Prezentarea Studiului

„Evaluarea mecanismului de supervizare

profesională în asistența socială”
 Prezentarea rezultatelor Studiului (aspecte abordate)
1. Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul serviciilor sociale
pentru copii și familii în situație de risc

2. Analiza mecanismului de supervizare în cadrul serviciilor sociale (EM, AP, APP/CCTF, CPT)
2.1 Evaluarea mecanismului de supervizare profesională în cadrul STAS
• Managementul procesului de supervizare în cadrul STAS
• Analiza activităţilor de supervizare promovate de către şefii SASC
• Experienţele şi opiniile supervizorilor
• Viziuni ale asistenţilor sociali comunitari privind procesul de supervizare
• Evaluarea modalităţilor de bugetare şi acoperire financiară a activităţilor de supervizare
2.2 Bunele practici în domeniul supervizării dezvoltate în cadrul organizaţiilor necomerciale

3. Constatări
4. Recomandări
1. Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în
cadrul serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc
 Profilul specialiștilor chestionați (UTA)

STAS Glodeni 21
STAS Cahul 36
STAS Ştefan Vodă 13
STAS Cantemir 15
STAS Ungheni 32
STAS Anenii Noi 30
STAS Făleşti 55
STAS Edineţ 34
STAS Bălţi 34
STAS Chişinău 37
0 10 20 30 40 50 60

Total: 307 respondenți

 Profilul specialiștilor chestionați (funcția)
5; 2% 13; 4%
13; 4%
11; 4% Asistent social comunitar

Asistenți personal
26; 8%
APP/Părinți educatori

Manager servicii sociale pentru copii şi famiilii

158; 51%
Specialist în protecția copilului și familiei STAS
47; 15%
Specialist Echipa mobilă

18; 6% Specialist Centru de zi și Centru de plasament

16; 5%
Specialist Centru maternal

Specialiști alte servicii sociale

Total: 307 respondenți
Profilul specialiștilor chestionați (stagiul de muncă)

25; 8% 28; 9%

pînă la un an
73; 24% 1 – 5 ani

104; 34% 6 – 10 ani

10 – 20 ani
Mai mult de 20 de ani
77; 25%

Total: 307 respondenți

Profilul specialiștilor chestionați (studiile)

Gimnaziale/studi medii in-

complete
0%
4%5%
21% 3% Liceale/studii medii generale

17% Şcoală profesională

Colegiu

Licenţă
50%
Masterat

Doctorat

Total: 307 respondenți

 Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc
CE ESTE SUPERVIZARE ÎN CONCEPȚIA DVS.?
I.Supervizarea ca modalitate de dezvoltare a competențelor profesionale la supervizaţi :
-Activitate de suport informaţional (78,2%)
-Ghidare (59,9%),
-Consultare (56,4%),
-Schimb de experienţă (55,4%),
II. Supervizarea ca suport psihologic:
-Susținere (44%),
-Încurajare (34,5%),
-Suport emoțional (30%),
III. Supervizarea ca poces de managemet şi supraveghere:
- Evaluare (27,4%),
-Control (18%),
-Verificare (12,4%) ,
-Circa o treime dintre respondeţi percep supervizarea ca o formă de supraveghere, ceea ce este deteminat de poziţia
managerială a atribuţiile de post ale şefului SASC.
 Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc

Îm ce măsură aveți nevoie de supervizare profesională?

nu pot a pre ci a 1

nu a m ne voi e 6

într-o foa rte mi că mă s ură 9

într-o mi că mă s ură 9

într-o oa re ca re mă s ură 113

în ma re mă s ură 104

în foa rte ma re mă s ură 65

0 20 40 60 80 100 120
Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc
Cît de frecvent vă adresaţi la supervizorul Dvs. după ajutor?

Cât de frecvent primiți ajutor din partea supervizorului?

2%
2% 7% 6% 5%
6% 3%
3% 4% 2%
3%

4%

80%
75%
o dată în an
o dată în an o dată pe lună
o dată pe lună o dată pe săptămână
o dată pe săptămână
în fiecare zi
în fiecare zi
de câte ori am nevoie de câte ori am nevoie
nu mă adresez niciodată la supervizor nu mă adresez niciodată la supervizor
nu am supervizor nu am supervizor
 Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc

În ce măsură sunteți satisfăcut de suportul oferit de supervizor?

