor trecutului, ci și a stilului de viață
contemporan al altor societați. El este apreciat tot mai mult ca o forță benefică pentru conservarea
patrimoniului cultural și natural, educând comunitatea locală și influențând deciziile politice la
anumite niveluri.,, Resursele culturale ocupă un loc aparte in totalul resurselor antropice. Călătoriile
spre locuri care pezintă interes prin resursele se încadrează in sfera turismului cultural. Această
categorie , alături de turismul balnear , montan ,de litoral ,etc.
 Spre deosebire de turismul de recreere, turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a-și
îmbogăți cunoștințele, de a trăi experiențe noi si variate.
Asociația Europeană pentru Educație în Turism(ATLAS),definea in 1991 turismul cultural ca
fiind :,,deplasarea persoanelor spre atracții culturale îndepărtate de locul lor de reședință cu intenția de a
acumula informații și experiențe noi, pentru a-și satisface nevoile culturale.,,
Atracțiile turistice sunt motivația principală a călătoriilor si totodată esența produsului
turistic.Atracțiile culturale pot fi:
-clădiri , locuri amenajate pentru un scop anume , altul decât atragerea vizitatorilor , case memoriale și
istorice ,etc.
-evenimente speciale:festivaluri de artă , evenimente sportive , evenimente religioase , muzicale,
folclorice etc.
Sighișoara este renumită pentru festivalele organizate. Toți cei care ajung au posibilitatea să creadă
că sunt într-un alt mediu.
Vă invităm să vă plimbați pe străduțele înguste ale Sighișoarei, o cetate medievală locuită de
oamenii din ziua de azi, in care proprietarii lor trăiesc conectați la lumea modernă, dar conștienți de
responsabilitatea pe care o au, aceea de a duce tradiția și valorile mai departe.
 Capitolul I Prezentarea geografica si istorica a municipiului Sighișoara
I.1 Așezare geografica
Municipiul Sighişoara este amplasat în Podişul Târnavelor, într-o zonă colinară traversată de la
est la vest de râul Târnava Mare. Astfel, partea de la nord de valea Târnavei Mari aparţine Dealurilor
Jacodului (ca subunitate a Dealurilor Târnavei); iar cea de la sud aparţine Podişului Hârtibaciului
(subunitate a Podişului Târnavelor). Poziţia dată de coordonatele geografice de 46˚12΄38΄΄lat.N de şi
24˚46΄40΄΄long. E demonstrează situarea acestei urbe în centrul ţării, în sudul judeţului Mureş.
 I.2 Istoric

În decursul anilor, cetatea Sighişoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima flind marea năvălire tătară din
1241, pe când cetatea încă nu era fortiflcată. Construcţia zidului cetăţii, care are o lungime de 950 m, a
început în 1350. Înălţimea iniţială a fost de 4 m, dar în secolul al XV-lea a fost înălţat cu încă 3-4 m. A avut
14 turnuri (care aparţineau fiecare câte unei bresle) şi 4 bastioane. În prezent mai există 9 turnuri şi trei
bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).
Între anii 1431 şi 1435, Vlad Dracul a stat Ia Sighişoara, aşteptând momentul prielnic de a urca pe
tronul Tării Româneşti. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele
Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighişoara Vlad Tepeş.
Între 1703-1711, are loc mişcarea anti» habsburgică din Ungaria şi Transilvania. Curuţii (anti-
habsburgicii) conduşi în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu şi Bucur Câmpeanu au atacat cetatea
Sighişoara care era văzută ca fiind de partea Iobonţilor (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte
grele, curuţii îşi dau seama că nu pot ocupa cetatea, şi se retrag.
În anul 1849 oraşul este ocupat de trupele conduse de generarul Forré şi mai târziu din nou este
ocupat de trupele conduse de Jézef Bern.
Prin bătălia între trupele ţariste intervenţioniste şi armata revoluţionară ungară de pe câmpia dintre
Sighişoara şi Albeşti din 31 iulie 1849, Sighişoara a intrat în istoria luptelor revoluţionare din sec. al
XlX-lea. În această bătălie a murit, printre alţii, poetul maghiar Sândor Petâfl.
 I.3 Potențial turistic natural
Relief

