Conacele boierești din Basarabia între 1812-

1918
 Ce sunt conacele?
Termenul de Conac bisericesc se referă la o clădire imobila mare și luxoasă deținută de biserica ortodoxă, care a servit
ca reședință pentru ierarhi sau a fost utilizată în scopuri culturale sau caritabile. Acest tip de clădirea fost construit de
obicei de către boierii sau clerul ortodox dintr-o anumită regiune și este de obicei ușor de recunoscut datorită
dimensiunilor sale impresionante și a arhitecturi sale elegante.

Nbilimea basarabeană î timpul stăpâniri

Țariste

Ruinele conacului boieresc vechi din satul Bahmut, Călărași

Basarabia în dezbaterile Parlame
ntului României 1918
 A fost puternic influențată de evenimentele politice și sociale din perioada
respectivă, cum ar fi:
1. Ocupația rusă a Basarabiei în 1812 - după cucerirea teritoriului basarabean de către Rusia, autoritățile au încurajat
construirea de conace bisericești pentru ierarhii ortodocși din regiune. Aceste clădiri au fost construite ca simboluri ale
puterii și prestigiului bisericii ruse în noua provincie anexată.

2. Reformele lui Alexandru loan Cuza - după unirea Principatelor Române in 1859, au început reformele în domeniul
educației și culturii. Aceste reforme au inclus și restaurarea și conservarea unor clădiri istorice, inclusiv a conacelor
bisericești din Basarabia.

3. Războiul Crime (1853-1856) - acest război a avut un impact semnificativ asupra regiunii și a determinat ca autoritățile
să acorde mai multă atenție dezvoltării infrastructuri și a învățământului, inclusiv restaurării conacelor bisericești.

4. Reforma agrară din 1864 - această reformă a avut ca scop încurajarea dezvoltării agriculturii și a stimulat construcția
mai multor conace bisericești și a altor clădiri agricole în regiune.

EVOLUȚIA CONACELOR
BISERICEȘTI
 Arhitectura
Conacele bisericești din Basarabia sunt exemplare ale
arhitecturii și stilurilor tradiționale ale zonei. Aceste clădiri
sunt construite într-un stil eclectic, combinând elemente
din arhitectura europeană și a Imperiului Rus. În general,
conacele bisericești din Basarabia au fost construite din
cărămidă sau piatră, având adesea pereții vopsiți în alb
sau în culori pastelate. Acestea au avut, de asemenea,
acoperișuri înalte in doua sau mai multe ape, care au fost
acoperite cu țiglă sau șindrilă.
Un aspect important al arhitecturi conacelor bisericești
din Basarabia este prezenta de terestre mari și multe
balcoane, care ofereau o priveliște impresionantă asupra
grădinii sau a peisajului înconjurător.
 Stilul clădirilor varia în funcție de perioada în care au fost
construite, dar multe dintre ele au fost influențate de stilurile
neoclasice sau baroce și se remarca printr-o simetrie
pronunțată a formei si detaliilor ornamentale bogate.

Un alt aspect care le diferențiază de alte clădiri este prezenta

elementelor religioase si a de imagini religioase pe fațada lor.
Aceste clădiri sunt, de cele mai multe ori, complexe, incluzând
un altar si încăperi speciale pentru ceremonii religioase.