4%
1%
1% 4%

2% 31%

13%

45%
în foarte mare măsură în mare măsură în măsură medie într-o mică măsură într-o foarte mică măsură nesatisfăcut
nu pot răspunde nu am supervizor
Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc

Ce dificultăți întâmpinați în cadrul activității profesionale care ar putea fi soluționate la nivelul

structurii teritoriale de asistență socială prin supervizare?

comunicarea cu colegii 19
comunicarea cu beneficiarii 55
asistența beneficiarilor 88
lucrul echipelor multidisciplinare 118
perfectarea dosarelor 130
organizare și managmentul timpului de lucru 134
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc

În ce măsură serviciul vă afectează emoțional, vă supraobosește și vă

În ce măsură serviciul vă afectează emoţional, vă supraoboseşte şi vă epuizează fizic şi
psihologic? epuizează fizic și psihologic?

21; 7%
15; 5% 66; 21%

34; 11%

80; 26%
91; 30%

în foarte mare măsură în mare măsură în măsură medie într-o mică măsură într-o foarte mică măsură
deloc
 Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc
A-ţi participat la careva şedinţe Ce activități se realizează de către angajator pentru a vă ajuta să
de supervizare de diminuare depășiți stresul, supraoboseala și problemele psihoemoționale la
a sindromului arderii locul de muncă?
porfesionale ?
discuții personale 104
suport colegial în situa ții difi cile 152
8% consiliere psihologică 29
ședințe individuale 48
ieșiri la natură cu colegii 51
promovarea în colectiv a sărbătorilor 83
promovarea în colectiv a zilelor de na ștere 65
36% ședințe formale cu colegii 90
ședințe de profi laxie a arderii profesionale 78
ședințe de dezvoltare personală și restabilirea a stării
54
emoționale
56% ședințe de diminuare a stresului la locul de muncă 64

0 20 40 60 80 100 120 140 160

Da Nu Nu sunt sigur
 Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc
Cum ar putea să vă ajute supervizorul?

s ă -mi e xpl i ce noi l e pre ve de ri l e ga l e în dome ni u 134

s ă împă rtă ș e a s că e xpe ri e nța propri e de l ucru ș i modul

138
în ca re ge s ti one a ză ca zuri l e

s ă -mi ofe re s uport e moți ona l câ nd s unt e pui za t 81

s ă -mi e xpl i ce cum s e l ucre a ză cu a numi ți be ne fi ci a ri

102
di fi ci l i
s ă mă a jute a nume a tunci câ nd a m ca re va urge nțe ș i
210
nu ș ti u cum s ă re zol v une l e s i tua ți i

s ă nu mă control e ze pre a de s 11

s ă nu mă de ra nje ze pre a de s 20

0 50 100 150 200 250

 Opiniile specialiștilor privind procedura de supervizare profesională în cadrul
serviciilor sociale pentru copii și familii în situație de risc
Ce propuneri aveți pentru perfecţionarea mecanismului de supervizare profesională în asistența socială?
• să se ţină cont de necesităţile supervizaţilor şi de dificultăţile cu care se confruntă- 122/39,7%;
• a dezvolta serviciul de supervizare pentru toate categoriile de angajaţi din cadrul serviciilor sociale-113/36,8%;
• de a nu transforma supervizarea în control şi verificare, dar suport şi ajutor pentru suparvizaţi-120/39,1%;
• de a implica diferiţi specilişti din cadrul structurii teritoriale de asistenţă socială în procesul de supervizare-91/21,6%;
• de a stabili proceduri clare de supervizare-87/28,3%;
• de a remunera munca supervizorilor- 89/29%
• să fie oferite materiale informaţioanale în cadrul şedinţelor de supervizare85/27,7%,
• de a promova supervizarea conform unei agende prestabilite, în mod sistematic şi coerent-66/21,5%;
• de a dezvolta un sistem de supervizare care ar contribui nu doar la dezvoltatre profesională dar şi la dezvoltarea personală şi
psihoemoţională a supervizaţilor - 77/25,1%;
• supervizaţii să aibă posibilitatea de a alege la care şedinţe de supervizare au nevioe să participe şi la care nu, pentru a folosi
raţional timpul de lucru-75/24,4%.
• să fie promovate şedinţe de supervizare în teren, la locul de muncă a supervizatului, pentru a oferi suport şi răspuns la
dificultăţile cu care se confruntă67/21,8%;
• de a stabiliobligativitatea ca supervizorii să fie instruiţi-62/20,2%; de a selecta corect supervizorii şi de a ia forma în mod
respectiv pentru ca aceştia să poată exercita funcţiile şi atribuţiile în mod corespunzător-42/13,7%
• de a se explica concret şi clar care este rolul specialiştilor în cadrul supervizării -38/12,4%
• de a se specifica care este rolul supervizorului, care sunt atribuţiile şi limitele acestuia37/12,1%;
• să fie incluşi psihologi în supervizare-37/12,1%;
• supervizarea să nu fie ralizată de către managerii serviciilor-32/10,4%
• supervizarea să fie promovată de către spcialişti din exterior 1%
2. Analiza mecanismului de supervizare în cadrul serviciilor sociale
(SASC, EM, AP, APP/CCTF, CPT)
 Cercetarea calitativă a inclus:

• Realizarea a 3 DFG / 36 specialiști (Bălți, Fălești și Glodeni)

• Realizarea a 36 interviuri individuale cu specialiștii din 9 STAS-uri
 1. Opinii cu privire la mecanismul de supervizare (în baza studiului calitativ)

1. În unanim este recunoscut de către participanţii la FG faptul că supervizarea este

absolut necesară în cadrul tuturor serviciilor din cadrul STAS.
2. Managerii serviciilor se conduc de acelaşi mecansim de supervizare profesională, însă
acesta necesită adaptare pentru fiecare serviciu.
3. În unele cazuri sunt situaţii confuze privnd rolul/funcţiile, gradul de implicare a
specialiştilor din cadrul STAS şi a managerilor de servicii în cadrul supervizării
profesionale.
4. Este problematică supervizarea managerilor serviciilor și a STAS-urilor care pratic
rămîn în afara supervizării, dar conştientizează şi resimt necesitatea acesteia.
5. Marea majoritate a supervizorilor menţionează că nu au avut careva formări în
domeniul supervizării și au recurs la autoinstruire.
 2. Puncte forte ale mecanismului de supervizare identificate în cadrul analizei

• Au fost identifcate servicii în cadrul cărora procedura de supervizare este promovată

confrom tuturor prevederilor.(EM, AP, APP)
• În cadrul unor servicii este dezvoltată o procedură specială de evaluare a necesităţilor
de supervizare a supervizaţilor, care asigură elaborarea unui plan de supervizare care să
corespundă solicitărilor şi să contribuie în mare la dezvoltarea profesională a
angajaţilor.
• În cadrul unor STAS au fost dezvoltate proceduri speciale pentru eficientizarea
procesului de supervizare.
• Bunele practici de intervizare a supervizorilor au fost identifcate în cadrul serviciului
social asistenţă personală. În cadrul acestor sevicii sunt 2-4 şefi ai serviciului, care
realizeză aceleaşi funcţii şi colaborează între ei pentru a putea relaliza un proces de
supervizare eficient.
 3. Dificultăţi identificate de către şefii serviciilor:

• Lipsa formării în domeniu;

• Supervizare este realizată de către managerul serviciului;

• Planificarea ineficientă a activităților de supervizar;

• Supervizare nu este focusată pe necesităţile sueprvizaţilor;

• Imposibilitatea supervizaţilor de a veni la supervizare (AP şi APP);

• În cazul serviciului AP şi APP angajaţii nu au studii şi este foarte foarte dificil de le explicat ce
este supervizarea şi de ce au ei nevoie de aceste şedinţe.

• Unii şefi de servicii renunţă să realizeze supervizarea, considerînd că este de domeniul de

competenţă a specialiştilor din cadrul STAS.
 Supervizarea prin prisma Şefilor STAS