Relieful este alcătuit din dealuri înalte dispuse în amfiteatru, podişuri şi lunca Târnavei Mari.
Astfel, se evidenţiază: Dealul Cetăţii care domină valea Târnavei Mari, Dealul Gării, Dealului Braite -
Dealul Strâmb, Dealul Stejăriş, dealul Hula Daneşului, Dealul din Mijloc, Dealul Aurel Vlaicu, Dealul
Galbea, Dealul Brădet, Dealul Herţeş, podişul neted cu aspect de câmpie spre Albeşti, şi lunca Târnavei
Mari.
Imag.nr 1 Dealul Cetății

Imag nr 2 Dealul Herțes

 În valea largă a Târnavei Mari, pe un teren accidentat de forma unei căldări, se ridică Dealul Cetăţii
de pe care coboară oraşul, întinzându-se dinspre nord-vest spre sud-est. Dealul Cetăţii (425 m) încoronat de
Cetatea Medievală este înconjurat de alte dealuri mai înalte, aşezate ca un imens amfiteatru natural: spre
nord, Dealul Gării (528 m); spre vest Hula Daneşului şi Dealul Stejăriş (524 m); spre sud Lunca Poştei,
care urcă spre Dealul din Mijloc (511 – 603 m), iar spre est, Dealul Brădet (524 m).

Imag. nr3 Dealul Gării

  Clima
Conform regionării climatice arealul sighişorean se încadrează climei temperate de dealuri înalte
cuprinse între 400 şi 600 m şi podişuri joase de 300 şi 500 m., cu următoarele caracteristici (datele staţiei
meteorologice Daneş): temperatura medie anuală a aerului este 8,2ºC. Prezenţa inversiunilor de
temperatură generează ceţuri diurne dense în special în lungul cursului de apă al Târnavei Mari;
precipitaţiile atmosferice medii anuale sunt de 620-650 mm, iar vânturile permanente sunt cele din
sectorul NV.
Prin poziţia sa geografică, Sighişoara se încadrează în tipul climatic al Podişului Transilvaniei,
aparţinând sectorului cu climă temperat – continental moderată, prezentând câteva particularităţi, în
funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul mai coborât al Târnavei Mari, care influenţează
asupra regimului termic şi al precipitaţiilor, conducând la inversiuni de temperatură, frecvenţa ceţurilor
şi a curenţilor pe culoar.
  Flora și fauna
Vegetaţia arealului sighişorean se încadrează în aria vest-europeană a etajului nemoral de dealuri şi
podişuri, al pădurilor de foiase, cu subetajul gorunului şi al fagului, provincia biogeografică Central
Europeană Carpatică şi marchează caracterul de tranziţie al regiunii dintre Câmpia Transilvaniei la nord
şi Podişul Hârtibaciului la sud.
Se remarcă asociaţile vegetale reprezentate de: păduri de deal formate din stejar (Quercus robur),
gorun (Q.sesilliflora), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), alături de esenţe secundare ca
dârmozul (Viburnum lantana) şi iedera (Hedera salix, H.canariensis). Pădurile de luncă însoţesc valea
Târnavei Mari, esenţele caracteristice sunt salcia (Salix Salicaceae) şi plopul (Plopulus Alba, P.Nigra,
P.Tremula). Lunca are aspect de silvostepă cu plante spinoase şi arbuşti, din care: porumbarul (Prunus
spinods), lemnul râios (Eronymus verrucosa), lemnul câinesc (Ligustrum vulgarisconul) şi măceşul
(Rosa canina) sunt speciile mai importante. Vegetaţia spontană este reprezentată de specii de plante
endemice sau pe cale de dispariţie în România dar şi în Europa, însă, datorită favorabilităţii condiţiilor
de mediu, numărul exemplarelor abundă (local).
 Imag.nr5 Pădure de fag
Imag.nr 4 Pădure de stejar

