Георгий Свиридов "Метель".

Романс /Georgy
Sviridov "The Snowstorm" – YouTube

https://www.youtube.com/watch?v=QdGEq6JGc90&list=RDT
9No91Uj88U&index=10

https://padlet.com/alunismgimnaziu/la-cafea-cu-buna-dispo
zi-ie-j2jjr0qy01lm03xh

https://www.youtube.com/watch?v=Nkb-5HX68AM
Completaţi rubricile:
• Prenumele __________________
1.Deviza mea (principiu de viață)
___________________________
2. O informaţie importantă
_______________________________
3. Ce aş dori să se întâmple
mâine___________________________
4. Ce intenţionez să schimb în orientarea mea
profesională,dar în dezvoltarea mea personală?
_____________________________________________
5. Starea mea de spirit astăzi
_____________________________________
 TENDINȚE MODERNE ALE
MANAGEMENTULUI
EDUCAȚIONAL

SEMINAR RAIONAL CU CADRELE DE CONDUCERE

REALIZAT :COJOCARU ALIONA,DIRECTOR GIMNAZIUL ALUNIȘ

02.2023
https://jamboard.google.com/d/1MS_iQPcf4vqI
s1cvNzI6i-X7vKdI3tzWDO1Amrmcj0U/viewer?f=0
 Astăzi discutăm despre:
Management,tendință,inovație,
modernizare,calitate,competență,
școală eficace...
Trei tendințe majore care își aduc contributia la
modernizarea managementului educațional:
Tendința de a pastra unele achizitii din
didactica traditionala; este tendinta de
valorificare continuă a ceea ce a achiziționat
didactica in ultimul timp;
Tendința de imbogațire continuă a arsenalului
didactic, de a adăuga la didactica tradițională
rezultatele stiintifice si experiențe, care duc
la modernizarea învățămantului si pregatirea
superioara a cadrelor didactice;
Tendința de a acorda atentie egala celor două
aspecte ale procesului didactic: informativ si
formativ; este tendința de a transfera
greutatea specifica de la educator la educat.
Managementul educaţional trebuie să tindă spre
modernizare și schimbăre nu doar pentru a se
„însănătoşi”, ci şi pentru a asigura un randament
înalt, un progres continuu, formarea unei identităţi
de sine adecvate în contextul reformelor din alte
domenii. Gândirea critică şi prospectivă, educaţia
pentru schimbare pot avea – pentru cadre didactice,
manageri, dar şi elevi – un aport considerabil în
procesul de ajustare continuă a şcolii la cerinţele şi
schimbările societăţii
Învățământul din RM, în ultimul deceniu, a cunoscut o continuă
transformare și dezvoltare sub aspectul conținutului, tehnologiei
didactice, având drept reper didacticometodic formarea de competențe.
Au fost asimilate noi concepte care au determinat inovarea activității
cadrelor didactice: educația centrată pe copil, educația incluzivă,
didactica axată pe competențe, standarde educaționale, evaluare prin
descriptori etc. Inovația în domeniul educației reprezintă un subiect
complex și necesită a fi studiat la mai multe niveluri: la nivelul
indivizilor care suportă efectele unei schimbări sau care îi determină pe
alții să inoveze, la nivelul comunității sau al mediului ambiant mai larg,
unde unele inovații sunt acceptate, iar altele vin în contradicție cu
valorile existente. Dimensiunea individuală a inovațiilor organizaționale
este fundamentală, iar personalul administrativ, didactic și non-didactic
trebuie să înțeleagă, să vrea și să poată implementa inovații, trebuie să
acumuleze cunoștințe noi, să analizeze mai multe informații, să abordeze
sarcini noi, să-și îmbunătățească gradul de competență și să-și modifice
obiceiurile de muncă, valorile și atitudinile față de modul de lucru în
instituția de învățământ
ASPIRÂND spre inovații în învățare, noi, locuitorii erei
informaționale ne întoarcem reflexiv ochii spre tehnologie, pe
bună dreptate, având în vedere vastele îmbunătățiri pe care
tehnologia ne-a adus în viața noastră. Dar o inovație este un
mod diferit de a face ceva bun. În educație, o inovație este o
abatere de la practica standard care obține rezultate de
învățare mai mari pentru copii decât practica standard, cu
cantități egale (sau mai mici) de timp și resurse. Inovația nu
implică întotdeauna un mecanism electronic sau dispozitiv
digital. Pentru a condensa câteva narațiuni istorice, am putea
spune Benjamin Franklin a descoperit electricitatea, Thomas
Edison a inventat becul, iar John Travolta a dansat la lumini
disco inovatoare.