1. TOŢI Şefii STAS intervievaţi deţin o bogată experinţă de lucru în domeniu (de la 6 la 26 ani) şi multiple comtenţe
practice profesionale.
2. Unii şefi STAS încă mai necesită formări şi documentare domenul supervizrării.
3. Unii şefi STAS nu cunosc funcţile şi responsabilităţile sale în calitate de supervizor.
4. În cadrul unor STAS şefii au dezvoltat practici de supervizare adaptate la realitatea din cadrul direcţiei:
elaborează şi implemnetează multiple proceduri, instrumente, dezvoltă poziţii noi şi investesc în personal
pentru a avea o constucţie durabilă pe interiorul direcţiei, care să asigure implemtarea mecanismuli de
supervizare.
5. Un alt domeniul ce ţine de nivelul şefului STAS este bugetarea activităţilor de supervizare, în care să fie
prevăzute linii penrtu consumabile, birotică, precum şi contractarea experţilor externi.
6. Experienţa unor şefi STAS ne demonstrează că este posibil de a prevedea noi poziţii şi funcţii care vor facilita
implementarea mecanismului de supervizare:
• psiholog,
• specialist responsbil de monitorizarea şi supervizarea centrelor,
• responsabil pe domeniul evaluării, monitorizării şi supervizării la nivel de STAS.
• să achite consultanţa experţilor externi;
• Să identifice parteneriate prin intermdiul cărora să promoveze formări şi supervizări.
7.Prezenţa supervizării la toate nivele în cadrul STAS poate fi identifcată şi prin prisma stilului de comunicare şi
angajaţii.
Activităţii de supervizare realizate de către şeful SASC

I. Evaluarea necesităţilor de supervizare a supervizaţilor

II. Planificarea şedinţelor de supervizare

III. Organizarea procesului de superivzare în cadrul SASC

IV. Selectarea formelor de promovare a supervizării de către şeful STAS

V. Activităţi de supervizare nemijlocită a angajaţilor din cadrul STAS

VIII. Documentarea procesului de supervizare

IX. Raportarea activităţilor de supervizare

Responsabilităţi a şefului STAS:

1.Supervizarea supervizorilor
2.Supervizarea noilor angajaţi
Domenii în care au nevoie de supervizare asistenţii sociali comunitari

Şefii SASC au enumerat următoarele domenii în care supervizaţii solicită supervizare:

I. Domeniul metodic

II. Domeniul prevenirii arderii profesionale şi a stresului ocupaţional

III. Domeniul TI

IV. Domeniul lucrului cu beneficiarii

V. Lucrul cu EMD

VI. Domeniul juridic

VII. Supervizarea în domeniul securităţii muncii

 Experienţele şi opiniile supervizorilor în domeniul supervizării
1. Supervizorii aflaţi în funcţie în mare parte înţeleg şi conştizează esenţa şi conţinutul supervizării
IIA_ASS_20:: „Supervizarea vine ca un sprijin pentru fetele care le am în supervizarea mea.
Activitatea de supervizare implică sprijin metodologic cît şi psihologic şi în general toate întrebările
care pot apărea pe parcursul activtăţii..”
2. Însă mai sunt şi unele excepţii în care supervizorul preia fincţia de controlor, cel care verifică şi
atunci evident întreg mecanismul de supervizare este distorsionat.
3.Unii supervizori au specificat că ei poartă răspundere pentru greşelile supervizaţilor şi sunt
avertizaţi că nu au supervizat în modul cuvenit munca asistentului social comnitar.
4.Unii supervizori sunt responsabili de supervizarea noilor angajaţi din cadrul SASC.
5.Unii supervizori, promovează în paralel cu activităţile de supervizare în grupul extins
organizate de Şeful SASC activităţi de supervizare în grupul mic.
6.Alţi supervizori nu promovează şedinţe de grup cu supervizaţii săi, dar lucrează cu ei
preponedrent individual online.
7.În cadrul unui SASC supervizorii beneficază de supervizare metodologică şi documentare
pentru a putea ulterior supreviza supervizaţii săi.
 Experienţele şi opiniile supervizorilor în domeniul supervizării