Imag.nr7
Porumbar

Imag.nr6 Arbust-Dârmoz
 Fauna este specifică dealurilor înalte şi se încadrează în domeniul faunei pădurilor de foioase, la
care se adaugă fauna luncilor, lacurilor, zonelor umede şi a apelor curgătoare.
Sighişoara deţine arii naturale faunistice deosebit de valoroase, întâlnindu-se specii de animale cu rol
bioindicator de poluare. Multe din specii sunt reprezentate printr-un număr ridicat d indivizi, deşi pe plan
european numărul lor este în declin.
În cartea Lista Roşie a vertebratelor se găsesc animale ocrotite în România conf. Ordonanţei de
Urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice nr.236/2000, precum: specia de Broască de mlaştină, Izvoraşul cu burta galbenă, Ţestoasa de
mlaştină; iar dintre mamifere - speciile de lilieci foarte rare ca Nyctalus lasiopterus, Nyctalus leisleri,
Eptesicus nilsonnii. În România sunt ocrotite de lege toate speciile de lilieci. Menţinerea nealterată a
biodiversităţii va trebui să constituie un punct important în planurile pentru dezvoltarea durabilă.

Herpetofauna României -
WordPress.com
Broasca de mlaştină –
Herpetofauna României
  Hidrografia
Sursele de apă potabilă de pe teritoriul municipiului Sighişoara sunt apele de suprafaţă reprezentate de
râul Târnava Mare şi afluenţii săi: pâraiele Dracului, Şaeşului, Broştean, Câinelui, Herţeşului, Rus şi Cetăţii.
Apele subterane sunt reprezentate de un singur acvifer exploatat şi câteva izvoare naturale. Numărul
lacurilor este mic, se remarcă lacul natural de la Şercheş, lacul Rusu, mai numeroase sunt zonele umede şi
mlăştinoase.
Apele de suprafaţă aparţin în ansamblu bazinului hidrografic al Târnavei Mari.
Principalul curs de apă care drenează teritoriul este Târnava Mare cu direcţie de curgere est – vest.
Târnava Mare străbate oraşul de la confluenţa cu Valea Naghirocului până la confluenţa cu Valea Cetăţii, la
Venchi, pe o distanţă de aproximativ 15 km. Actualmente în Sighişoara exista un singur luciu de apă

amplasat în partea de NV a intravilanului, Lacul Şercheş cu o

suprafaţă de cca. 0,8 ha.

Imag.nr 9 Lacul
Sercheș
Imag.nr 8 Târnava Mare
 I.4 Potențialul turistic antropic

1. Obiective turistice antropice

 Cetatea Medievală

Cetatea Sighişoara “cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din
Transilvania” a primit de-a lungul timpului apelative ca “Perla Transilvaniei”, “Mărgaritar al
Transilvaniei”, “Nürnberg transilvănean”. Sighişoara este şi astăzi un veritabil oraş-muzeu, oferind
vizitatorului modern şansa de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute
de ani.

Imag.nr 10 Cetatea Sighișoara

Turnul cu Ceas principalul punct de intrare în cetate, opus celui străjuit de Turnul Croitorilor, se numeşte aşa
datorită ceasului cu figurine, unic în ţara noastră, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a
Sighişoarei şi, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate şi apărate de diferite bresle.

 Turnul Cositorarilor

Imag.nr12 Turnul
Cositarilor

Imag.nr11 Turnul cu Ceas

 Turnul Măcelarilor este o construcţie octogonală înălţată pe o bază hexagonală pentru a se obţine câmp de
vedere peste bastionul situat în faţa sa.