Conacele bisericești din Basarabia se disting prin atmosfera lor

de liniște și devoțiune și sunt importante nu numai din punct de
vedere arhitectonic, dar și din punct de vedere cultural și
spiritual, fiind simboluri ale identității și istoriei regiunii.
 Conacul lui Nicolae Donici de la Orhei este unul dintre cele mai
mari și mai frumoase conace bisericești din regiune. Acesta a fost
construit în stil baroc clasic la mijlocul secolului al XVIII-lea si se
remarcă prin grandiozitatea sa.
Clădirea are formă rectangulară, cu o curte interioară și o grădină
vastă. Este construită din piatră și cărămidă și are trei etaje.
Un lucru interesant despre acest conac este faptul că a fost construit de
către o familie de nobili din Polonia, dar a fost achiziționat mai târziu de
către familia Donici, care l-a transformat într-un conac bisericesc.
Conacul a servit ca reședință a episcopilor din Orhei până la începutul
secolului al XX-lea și mai apoi a fost folosit ca școală depozit și garaj.
Astăzi, acest conac este un muzeu deschis publicului și găzduiește o
colecție impresionantă de artefacte religioase, icoane, cărți și obiecte
decorative.
 Conacul lui Alexandru Catargi de la Chișinău este o alt
clădire impresionantă, construită în stil neoclasic la
începutul secolului al XIX-lea.
Este situată în inima orașului Chișinău și a fost
construită de unul dintre cele mai influente familii
nobiliare din Basarabia.
În timpul celui de-al doilea război mondial, conacul nu a
fost distrus, dar a fost grav afectat de bombardamente.
După război, clădirea a fost restaurată și a fost folosită
ca bibliotecă, dar a fost abandonată în ani '80.
Astăzi, conacul este un monument de patrimoniu
ocrotit de stat și este utilizat ca spațiu cultural deschis
publicului, găzduind expoziții, evenimente și concerte.
 Conacul lui Alexandru Sturdza de la Miclești este un exemplu impresionant al
arhitecturii neogotice din secolul al XIX-lea. Acesta a fost construit între 1880 și 1904 și
se remarcă prin turnurile sale înalte și ferestrele arcuite.
Un lucru interesant despre acest conac este faptul că a fost construit de către prințul
Alexandru Sturdza, care a fost guvernator și domnitor al Moldovei în secolul al XIX-lea.
În timpul primului război mondial, conacul a fost ocupat de armatele ruse și austro-
ungare și a suferit daune grave. După război, conacul a fost restaurat și a fost folosit ca
muzeu, dar a fost deteriorat din nou în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Astăzi, conacul este deschis publicului ca muzeu și găzduiește o colecție impresionantă
de obiecte de artă și artefacte istorice.

Aceste conace bisericești din

Basarabia reprezintă monumente
arhitecturale impresionante care au
jucat un rol important în istoria și
cultura regiunii. Ele sunt importante
nu numai pentru memoria culturală
și istorică, dar și pentru industria Mihail Sturdza
turismului, ca atracție turistice care
atrage mulți vizitatori din întreaga
lume.
 Conacele bisericești din Basarabia în perioada 1812-1918 au jucat un rol important în viața politică, socială și religioasă
a acestei regiuni.
Ele au fost adevărate centre de putere pentru elitele locale, care erau în general de origine boierească și posedau averi
considerabile. În plus, aceste conace au fost locuri de marcă pentru organizarea de evenimente culturale, artistice și
religioase, cum ar fi sărbătorirea zilelor de naștere, verișori și nunțile. În perioada 1812-1918, Basarabia a făcut parte
din Imperiul Rus, care a favorizat dezvoltarea ca laică a bisericii ortodoxe de aici, eliminând multe dintre încercările
sălașului să țină sub controlul sau elitelor locale si clerului ortodox în același timp, influența bisericii a avut ca rezultat și
îmbunătățirea accesului la educație și cultură.

Importanța
Conacelor
Boierești din 1812-
1918
 Conacele bisericești au valorificat această perioadă de dezvoltare prin
organizarea de întâlniri între elitele locale și liderii biserici.
Multe dintre aceste întâlniri erau organizate pentru a discuta probleme
legate de dezvoltarea economic a regiunii sau pentru a păstra tradițiile
ortodoxe.
În plus, conacele bisericești au servit ca rețele de spionai ocultă din timpul
Primului Război Mondial și câteva decenii după, în timpul existenței
ocupante sovietice. Aceste conace au reprezentat locuri sigure de întâlnire
pentru mișcările clandestine anti-comuniste și de organizare a luptei
religioase împotriva intoleranței.
 Simbolistica Conacelor Bisericești
Conacele bisericești din Basarabia au o simbolistică puternică, find simboluri ale
puterii și prestigiului bisericii ortodoxe și ale clerului din regiune. Ele reprezintă
un tip special de monumente istorice și arhitecturale, deoarece au fost
construite nu numai pentru a servi drept locuințe pentru preoți și ierarhi
bisericești, ci și pentru a reprezenta prestigiul și puterea biserici în întreaga
regiune.