Timp alocat pe parcursul unei săptămîni activităţilor de supervizare

• Supervizorii menţionează că activităţile e supervizare i-au permanent mult timp.
• Nimeni nu a contabilizat timpul alocat supervizării, dar toţi spun că supervizarea necesită
permanet ore întregi din cadrul zilei de muncă.
IIA_ASS_20:: „Vă garantez că supervizorul o jumătate de zi o dă supervizaţilor şi a doua jumătate a
zilei trebuie să recupreze timpul ca să reuşescă toate activităţile sale, mai ales că la noi în raion
avem pînă la 15 supervizaţi. Dar avem zile cînd treduie să colectăm date de la toţi supervizaţii şi
atunci toată ziua o pretrecem explicînd cum trebuie de cules datele şi cum de completat
chesionare şi asta durează poate şi toată ziua pîne adunăm de la toţi ceea ce trebuie.”
• Din cauza volumului mare de muncă supervizorii sunt nevoiţi adesea să rămînă peste program ca
să finiseze activităţile sale de bază.
• Alţi supervzori convin cu supervizaţii ca după finsarea orelor de muncă, după ce beneficiarii pleacă
şi este linişte să se întruneacă în şedinţe de supervizare individuală în care să explice
supervizaţilor şi să ofere suport metodic.
 Experienţele şi opiniile supervizorilor în domeniul supervizării
Există mai multe modalităţi de supervizar a dosarelor realizate de supervizori:
• Supervizorul împreună cu supervizatul completeză dosarul;
• Supervizatul adresează întrebări pe anumite capitole sau indicatori şi supervizorul explică acestuia cum
să completeze. De regulă aşa se lucrează telefonic.
• Superizorul transmite modele de dosare completate după care se conduc supervizaţii;
• Supervizorul citeşte dosarul deja elaborat şi vine cu sugestii şi recomandări;
• Supervizorul împreună cu supervizatul deschide managementul de caz şi citeşte şi explică detaliat fiecare
pas şi fişă separat; În paralel mai poate deschide un doar şi arăta prin exemplu concret cum se realizează
fiecare etapă.
IIA_ASS_21: „Este un volum mare de lucru cu dosarul, plus toate cazurile sunt foarte diferite. Eu personal
şi asta recomand şi supervizaţilor ca de fiecare dată asistentul social să deschidă ghidul şi să urmeze după
după el. Atunci cînd apare un caz, asistentul social mă sună şi întreabă ce trebuie să facă, să deschidă sau
nu dosar, cu ce să înceapă şi eu îi explic pas cu pas cum să urmeze şi ce are de făcut. După ce a realizat ce i-
am explicat mă sună sau îmi arată ca să se asigure că a realizat bine/corect fişele. Apoi după şedinţele de
supervizare , mergem împreună cu supervizatul la spealistul respectiv şi vedem ce mai trebuie de adăugat
sau de perfecat şi apoi semnăm dosarele şi le trensmitem mai departe. La rîndul meu uneori transmit unele
modele modele de dosare elaborate de mine supervizaţilor ca să se conducă de ele în lucrul lor. Atunci cînd
supervizaţii au cazuri asemănătoare cu cele cu care am lucrat eu şterg datele cu caracter personal din
dosar şi trimit fişele astfel ei se pot orienta cum să instrumenteze dosarul”.
• Superizorul citeşte dosarul şi ctitică tot, dar nu dă sugestii cum să îmbunătăţeacă dosarul;
 Viziuni ale asistenţilor sociali comunitari vizînd procesul de supervizare
Bunele practici
I. Supervizarea sistematică şi realiată conform necesităţilor superv izaţilor:
• IIA_ASC_24: „ Sunt supervizată de 10 ani, am tot timpul ăsta acelaş supervizor şi sunt foarte
recunoscătoare că pe parcusul anilor am avut suportul din partea lui. Imi amintesc cînd am început
supervizarea cu mine a zis să iau un carneţel în care scriam cuvinte/noţiuni şi explicaţie acestora, căci
eu venisem după facutatea de drept şi habar nu aveam de management de caz şi ajutor social şi în
general de sistemul în care mă angajasem. Aşa încetul cu încetul cu multă răbdare mi s-a explicat totul
şi am învăţat să realizez responsabilităţile mele şi la fel am fost susţinută de fiecare dată cînd am avut
nevioe. Ştiu precis că dacă nu ar fi fost supervizorul meu nu aş fi lucrat demult în domeniu, plecam peste
hotare, dar el de fiecare dată cînd eram disperată şi epuizată mă susţinea şi mă încutaja...”
II. Toţi supervizaţii care beneficază de supervizare au menţionat impactul pozitiv al supervizării: la nivel
personal, de servicii; colectiv :
• IIA_ASC_24 „În cadrul supervizării ne-am facut prieteni şi suntem un grup apropiat şi ne susţinem