Turnul Cizmarilor aşezat în partea de NE a cetăţii, este menţionat

în 1521, reconstruit în 1650 şi modificat în 1681. El poartă pecetea
arhitecturii baroce. Turnul a avut în faţa sa şi un bastion de artilerie,
demolat în 1846, găzduieşte astăzi sediul postului local de radio.

Imag.nr 13 Turnul Măcelarilor

Imag.nr 14
Turnul
cizmarilor
 Turnul Fierarilor este situat în spatele Bisericii Mănăstirii. A fost ridicat în 1631 pe temeliile
vechiului Turn al bărbierilor. Pe o bază dreptunghiulară, apare masiv şi relativ scund văzut dinăuntrul
cetăţii, dar este impunător văzut din afară întrucât are latura de răsărit la baza zidului.

Turnul Croitorilor a fost construit în secolul al XIV-lea. Este

situat în partea opusă Turnului cu ceas şi străjuieşte a doua poartă de
acces în cetate.

Imag nr 15 Turnul Fierarilor

Imag nr 16 Turnul Croitorilor

 Turnul Cojocarilor se află la foarte mică distanţă de Turnul măcelarilor, de care este legat prin poarta
Törle. Turnul este modest ca dimensiuni şi forme, de plan pătrat, datând din secolul al XV-lea.

Turnul Frânghierilor transformat azi în locuinţă a paznicului bisericii cimitirului, este singurul turn
locuit din cele 9 păstrate până azi. Importanţa lui constă mai ales în faptul că în subsol s-au găsit urmele
unor creneluri astupate, dovadă că, a fost ridicat pe zidul străvechii cetăţui.

Imag.nr 18 Turnul Frânghierilor

Imag nr 17 Turnul Cojocarilor
 Capitolul II Valorificarea potentialului turistic al municipiului Sighișoara
II.1 Tipuri de turism
 TURISMUL CULTURAL

 TURISMUL RELIGIOS

 ECOTURISMUL

TURISMUL SPORTIV -Deși acest tip de turism nu este unul foarte cunoscut pentru municipiul

Sighișoara, există o serie de trasee excelente și preferate de amatorii de Mountain Biking cărora le place să se
aventureze pe Colinele Transilvaniei. De asemenea, Festivalul Transilvania Bike Trails Race (TBT Race)162,
aflat în anul 2019 la ediția a VI-a a avut ca scop lansarea și promovarea rețelei de trasee de bicicletă ce leagă
satele săsești din zona Târnava Mare cu Sighișoara. Traseele parcurg atât zone special amenajate din rețeaua
de poteci cât și dealuri cu iarba, drumuri forestiere, ulițe din satele vechi etc. Traseele de concurs trec prin
curțile bisericilor fortificate, iar cel lung chiar prin cetatea Saschiz. În fiecare an, concursul propune startul
din alt sat din zonă, pentru a promova în mod corect fiecare localitate în parte. Traseele sunt pietruite pentru
a se evita producerea de noroi, sunt ușor de urmărit, sunt construite în proporție de 80% prin pădure și pot fi
utilizate pe toată perioada anului, exceptând perioadele cu zăpadă, fiind astfel favorabil promovării
turismului pe tot parcursul anului în municipiul Sighișoara și în satele din apropiere.
 TURISMUL DE WEEKEND

Această formă de turism se desfășoară ca un sejur scurt, de obicei cuprins între 2-4 zile, în
care se pot vizita mai multe obiective. Pe lângă acestea, turismul cultural și turismul religios
pot face parte din acest tip de turism și pot cuprinde o gamă diversificată de activități pentru
petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști. Acestea pot fi reprezentate de activități
scurte, de la plimbarea prin oraș la drumeții, itinerarii ecumenice sau un circuit al cetăților
medievale

Imag nr19 Trasee turistice în orașul

Sighișoara –Turism cultural,weekend .
 II.2 Infrastructura de cazare

În ceea ce privește infrastructura turistică ce susține activitățile turistice, aceasta este alcătuită în
primul rând din unitățile de cazare existente pe teritoriul municipiului Sighișoara.