Amplasarea conacelor bisericești din Basarabia este, de asemenea,

semnificativă, deoarece mute dintre ele sunt situate în zone rurale sau semi-
rurale, unde bisericile și mănăstirile lor au avut o influență puternică asupra
comunităților locale. În multe cazuri, aceste conace sunt amplasate în apropierea
bisericilor sau mănăstirilor, ceea ce subliniază legăturile puternice dintre biserica
ortodoxă și comunitatea locală.

Mitropolit Bănulescu Bodoni

V Conacele bisericești din Basarabia din perioada
a 1812-1918 si-au păstrat valoarea datorită efortului
de conservare și restaurare susținut de autoritățile

l naționale și locale, dar și prin îngrijirea și utilizarea

lor în scopuri culturale și educative.

o Multe dintre aceste conace au fost preluate de

către autoritățile sovietice după cel de-al doilea
război mondial și utilizate în diferite scopuri,
a precum sedii administrativ-guvernamentale sau
centre culturale. Au existat, de asemenea,
r numeroase cazuri în care conacele bisericești au
fost lăsate în paragină și au ajuns să fie demolate
e sau să se deterioreze.

a
 ...
Cu toate acestea, în ultimele decenii, autoritățile locale și naționale din Basarabia
au început să înțeleagă importanța conservării acestor monumente istorice și a
inițiat mai multe proiecte de restaurare și conservare a lor.
Unele dintre aceste conace au fost restaurate și transformate în muzee, centre
culturale sau alte instituții culturale, în timp ce altele au fost transformate în spații
de locuit sau de afaceri, cu condiția ca proprietarii să respecte istoria și arhitectura
originală a clădirilor.

În plus, conacele bisericești din Basarabia atrag și un număr semnificativ de turiști,

fiind considerate ca atracții turistice importante datorită valorii lor istorice și
arhitecturale deosebite. Prin urmare, conservarea și restaurarea acestor clădiri
reprezintă nu doar o datorie față de istoria și cultura Basarabiei, ci și o sursă de
venit pentru comunitățile locale.
Promovarea Conacelor Bisericești 1812-1918

Pentru a promova conacele bisericești din perioada 1812-1918, ar trebui să facem o

serie de acțiuni specifice, care să atragă atenția asupra patrimoniului istoric si
cultural al acestor clădiri:

1. Promovarea turismului cultural: Conacele bisericești ar trebui să fie incluse în

trasee turistice speciale, care să permită turiștilor să descopere cât mai multe din
aceste clădiri și să înțeleagă istoria lor și semnificația culturală. Ar putea fi organizate,
de exemplu, tururi ghidate ale conacelor, care să ofere turiștilor informați detaliate
despre arhitectura clădirilor, viața monahală și legătura cu comunitatea locală.

2. Promovarea conacelor bisericești în mass-media: Este important ca conacele

bisericești să fie promovate în mass-media, atât locală, cât și națională, prin
reportaje, articole și alte materiale care să prezinte publicului istoria, semnificația și
importanța acestor edificii.

În general, promovarea conacelor bisericești nu numai că ar cultiva un sentiment de

mândrie și empatie cu istoria și cultura locală, dar ar ajuta și la protejarea acestor
monumente istorice care se află în pericol de a fi uitate sau neglijate în timp.
 Bibliografie

https://www.google.com/search?
q=conacul+familiei+cantacuzino&tbm=isch&hl=ro&chips=q:conacul+familiei+cantacuzino,online_chips:monumente+istor
ice:SVp3Okpoqk0%3D&rlz=1C1YTUH_enMD1028MD1028&sa=X&ved=2ahUKEwiOoujivo3_AhVGNewKHaK1DWwQ4lYoAX
oECAEQKg&biw=1519&bih=714#imgrc=j6MdUigX-URCoM
https://timpul.md/articol/conacele-boieresti-din-basarabia-i-13599.html

https://www.academia.edu/17338673/Full_Text_BASARABIA_%C3%8EN_EPOCA_MODERN
%C4%82_1812_1918_INSTITU%C5%A2II_REGULAMENTE_TERMENI

http://www.cnaa.md/files/theses/2018/53372/gherasim_cristina_abstract.pdf

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Studii-de-arhondologie-si-genealogie_volumul-I_2013_3.pdf

https://www.poezie.ro/index.php/essay/13924856/Anexarea_Basarabiei_la_Rusia