reciproc cînd avem probleme de serviciu, chiar şi careva probleme de familie împărtăşim cu supervizorul
şi colegii.”
• IIA_ASC_26 „Cînd supervizorul vede că suntem epuizate ne adună la el la birou la un ceai şi ne întreabă
ce nu merge bine şi ne susţine, ne îndrumă, sau noi cîte o dată o sunăm cu lacrimi că nu mai avem
puteri şi vrem să abandonăm servicul la care ea lasă totul la o parte şi ne ascultă apoi ne susţine
psihologic”
• IIA_ASC_24: „În primul rînd am simţit că am devenit mai încrezută în forţele proprii, mai sigură pe sine,
• IIA_ASC_24: „...mai uşor ma isprăvesc cu beneficiarii şi cu EMD din comunitate şi stiu că în orice
dificultate voi fi ajutată şi susţinută...”
 Viziuni ale asistenţilor sociali comunitari vizînd procesul de supervizare
III. Pe parcursul cercetării am identificat cîţiva piloni care au susţinut asistenţi sociali comunitari:
Suportul colegilor de breaslă.
• IIA_ASC_26 „Foarte mult m-au susţinut colegii din cadrul grupului de supervizare, acum eu îi susţin pe cei noi
veniţi aşa cum am fost şi eu la rîndul meu primită şi ajutată. „
Suportul şi susţinerea venită din partea supervizorului:
• IIA_ASC_24 „Am primit suport din partea supervizorului meu şi asta a fost cel mai de folos pentru mine.”
Ghidarea metodică din partea Şefului SASC.
• IIA_ASC_23 „Cel mai mult m-a ajuta susţinerea şefei SASC, care m-a ajutat de la bun început de cînd am intrat
în serviciu şi m-a învat pas cu pas cum să lucez cu managenetul de caz şi cu beneficiarii;”
Ajutorul prin acţiuni reale şi multă încurajare din partea Şefului STAS.
• IIA_ASC_26 „Foarte des ne laudă şeful STAS şi ne întreabă la fiecare şedinţa de grup mic ce probleme avem şi se
ocupă personal de soluţionarea acestora, de exemplu sună la comisariatul de poliţie după care vine poliţistul
de sector şi stabim colaborarea eficientă cu el, sau discută cu primarul ca să ne dea cabinet în primărie, sau se
clarifică cu şcoala, sau asistentele medicale car mereu ne cer ca să le dăm informaţii, astfel ne simţim protejaţi.
Tot timpul ne ia apărarea şi stim că chiar dacă ceva nu am făcut prea bine ne cheamă la cabinet şi discutăm
între patru ochi după care incidentul nu mai apare şi nu se face public.”
• „Tu dute acum acasa şi nu îţi fă griji, de asta ma ocup eu şi să vezi cum se rezolvă, aşa ne spune şeful şi
întradevăr să vedeţi cum în scurt timp chiar se rezolvă ”
 Bunele practici în domeniul supervizării dezvoltate în cadrul organizaţiilor
neguvernamentale
1. În cadrul tutror OSC sunt promovate activităţi de supervizare, atît a angajaţior proprii cît şi a anagajaţior
din cadrul STAS.
2. Fiecare organizaţie îşi are dezvoltate practicile sale de supervizare: cu accent pe supervizarea
profesională sau supervizarea funcţională.
3. În cadrul OSC-lor predomină supervizarea formală cu toate formele acesteia: supervizare
internă/ supervizare externă; supervizare de grup /supervizare individuală. Pentru supervizările
interne nu sunt prevăzute linii de buget, însă în multe organizaţii sunt prevăzute costuri pentru
supervizările externe.
4. Supervizarea nonformală este destul de frecvent praticată în cadrul OSC-urilor. Pentru aceste
tipuri de activităţi sunt linii bugetare şi sunt prevăzute anual activităţi pentru întreaga echipă.
Spectrul de activităţi este foarte larg şi include inclusiv ieşiri în afara oraşului, ţării, activităţi de
team building, sărbători de echipă, petrecerea timpului liber.
5. În cadrul OSC nu există funcţii de supervizor, sau plăţi prevăzute suplimentar pentru activitatea în caliate
de supervizor.
6. În adrul unor OSC nici de cum nu se admite ca supervizarea să fie realizată de către managerul de
prima linie.
7. Importanţa şi necesitatea instruirilor iniţiale în domeniul supervizării este menţionată de către
toţi reprezentanţii ONG-urilor
8. În cadrul unor ONG sunt proovate cursuri de formare a supervizorilor.
 Bunele practici în domeniul supervizării dezvoltate în cadrul organizaţiilor
necomericale
• În cadrul OSC-urilor există proceduri speciale elaborate pentru identificarea necesităţilor
supervizaţilor, pot fi chiar persoane responsabile de acest segment.
• Foarte mare accent se pune pe supervizarea angajaţilor ăn doemniul metodologic.
• Destul de mult în cadrul organiaţiilor se lucrează pe aspectul preveniii arderii profesionale şi
asigurarea bunăstării angajaţilor.

• Subiecte abordate în cadrul ședințelor de supervizare în cadrul OSC:

-Executarea atribuţiilor directe de serviciu;
-Atingerea rezultatelor aşteptate conform strategiei de dezvoltare în cadrul proiectului;
-Realizarea planului de acţiuni;
-Dezvoltarea competenţelor noi specifice domeniilor de implementare a proiectelor;
-Supervizarea specialiştilor în domeniul asistenţei refugiaţilor;
-Monitorizarea situaţiei la nivel de raion în domeniul serviciilor sociale şi a practiilor de incluziune
socială.
-Supervizarea psihologică a angajaţilor.
 Constătări (I)
Aspecte generale
1. Mecanismul de supervizare profesională în asistența socială necesită completare și revizuire.
2. În cadrul unor stansarde de calitate pentru anumite srvicii lipsesc prevederi privind
supevizarea, sau în alte cazuri necesită a fi completate sau adaptate.
3. În Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova nu există a ocupația „Supervizor în servicii
sociale”.
4. Marea majoritate a supervizorillor nu au fost instruiți în domeniu.
5. Lipsa unor posibilităţi de fomare gratuită pentru supervizori (contra plată există, dar nu pot fi
accesate din motive financiare de către supervizori)
6. Refuzul asistenţilor sociali de a execita funcţia de supervizor din cauza volumului mare de lucru
şi numărului mare de supervizaţi (pînă la 15 supervizaţi) şi motivarea financiară simbolică (285
lei).
7. Transferul responsabilităţilor în domeniul supervizării din partea şefilor SASC asupra
supervizorilor.
8. Lipsa unor suporturi / ghiduri practice pentru promovarea şedinţelor de supervizare.
 Constătări (II)
Procesul supervizării
1. În cadrul multor STAS nu se promovează evaluarea necesităţilor de supervizare a
supervizaţilor
2. În cadrul multor STAS lipseşte supervizarea supervizorilor, a şefilor de servicii, a
specialiştilor din cadrul STAS şi a şefilor STAS.
3. Lipsa practicilor de intervizare în cadrul STAS.
4. Procesul complicat de documentare a supervizării.
5. În cadrul multor servicii supervizarea este formală, doar pe hîrtie, pentru a putea trece
acreditarea.
6. Lipsa unui grafic prestabilit de supervizare şi şedinţe de supervizare organizate fără o
planifcare prealabilă, conduc la dezechilibarea activităţii supervizaţilor.
7. Confundarea/ cumularea/comasare domeniului formării continui a secialiştilor cu
supervizarea.
8. Lipsa competenţelor IT la angajaţi necesare pentru promovarea supervizării online, care s-
a conturat ca o nouă formă de supervizare eficientă.
 Constătări (III)
Resursele umane

1. Fluctuaţia mare de cadre în cadrul SASC.

2. Un procent înalt al angajaţior care nu deţin studii în domeniul social şi lipsa susţinerii
angajaţilor de aface studii.
3. Lipsa procedurii de supervizare a noilor angajaţi.
4. Angajaţii STAS sunt în măsură mare afectaţi de sindromul arderii profesionale.
5. Nu sunt specialişti calificaţi în cadrul STAS-lor pentru a realiza supervizarea în
domeniul pervenirii arderii profesionale.
6. Necesitatea supervizării funcţionale în deosebi ca parte componenetă a supervizării
supervizorilor şi şefilor de servicii.
7. Lipsa competenţelor de time management şi de prioritizare a activităţilor la angajaţi.
 Constătări (IV)
Aspecte financiare
1. Lipsa unor linii speciale în cadrului bugetului STAS pentru realizare supervizării.
2. Lipsa surselor financiare suficiente pentru rambusarea chetuielilor pentru rasport la
şedinţele de supervizare.
3. Lipsa resurselor finaciare pentru plata experţilor în domeniul supervizării.
4. Lipsa tehnicii performante pentru realizarea supervizării online şi a activităţii
productive a asistenşilor sociali comunitari şi dificultăţi legate de raparea tehnicii
existente.
5. Lipsa unor proceduri de elaborare a bugetului coordonate cu necesităţile angajaţilor.
6. Lipsa unui mecanism de solicitare a consumabilelor necesare pentru promovarea
activităţilor de supervizare.
 Recomandări (I)
1. Revizuirea și aprobarea mecanismului de supervizare profesională în asistența socială
1.1 Elaborarea prevederilor cu privire la procedurile speciale de supervizare profesională în cadrul STAS și a diferitor
servicii sociale;
1.2 Completarea Mecanismului de supervizare profesională cu alte forme și modalități de supervizare;
1.3 Completarea Mecanismului de supervizare profesională cu un compartiment care să reflecte specificul supervizării
funcționale ca posibilitate de oferire a unui spațiu de ventilare a emoțiilor, reflecție asupra proceselor în vedere
îmbunătățirii acestora, prevenirea arderii profesionale și creșterea motivației și satisfacției la locul de muncă;
1.4 Completarea domeniilor de supervizare profesională (în actualul mecanism se pune accent pe managementul de
caz);
1.5 Stabilirea numărului de persoane supervizate care revin unui supervizor;
1.6 Determinarea atribuțiilor supervizorilor la diferite nivele;
1.7 Elaborarea procedurii de intervizare la diferite nivele, servicii, şi la nivel de grupuri de specialişti pe aceleaşi
domenii (de exemplu, promovarea intervizării în cadrului grupului de psihologi/pedagogi/asistenţi sociali din diferite
servicii etc.);
1.8 Revizuirea instrumentelor aplicate în procesul de documentare a supervizării profesionale;
1.9 Analiza și revizuirea Mecanismului de supervizare profesională în cadrul grupului de lucru coordonat de Keystone
Moldova.
 Recomandări (II)
2. Elaborarea și aprobarea cursurilor de formare profesională inițială și continuă pentru
supervizori
2.1 Elaborarea cursurilor de formare inițială și continuă (cu suportul CTWWC), în corespundere
cu prevederile cadrului normativ privind organizarea și funcționarea serviciilor sociale și
Mecanismului de supervizare profesională revizuit, precum și a necesităților identificate în
cadrul studiului;
2.2 Includerea în cursul de formare inițială a unităților de conținut care să reflecte aspecte
privind comunicarea asertivă, forme și modalități de acordare a suportului emoțional
personalului din cadrul serviciilor sociale; prevenirea arderii profesionale; profilaxia stresului
ocupaţional; dezvoltarea personală şi gestionarea situaţiilor de conflict etc.;
2.3 Includerea aplicaţiilor practice în cursul de instruire, cu descrierea de exemple şi simulări,
metode şi tehnici care pot fi aplicate în cadrul supervizării la diferite nivele;
2.4 Analiza și revizuirea cursurilor de formare inițială și continuă în cadrul grupului de lucru
coordonat de Keystone Moldova.
 Recomandări (III)
3. Consolidarea competențelor profesionale în domeniul supervizării profesionale
3.1 Organizarea cursurilor de instruire pentru supervizori de către ANAS cu suportul donatorilor (la
etapa actuală) și aprobarea ulterioară a prestatorului/prestatorilor și a cursului de instruire (în baza
Metodologiei privind evaluarea cursurilor de instruire și a prestatorilor de instruire, care este în
proces de elaborare);
3.2 Evaluarea cunoștințelor și competențelor participanților la curs și certificarea acestora ca
supervizori de către ANAS;
3.3 Promovarea programelor la masterat „Supervizarea în asistența socială” în vederea asigurării
consolidării competențelor profesionale a supervizorilor;
3.4 Instituirea și întreținerea unei platforme eficiente de digitalizare a cursurilor și programelor de
instruire continuă, care să includă și cursul de supervizare profesională;
3.5 Promovarea supervizării externe prin bugetarea de către prestatorii de servicii a resurselor
financiare pentru contractarea unui supervizor din afara instituției/organizației care să realizeze
ședințe de supervizare, cu accent pe prevenirea arderii profesionale (cel puțin o dată la 6 luni).
 Recomandări (IV)
4. Revizuirea cadrului legal și normativ în vederea implementării mecanismului de
supervizare
4.1 Includerea în Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova a ocupației
„Supervizor în servicii sociale”;
4.2 Stabilirea unui normativ care să prevadă câte persoane supervizate revin unui
supervizor (raportul dintre numărul de supervizați și un supervizor);
4.3 Revizuirea standardelor minime de calitate a serviciilor sociale, în vederea
includerii prevederilor cu privire la supervizare;
4.4 Asigurarea remunerării muncii supervizorilor.