La nivelul anului 2021 în Sighișoara sunt clasificate 81164 de astfel de structuri, totalizând o
capacitate de 1.975 locuri. Din totalul acestor structuri, cea mai mare pondere este reprezentată de
structura pensiunilor turistice care însumează 47 de unități de cazare, cu o capacitate de 723 de locuri de
cazare, urmată de structura hotelieră, cu 14 unități de cazare care beneficiază de o capacitate de 813 locuri
de cazare pentru anul 2021.Prezența hostel-urilor și a camping-urilor este una redusă, fiind înregistrate
doar 2 astfel de structuri pentru fiecare, cu o capacitate de cazare de 57 de locuri în cazul hostel-urilor și de
202 locuri de cazare în cazul camping-urilor. Cea mai redusă pondere este reprezentată de structura
motelurile și a căsuțelor de tip camping, existând la nivelul anului 2021 o singură structură de acest fel
pentru ambele cazuri, cu o capacitate totală de 46 de locuri în cazul motelului, respectiv 15 locuri în cazul
căsuței de tip camping.

Se poate observa astfel un trend pozitiv în ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă pe
tipurile de structuri de primire turistică existente la nivelul municipiului Sighișoara, fiind astfel vorba
despre o creștere de aproximativ 89.14%, respectiv cu aproape 950 mai multe locuri de cazare în anul
2020, față de anul 2010 când se înregistrau doar 1.059 locuri.
 II.3 Infrastructura de alimentație
O altă ramură destul de dezvoltată în ceea ce privește tipologiile de dotări de petrecere a timpului
liber existente pe teritoriul municipiului Sighișoara cuprinde dotările de alimentație publică (restaurante,
baruri, cafenele), care în funcție de specificul și localizarea lor, pot fi frecventate atât de locuitori, cât și de
vizitatori.

Imag nr 21 Restaurant Concordia

Imag nr 20 Medieval Cafe –restaurant
 II.4 Infrastructura și activitățile de agrement

Principalele artere comerciale istorice ale municipiului sunt străzile din Cetate, respectiv Strada Zidul
Cetății, Strada Școlii, Strada Tâmplarilor, sau Strada Cositorarilor, acestea reprezentând principala zonă de
cumpărături și vizitat de către turiști.

Printre cele mai des practicate activități de către sighișoreni sunt cele în aer liber, unele dintre cele mai
importante dotări din această categorie fiind reprezentate de parcuri, spații verzi, zonele de agrement sau
zonele de relaxare. Aceste dotări se întâlnesc atât în interiorul orașului, cât și în împrejurimi.

Zona istorică are un potențial deosebit dat de trama stradală și de clădirile existente. Străzile și piețele
de aici sunt atracția turistică principală a orașului – un exemplu fiind Piața Cetății, Strada Zidul Cetății sau
Piața Muzeului. De calitatea lor depinde atractivitatea pentru antreprenoriat, gastronomie, turiști și în primul
rând pentru locuitorii Sighișoarei.

Trama stradală neregulată oferă numeroase scuaruri de calitate ambientală și de ședere. Majoritatea
acestora sunt în prezent neamenajate corespunzător și pot fi valorificate prin intervenții minime pentru
locuitorii din zonă.
 REZERVAȚIA NATURALĂ BREITE |
 PARCUL CENTRAL / UNIRII | Punctul central al Orașului de Jos este Piața Hermann Oberth.
 CLUB AVENTURA VILA FRANKA
 piscina hotelului Aquaris, cea a hotelului Korona sau a hotelului Cavaler din Sighișoara.
Pe lângă toate acestea, locuitorii și turiștii pot realiza o serie de plimbări și drumeții în natură prin
Pădurile Stejăreni sau Daneș, precum și un tur al obiectivelor turistice din împrejurimile Sighișoarei,
unele dintre obiectivele care ar trebui menționate fiind: Satul scufundat Bezid, Castelul Apaffy de la
Dumbrăveni, Cetatea Saschiz, Biserica fortificată din Saschiz, Biserica fortificată din Cloașterf,
Biserica fortificată din Apold, Biserica fortificată din Criț, Biserica fortificată de la Biertan, Casa
memorială Petofi Sandor, Bazilica Mălâncrav sau Biserica din Șaeș.

