Realizat de: Iosip Timofei

Clasificarea automobilelor

Automobilele pot fi clasificate în funcție de diferite criterii: dimenisiune, greutate,

tipul de utilizare, forma de caroserie, motor, tip de transmisie, nivel de echipare,
nivel de personalizare etc. Fiecare automobil are o denumire comercială particulară
pentru a se distinge de altele.
Clasificarea după mărime poate varia de la o piață la alta. Astfel, categoriile din
America de Nord și Europa diferă deoarece evoluția cererii de automobile de-a
lungul timpului pe cele două continente este diferită.
Clasificarea Comisiei Europene:
În Europa, clasificarea se face pe segmente în ordine alfabetică: [1][2]
 Segmentul A: Clasa mini
 Segmentul B: Clasa mică, numită și supermini sau subcompactă
 Segmentul C: Clasa compactă
 Segmentul D: Clasa medie
 Segmentul E: Clasa mare
 Segmentul F: Clasa de lux
 Segmentul S: Clasa sport
 Segmentul M: Monovolume
 Segmentul J: Automobile de teren, denumite și SUV-uri
 Vehicule pick-up
Clasificarea automobilelor se face în raport cu anumite criterii. Trebuie subliniat,
însă, faptul că, în diverse ţări sau după diverşi autori, chiar în raport cu acelaşi
criteriu, clasificările automobilelor nu sunt identice.
După destinţie, automobilele pot fi:
1.Automobile pentru transportul persoanelor
2.Automobile pentru transportul mărfurilor.
3.Automobile speciale

Aceste scopuri determina, în primul rând, forme diferite ale caroseriei.

 După particularităţile constructive, automobilele se clasifică după tipul motorului
şi după felul transmisiei.
•După tipul motorului, automobilul poate fi: cu motor termic sau cu motor
electric (acţionat cu baterii de acumulatoare sau pile de combustibil).
Motoarele termice folosite de automobile sunt: cu aprindere prin scânteie (cu
carburator sau cu injecţie de benzină), cu aprindere prin compresie (Diesel),
turbina cu gaze, cu reactie (la unele automobile de curse) şi cu abur.
•După felul transmisiei, automobilele pot avea: transmisie mecanica,
transmisie hidraulica, transmisie hidromecanica şi transmisie electrica
După capacitate de trecere, care caracterizează posibiltatile de înaintare,
automobilele pot fi: cu capacitatea de trecere normală şi cu capacitatea de trecere
mare (automobilele de teren).
O caracteristică importantă a automobilelor o constituie formula roţilor care se
poate reprezenta în forma generală astfel:
2pt * 2pm,
unde pt reprezinta numărul total al punţilor sau al osiilor, iar pm reprezintă
numărul punţilor motoare.
Din acest punct de vedere se deosebesc automobile cu: două punţi (4 * 2 sau 4 *
4), trei punţi (6*2, 6 * 4 sau 6* 6) si cu patru punţi (8 * 4, 8* 6sau 8 * 8)

De ce unele mașini au ”gura rezervorului” pe dreapta

iar altele pe stânga?

Probabil că te-ai întrebat și tu vreodată, de ce unele automobile au gura de

alimentare cu carburant pe partea dreaptă, iar altele pe stânga? Iată că AutoExpert
vine cu un răspuns.
Deși mai toate mașinile au o construcție foarte similară, există totuși unele
diferențieri care pot trezi semne de întrebare. Cum este spre exemplu cea de mai
sus. Cum se face că un Opel poate avea gura rezervorului pe partea dreaptă
(pasager) în timp ce un Hyundai sau Toyota pe stânga?
Răspunsul este în piața de desfacere. Automobilele, proiectate pentru a fi
comercilizate preponderent pe piața europeană, în majoritatea cazurilor, 90% au
capacul rezervorului pe partea dreaptă. Asta deoarece în Europa se conduce pe
partea dreaptă a carosabilului. Simplu nu?
Europenii au ales deschiderea pentru alimentare pe dreapta pentru un confort
sporit. Accesul în și din mașină, lângă o stație de alimentare, este mult mai ușor.
Nu ai cum să lovești portiera mașinii și nici nu te stânjenește vreun obstacol atunci
când parchezi aproape de pistolul de alimentare cu carburant. Nici vaporii de
carburant nu vor invada prea ușor habitaclul prin portiera deschisă a șoferului.
În ce privește unele mașini coreene sau japoneze, ei bine principala piață de
desfacere pentru acestea sunt și țările unde sunt produse sau pentru care sunt
produse. Dacă sensul de mers este inversat, mai bine zis benzile pe șosea, cum sunt
în Japonia, Marea Britanie, Australia, Cipru, Hong Kong, India, Irlanda, Malaysia
și multe altele, mașinile vor avea gura rezervorului pe partea stângă.
Respectiv, chiar dacă autoturismele ajung și pe piața din Europa, schimbările se
aplică deja doar pe interior și la nivel de direcție, fără să fie modificată toată
caroseria și tot ce ține de alimentarea cu combustibili.
Un exemplu poate fi și Ford Fiesta, care deși se vinde preponderent în Europa, a
fost construit pe platformă comună cu Mazda 2! De aici și gura de alimentare pe
stânga.
Pentru a ușura viața șoferilor, producătorii de automobile de obicei folosesc și un
indiciu special, aplicat pe indicatorul nivelului de carburant al mașinii. Fie e o
săgeată care să indice pe ce parte este gura de alimentare, fie un pistol de la
benzinărie, la fel pe partea pe care aveți și capacul