Cum ținem pasul cu noile tendințe

în învățare?
 CE ÎMPIEDICĂ MODERNIZĂRII
MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL ?
1.Frica de necunoscut...
2.Teama că nu fom face față noilor
cerințe...
3.....
 Inovațiile în învățare rezolvă probleme și adaugă
valoare:
a.oferă soluții noi sau elimină barierele tradiționale la
provocările articulate existente în predare și învățare (și să
adauge valoare prin construirea capacității de implementare);
b. identifică o nevoie sau o barieră nedetectată anterior, apoi
îmbunătățește procesul de predare și învățare cu o soluție nouă
(și adaugă valoare înțelegând factorul limitativ într-un mod
nou și răspunzând în consecință);
c. introduce noi posibilități de îmbunătățire a procesului de
predare și învățare (și adăugă valoare oferind noi oportunități
mai eficiente pentru obținerea unor rezultate mai bune);
d. permit sistemului de învățământ să se adapteze la noi căi
prin care elevii învață (și să adauge valoare prin valorificarea și
direcționarea utilizării de către elevi a tehnologiei).
CARACTERUL DE AZI AL MANAGEMENTULUI
EDUCAȚIONAL

Schimbarea mediului în care funcţionează instituția

educațională în actualitate, prevederile Codului educației din R.
Moldova[58], solicită un alt conţinut şi un alt caracter al
managementului educaţional în vederea edificării unui sistem
instituțional creator, captivant, atractiv, riguros şi/sau
revigorant, care să contribuie plenar la consolidarea unei
societăți democratice bazate pe cunoaștere, crearea de condiții și
asigurarea formării/dezvoltării personalității umane de calitate,
competente, educate, libere și creatoare, deschise la
transformări de tip inovator, aptă pentru a face faţă
provocărilor timpului
PERSONALITATEA DE AZI

Astăzi, se cere formarea personalității astfel

încât individul să fie capabil de a-și exprima
propriile emoții, sentimente, trăiri, gânduri,
sarcini în acțiune și în context, etapizat și
progresiv pentru a face față cerințelor prin
aplicarea informațiilor și nu prin
acumularea de cunoștințe fără a fi puse în
practică.
CALITATEA ÎN EDUCAȚIE

Calitatea a devenit vectorul principal în domeniul

învăţământului, educaţiei în contextul altor doi
vectori complementari şi determinanţi – schimbarea
şi competiţia. Or, provocările lumii contemporane,
tendinţa de integrare europeană reclamă un
învăţământ concurenţial, performant, de calitate,
compatibil cu sistemele moderne de învăţământ.
Focalizarea atenţiei pe calitate odată cu adoptarea
Declaraţiei de la Bologna la care am aderat a înaintat
noi sarcini în modernizarea învățământului .
Tendința spre modernizare impune o nouă
paradigmă a managementului educațional,și
asigură trecerea de la conceptul de formare a
omului executant/dependent (pasiv, lipsit de
reflecţie proprie, de voința de a lua decizii etc) la
paradigma învăţământului formativ, care
stimulează formarea/dezvoltarea omului decident
(proactiv, reflecţie proprie înaltă, identificarea
propriei valori, orientat spre autorealizare etc.)
capabil să ia decizii de sine stătător, să opteze
pentru o construcție statală și socială democratică,
iar la nivel organizațional---promovarea unui
management cooperant, participativ, democratic,
inovativ și performant.
 O altă tendință a managementului educațional
autentic,real,modern este formare de competențe și
asigurare a calității educației.
Tendința de contabilizare ale procesului educaţional „orientat spre
rezultate”,odată cu apariția Leadership-ul,care este centrat,
preponderant, pe
(1)determinarea direcţiei de dezvoltare a organizaţiei,
(2) motivaţia resurselor umane,
(3) reprezentarea grupului/echipei în interiorul şi exteriorul organizaţiei,
vizează cu precădere schimbarea, fiind orientat spre “ce, de ce ?”
trebuie de făcut,
pe când, managementul e concentrat pe dezvoltare/optimizare a ceea ce
există, pe “cum?” trebuie bine făcut. Pe măsură ce aceste presiuni
conjuncturale se amplifică, liderii şi managerii din sistemul de educaţie
trebuie să dea dovadă de măiestrie, flexibilitate şi de cunoştinţe solide
pentru a susţine instituţia pe care o conduc
Și în prezent, îndeosebi, se impune ca factorii de decizie din cadrul
instituţiilor de învăţământ să asimileze datele teoretice, dar şi aspectele
practice ale managementului educaţional.
 Se tinde spre un alt conţinut şi un alt caracter al
managementului educaţional, un comportament/stil de
conducere al managerului/echipei manageriale care
mobilizează, inspiră, entuaziasmează actanţii
educaţionali în vederea creierii unui mediu creator,
captivant, atractiv, care să pună accentul pe formarea
personalităţii eficiente, competente, capabile să-şi
descopere identitatea, să-şi făurească propriul destin, în
condițiile de schimbare educațională .
Managementul competențelor, managementul valorilor, managementul calității
constituie vectorii principali ai unei „conduceri integrative”, reclamate de societatea
modernă. Managementul școlii moderne implică un ansamblu de competențe și o
abordare de natură sistemică, procesuală, situațională și îndeosebi, praxiologică,
ceea ce necesită integrarea în activitatea managerială a tuturor funcțiilor
manageriale- proiectare/planificare, organizare, monitorizare, evaluare; motivare,
negociere și soluționare a conflictelor, implicare/participare, (auto)formare
profesională, comunicare, luarea deciziei pe domeniile de acțiune managerială:
curicululum, resurse umane, resurse nonumane, dezvoltarea organizațională.
 O altă tendință a managementului
educațional autentic, real,modern este
formarea de competențe și asigurarea
calității,cu deschidere spre --------

Curriculumul şcolar bazat pe formare de competenţe care înglobează

noi orientări, ce solicită un nou mod de gândire şi acţiune, o nouă
mentalitate a managerilor pentru conducerea şcolii şi a cadrelor
didactice pentru educaţia copiilor ceea ce necesită noi investigații în
domeniul strategiei și metodologiei schimbării, a managementului
schimbării în învățământ pe măsura dimensiunilor schimbării și

complexității proceselor demarate în învățământ .

 Nevoia de schimbare pe domenii
 1.La nivel de politică educaţională:
Orientarea spre formarea unei personalităţi competitive şi deschise la transformări de tip inovator
 2. Structura la nivel de sistem şi unitate şcolară. Asigurarea echităţii şi calităţii în educaţie pentru toţi, a
accesului la studii şi condiţiilor de reuşită şcolară, adaptarea structurii şcolii la noile obiective, crearea de
condiţii pentru participare / implicare, dezvoltare de relaţii interpersonale şi comunicare eficientă
 3. Conţinuturile. Abordare sistemică, curriculară şi psihopedagogică din perspectiva formării
competențelor, conţinuturi structurate şi flexibile care constituie un sistem de valori ce prefigurează
personalitatea umană.
 4. Procesul de învăţământ. Implementarea de tehnologii didactice, învăţare inovatoare, creativă în
formarea de competențe
 5. Resurse umane. Formarea de competenţe generale şi specifice, adaptarea la interacţiunea din clasă,
şcoală şi comunitate, integrare socială.
 6. Management. Reconsiderarea managementului la nivel de sistem şi unitate şcolară, implementarea
managementului bazat pe competenţe, valori şi inovaţii.
 7. Cultura organizaţională. Reconsiderarea sistemului de valori, credinţe, atitudini a comportamentelor
individuale, de grup şi organizaţionale, crearea unei culturi a progresului de învăţare şi devenire.
 8. Manuale. Structurare şi gestionare a conţinuturilor, formare de capacităţi şi competenţe, „a învăţa
pentru a schimba”
 9. Evaluare. Evaluarea integrativă cu accent pe aspectele formării competențelor, dezvoltării
personalităţii în devenire.
 10. Resurse materiale, financiare. Optimizarea resurselor materiale, financiare, atragerea de investiții
extrabugetare.
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN EDUCAŢIE
CREZ EDUCAȚIONAL

C- Credinţă în ceea ce faci;