Imag nr 23 Parcul
Central –
Imag.nr 22 Sighișoara
Rezervația
naturală
Breite
 Capitolul III Analiza SWOT
PUNCTE TARI : Sighişoara în sine este o marcă recunoscută naţional şi internaţional - anual atrage sute de
mii de turişti;

Mulţi localnici văd în turism o sursă de venit şi dezvoltare locală şi doresc să investească în acest domeniu;
Patrimoniul imobiliar al oraşului este pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO şi este inclus în rândul
obiectivelor turistice;
Există o infrastructură de cazare şi masă de diferite categorii financiare pentru turişti: atât pentru studenţi
cu rucsac cât şi pentru turişti care caută confort.
În prezent preţurile mici (comparate cu alte destinaţii turistice din lume) atrag turişti din EU şi USA.
Importanţa istorică a Cetăţii este un factor de atracţie turistică, în primul rând pe plan naţional;
„Eticheta” UNESCO contribuie la atractivitatea şi un interesul internaţional Imaginea originală şi autentică
a oraşului poate fi considerată de asemenea ca un factor de atractivitate;
Firmele turistice sunt legate în reţea prin două asociaţii. Exisă câteva firme turistice foarte bine organizate
(hoteluri şi restaurante).
 PUNCTE SLABE : Serviciile oferite de operatorii turistici sunt de slabă calitate (exemplu: pentru a găsi
facilităţi de cazare şi masă pentru un grup de turişti, un client trebuie să ceară în continuu oferte de la
hoteluri şi agenţii din zonă, deşi ş-a făcut o înregistrare, există riscul ca locaţia să nu fie disponibilă la
timpul dorit); Ofertele de cazarea şi masă sunt insuficiente în unele perioade ale anului; Oferta posibilităţilor
de petrecere a timpului în Sighişoara este epuizată în maximum o zi; Deşi, este considerată prioritate pentru
Sighişoara, oraşul nu dispune de un birou pentru managementul informaţiilor şi datelor pentru satisfacerea
turiştilor şi cerinţelor acestora – nu există o cercetare de piaţă în turism în Sighişoara; Turismul în
Sighișoara este aproape în întregime legat de Cetate, care limitează mult timpul petrecut de un turist în
Sighişoara. În ultimii 4 ani, numărul oficial al angajaţilor în acest domeniu a rămas constant, aproximativ
200 de persoane. Este imposibil realizarea unui turism de afaceri - nu există infrastructură sau servicii
pentru un turism de acest gen.

Abandonul fizic al moştenirii UNESCO şi lipsa unui plan de management, reduce substanţial orice
perspectivă de dezvoltare turistică majoră.
Accesul vizitatorilor (interni sau străini) este foarte dificil din cauza unei dotări slabe a infrastructurii de
transport.
Infrastructura turistică este în evoluţie, încă cu lacune din un punct de vedere profesional, organizatoric şi al
marketingului.
 Concluzie
Cadrul natural aferent municipiului Sighișoara este favorabil pentru desfășurarea a numeroase
activități de agrement în aer liber, fiind necesare demersuri de dezvoltare a activităților recreative care să
valorifice aceste resurse. Pe lângă toate acestea, în zona centrală, parcurile, scuarurile verzi, piețele,
locurile de joacă și terenurile de sport fac parte din oferta cea mai la îndemână pentru loisir, acestea
necesitând numeroase lucrări de reabilitare, modernizare, reamenajare care să valorifice specificul local
și să formeze o rețea de spații cu rol important în viața urbană a comunității locale.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !