Sașii

Cine erau sașii

• Sașii, sașii ardeleni, sau sașii
transilvăneni sunt un grup etnic
de origine predominant germană,
stabilit în sudul și în nord-
estul Transilvaniei începând cu
mijlocul secolului al XII-lea.
Colonizarea sașilor
în Transilvania
• Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de regele
Géza al II-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind justificată, în
esență, prin rațiuni de ordin economic și militar. Timp de
câteva decenii, sarcina principală a coloniștilor germani a
fost apărarea graniței Regatului Ungar din sudul
Transilvaniei. Procesul colonizării germane în Transilvania
a continuat până spre sfârșitul secolului al XIII-lea și
începutul veacului următor. Surse mai noi[1], lansează
ipoteza că primii coloniști germani stabiliți în Transilvania
sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în
octombrie 1096, participaseră la Cruciada țăranilor.
 De unde provine numele
• Denumirea de saşi e atribuită de autorităţile maghiare provenind probabil de la saxoni şi nu de la ţinutul
„Sachsen”, ei provenind din partea stăngă a Rinului din spaţiul ţinutului Franken. Aici, lafel ca şi pe
teritoriul Daciei oraşele fuseseră dezafectate datorită popoarelor migratoare ce le-au măturat, acesta
fiind şi motivul pentru care s-au dezvoltat foarte lent formaţiunile politice.
• Imagine: Sașii Transilvăneni
Analiza locuinței

• Construcţie masivă din cărămidă, cu fronton la stradă, vopsite în

galben, roz, sau verde deschis, are de obicei două ferestre cu
obloane, iar la nivelul podului două goluri mici între care este
aplicat un element de ornamentstucatură sau o zicală. Un horn
înalt şi masiv se ridică de obicei deasupra coamei. Accesul
carelor din stradâ în curtea îngustă se face sau pe o poartă iar
intrarea în casă se făcea direct din stradă. Viţa de vie înveleşte
faţade dinspre curte a casei.
Secui
Cine erau secui
• Secuii sunt un grup etnografic maghiar din România care
cultural ține de maghiarimea din județele Covasna,
Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș
. Se mai autodefinesc ca secui și locuitorii de limbă
maghiară din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din
fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din județele Sibiu și
Brașov.
• Secuii vorbesc un dialect maghiar cu numeroase arhaisme
și regionalisme. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea
din sud-estul Transilvaniei cunoscută îndeobște ca
Ținutul Secuiesc
Originea secuilor
• Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici și
antropologi. În decursul timpului, diverși cercetători i-au
considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciți,
huni,[6] gepizi, avari,[7] bulgari de pe Volga, onoguri, kavari sau
din kabardino-balkarii din Caucaz. Până în Evul Mediu, secuii
au fost identificați drept un grup etnic distinct dar legat de
maghiari Există dovezi care susțin afirmația că secuii care s-
au alăturat maghiarilor erau un trib turcic nomad de călăreți, cu
propria clasă conducătoare: structura lor militară și socială
fiind similară cu cea a turcilor oguzi. Aceste informații par să
confirme legendele din secolului al XI-lea, dar nu este pe
deplin sigur. De la bun început aceștea au vorbit o limba
turcă, e posibil să fi renunțat timpuriu la aceasta în favoarea
limbii maghiare.
Organizarea socială
• Până în Evul Mediu târziu secuii și-au păstrat elementele
structurii tribale proprii de origine turcică: cele șase clanuri,
divizate fiecare în câte patru familii, unde în cadrul acestei
structuri fiecare membru al familiei era om liber din punct de
vedere juridic și avea dreptul să participe la alegerea în funcție
de jude sau căpitan. Sistemul electiv se aplica și în cazul
proprietății funciare, fapt ce a[3] generat întârzierea introducerii
raporturilor vasalice caracteristice lumii medievale în rândul
secuilor. Obligația pe care o aveau toți bărbații din cadrul
acestora era aceea de a purta arme, iar în armata regală ei au
alcătuit corpul cavaleriei ușoare. În esență, organizarea era
identică cu structura socială a maghiarilor înainte de reformele
regelui Ștefan I. Organizarea era tructurată în neamuri
sau familii mari, de tipul clanului sau stirpei / ramuri .
• Imagine: alfabetul secuiesc sau ruinile secuiești