A- Atitudine empatică faţă de elevi;
L- Libertatea de opinie a elevului trebuie respectată!
I- Iniţiativă, idei curajoase dezbrăcate de autosuficienţă;
T- Tenacitate, da avem nevoie de ea când greul ne
încearcă!
A - Atitudine responsabilă faţă de misiunea pe care ne-am
asumat-o!
T- Toleranţă şi acceptarea diversităţii;
E - Egalitate de şanse pentru toţi elevii.
 TENDINȚA SPRE O ȘCOALĂ EFICACE
este poziționată pe elevul care învață, cea
în care accentul se pune pe învățare, există
o misiune comună, scopuri clare, valori,
convingeri împărtășite, climat favorabil
învățării, colegialitate și dezvoltare
profesională a cadrelor didactice,
monitorizare a progresului elevilor,
implicare și responsabilizare a elevilor,
comunității și a părinților.
 Implicarea şi
Responsabilitatea Condiţiile
Valori comune elevilor socioculturale
de învăţare

Monitorizare ȘCOALA Scopul comun

Accent pe învățate
continuă a
progresului EFICIEN Climat favorabil

TĂ

Atenţie prioritară
în realizarea Recunoaştere
programului Comportamentul şi stimulare
de studiu pozitiv
al elevilor
Tendința inițierii programelor
educaționale comunitare cu
implicarea partenerilor cu
interese comune în viața școlii
Un management educațional „cu mai
multe viteze”, care mai depinde de
„fondul clasei” şi „fondul şcolii”,
constituite pe baza „fondului
familiei”, necesită o analiză sistemică
de perspectivă şi decizii manageriale
fundamentale, căci „este dificil să se
ajungă la destinaţii, dacă se merge pe
nişte direcţii greşite”
 TENDINȚAȚA PLANIFICĂRII în mod conştient a evoluţiei
şcolii ca răspuns la exigenţele din exterior. Managementul
şcolar capătă o perspectivă mai cuprinzătoare pe baza
abordării sistemice a unităţii de învăţământ. Privind
organizaţia şcolară, din perspectivă sistemică, principala ei
funcţie este de a transforma „intrările” (elevii, profesorii,
cunoaşterea şi valorile culturale, resursele financiare etc.) în
„ieşirile” dezirabile (rezultatele educaţiei şcolare: oameni
educaţi, cu autoritatea socială indusă în această educaţie, noi
informaţii şi cunoştinţe, noi valori şi reprezentări culturale.
Această tendință este influențată de o serie de factori:
strategia organizaţională, cultura organizaţională, relaţii
intergrupuri, interacţiuni cu mediul, mecanism de
comunicare, comportamentul, implicarea/ participarea,
motivarea. În toate cazurile este important a determina
matricea priorităţilor de schimbare, cu atât mai mult când
sunt identificate mai multe nevoi de modernizare.
 Tendința trecerii la un management
participativ, bazat pe obiective strategice.
Întotdeauna trebuie să ştim unde vrem să
ajungem, ce trebuie să facem pentru aceasta, cu
ce mijloace şi din ce surse putem să atingem
obiectivele trasate. În caz contrar, doar ne vom
lamenta, cu vorbe şi iniţiative frumoase.
 PĂRERI,OPȚIUNI:

https://jamboard.google.com/d/1f18u9t91FGbn7q9KbWHHB
u4HPjptHbiukVnafFGH7WM/viewer?f=1
 Avantaje: Managementul participativ este benefic atât
pentru organizație, cât și pentru personalul acesteia deoarece
participarea la procesul de luare a deciziilor:
 acționează ca o forță, care motivează personalul să atingă
scopurile și obiectivele organizației;
 este o modalitate sigură de a păstra în organizație persoanele
cele mai bine pregătite și talentate, care sunt mândre că au un
cuvânt de spus în ceea ce privește conducerea organizației ;
 crește performanța angajaților care, datorită faptului că
lucrează într-un anume confort psihologic, sunt mult mai motivați
să comunice și să găsească soluții la problemele apărute;
 conduce la un grad înalt al inovației ca urmare a deschiderii
către idei și soluții noi și unei comunicări continue la diverse
niveluri ale organizației;
 diminuează demersul de supervizare a activității ,deoarece
accentul este pus pe managementul propriei persoane.
 Cele mai importante beneficii ale valorificării
oportunităţilor de participare pentru toate părţile interesate şi
rezultatele asumării colective a responsabilităţilor:

• creşterea gradului de informare a tuturor părţilor

interesate (elevi, părinţi, agenţi economici etc.);
• eficienţa şi aplicabilitatea deciziilor prin implicarea unui
număr mare de persoane interesate în procesele decizionale;
• valorificarea plenară a potenţialului şi a competenţelor
tuturor părţilor;
• motivarea sporită a tuturor părţilor interesate şi
accelerarea dezvoltării profesionale a angajaţilor, în special din
punct de vedere managerial;
• dezvoltarea şi promovarea unor relaţii interpersonale
pozitive şi durabile;
• consolidarea coeziunii între angajaţi, dar şi între toate
părţile interesate, în vederea realizării obiectivelor strategice ale
instituţiei.
Comunicarea, în accepţiunea modernă a
managementului, reprezintă o componentă vitală a
sistemului managerial al oricărei organizaţii.
Caracteristicile unui management participativ se
regăsesc într-un leadership educaţional de succes,
sprijinit de calitatea comunicării manageriale. Din
aceste considerente, fiecare manager trebuie să
dezvolte şi să promoveze o politică managerială bazată
pe un sistem de comunicare eficient, care să-i permită
modelarea permanentă a structurii şi a relaţiilor
organizaţionale şi racordarea acestora la condiţiile
unei societăţi aflate într-o continuă schimbare.
Tendința intregrarării TIC-lui în procesul tradiţional de
predare-învăţare-evaluare este o oportunitate de a integra
ultimele descoperiri tehnologice cu interacţiunea şi
implicarea oferite de modul tradiţional de cunoaştere.
Înţelepciunea tradiţiei poate şi trebuie să fie combinată cu
soluţiile tehnologice moderne.
Tehnologiile moderne şi învăţământul centrat pe necesităţile,
dorinţele şi posibilităţile celui care studiază, în cazul nostru -
ELEVUL impune desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe
grupe de nivel, INTEGRAREA ÎNVĂȚĂRII INFORMALE
ÎN ÎNVĂȚARE FORMALĂ.
Utilizarea calculatorului şi a Internetului
permit o înţelegere mai bună a materiei
într-un timp mai scurt.
 ACTIVITATE :
AVANTAJELE și DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII
TIC:

https://jamboard.google.com/d/1ap8RpBswu4NIfzL43WoX
mzl3dW5Ob841GLObE-uVbiY/viewer?f=0
AVANTAJELE UTILIZĂRII TIC:
- - utilizarea TIC duce la o creştere a performaţelor şcolare.
- - computerul trebuie utilizat şi în cadrul altor discipline, într-un mod raţional şi bine
gândit;
- - calculatorul trebuie să ducă la modificarea modului de gândire şi stilului de lucru
al profesorilor în sala de studii;
- - computerul reduce starea de stres şi emotivitatea discipolilor în timpul evaluării;
- - calculatorul dă posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de
pregătire diferite;
- - tehnologiile moderne simulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt
mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă;
- - TIC stimulează capacităţile de învăţare inovatoare, adaptabile la condiţii de
schimbare socială rapidă;
- - calculatorul întăreşte motivaţia elevilor în procesul de învăţare; - tehnologiile
moderne introduc în procesul instructiv-educativ un stil cognitiv, eficent, un stil de
muncă independentă;
- - lucrul cu calculatorul duce la formarea deprinderilor practice utile; - tehnologiile
moderne asigură un feed-back permanent de prelucrare rapidă a datelor;
- - calculatorul facilitează efectuarea calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare
de grafice, de tabele;
- - TIC asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie
permanentă
 ACTIVITATE PRACTICĂ:
DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII TIC:

1. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si

de investigare a realităţii;
2. Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev;
3. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate
provoca plictiseala, monotonie;
4. Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră ceea ce constituie un impediment pentru o
bună parte a populaţiei şi este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.
 DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR CADRELOR
DIDACTICE ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR
INFORMAȚIONALE. METODE?
 Tendința adoptării noilor metode și strategii
didactice,explorarea și experimentarea în baza rezolvării
de probleme,care trebuie să să fie o împletire a celor două
stiluri: clasic și modern,prin măiestria cadrului didactic
capabil să depășească situația creată.

Aici se alătură și dezvoltarea prrsonală,tendința fiecărui

cadru didactic de a-și modifica propriile
valori,atitudini,comportamente în ceea ce privește actul și
stilul de predare.Este bine știut că fiecare cadru didactic
are un stil de învățare personal cu o anumită
dominantă ,iar tendințele moderne recomandă adaptarea
stilului personal la stilurile de învățare ale
elevilor ,deoarece ei sunt personalități diverse care pot să
aibă o capacitate diferită de receptare a noilor informații.
CE DOMENII ALE DEZVOLTĂRII PERSONALE VĂ
INTERESEAZĂ?
Pasul 1. Din șirul de cuvinte alegeți 10.
Succes, carieră, bani, personalitate, încredere în
sine, spiritualitate, comunicare, negociere,
manipulare ,managementul timpului ,meditație,
creativitate, inspirație...
Pasul 2. TĂiaȚi 3
Pasul 3. tĂiaȚi 5

ELE REPREZINTĂ CEEA CE DORIȚI.

DEZVOLTAȚI-LE ÎN CONTEXTUL ÎN CARE
LUCRAȚI.
 O nouă tendință: dezvoltarea profesională continue,obiectiv
major al fiecărui cadru didactic,care presupune:

 Actualizarea competențelor de bază(pedagogice de specialitate);

 Însușirea de noi competențe;
 Aplicarea competențelor de bază la nivelul didacticii specialității;
 Inițierea în utilizarea unor noi strategii ,metode,mijloace de predare-
învățare-evaluare;
 Conform cerințelor actuale ale progresului social și economic –o
realitate a vieții,cadrele didactice trebuie să se formeze astfel,încât să
poată ,să se afapteze cu ușurință noilor politici ale educației
modernizate.Astfel,resursele umane sunt valorificate prin educația
permanentă,respectiv educația pe durata întregii vieți,asigurate prin:
 Accesul larg la educație și formare;
 Educație pe toată durata vieții;
 Extinderea funcției educative a societății la un ansamblu de instituții
formative(școala,familia,comunități locale)
 ! Important este ca fiecare din noi să
înțelegem ,că managementul educațional nu
poate fi modernizat dacă schimbarea nu va sta în
fiecare din noi și numai de noi,ca parte a
întregului sistem, va depinde rămânerea
înțepenită a procesului educațional sau
acceptarea noului.
!Schimbarea face parte din noi și începe cu fiecare din
noi.
!Este știut că o picătură de cerneală pusă într-un pahar
cu apă,schimbă culoarea apei din pahar.
 MEDITAȚIE
Care este afacerea MEA? Ce încerc să realizez? Ce
MĂ face diferit/ă?
Cum definesc eu rezultatele?
Care îmi sunt principalele competențe? și care este
legătura dintre ele și rezultate?
Sunt eu de folos instituției mele?

Aplicație Autoevaluaţi-vă propriile competenţe

manageriale. Asociaţi fiecăreia dintre competenţele
identificate cel puţin o activitate sau o acţiune prin
care se evidenţiază competenţa.
AUTOEVALUAREA DUCE LA SCHIMBARE!!!
 Alegeți o problemă a instituției
x și propuneți acțiuni de
ameliorare, schimbare,
modernizare...
https://jamboard.google.com/d/1V3piM4OuKqAjv
9qWCIF-N00bITWh0q9Zq2iUfe-5i2c/viewer
SCARA SUCCESULUI:
1.PERFORMANȚĂ
2.ATITUDINE
3.SATISFACȚIE
4.EXPERIENȚĂ
5.MOTIVARE
6.INTELIGENȚĂ
7.TENDINȚĂ
8.SINCERITATE...
 FEEDBACK:

3 CALITĂȚI ALE UNUI MANAGER DE

SUCCES...
2 IDEI NOI CE DORIȚI SĂ LE
IMPLEMENTAȚI...
1 REALIZARE FRUMOASĂ DIN
ILTIMUL TIMP...
 • Un proverb chinez
spune: ,,Dacă vrei un an
de belșug, cultivă orez,
dacă vrei 10 ani de belșug,
cultivă o livadă, daca vrei
100 de ani de
prosperitate, cultivă
oameni.’’
 MULȚUMESC FRUMOS
PENTRU IMPLICARE, SUSȚINERE,
ATENȚIE , RĂBDARE, ÎNȚELEGERE,
CUMSECĂDENIE ,
PROFESIONALISM!