ROLUL PUTERII IN LEADERSHIP.

STUDIU DE CAZ

1
CUPRINS
Introducere ........................ 3
Rolul puterii in leadership
Rezumat ...........................4
Cum au fost cercetarile efectuate .........5
Cine a participat la cercetare ................5
Puterea si conducerea ....................... 6
Surse de putere ............................. 8
Puterea de relatii .......................... 10
Puterea de informatii .....................13
i!lio"rafie ............................. 15
#
Introducere
Leadershipul este un subiect foarte popular n comportamentul organizational
deoarece are un rol important n performanta grupurilor si a organizatiilor. Exista o
multitudine de abordari ale leadershipului si multe interpretari ale ntelesului sau.
Intuitiv toata lumea ntelege ca leadershipul nseamna a conduce oamenii si a
influenta ceea ce fac acestia sau a-i determina pe altii sa te urmeze. Leadershipul ar
putea fi un atribut al pozitiei ierarhice sau ar putea proveni din inteligenta sau
cunostinte. Poate fi interpretat ca o functie a personalitatii sau ca o componenta
comportamentala. S-au realizat foarte multe studii referitoare la leadership.
R$%&% P&'(RII I) %(*+(RS,IP
Rezumat
3
Center for Creati-e %eadership a creat un proiect care -izeaza atin"erea o!iecti-ului sau de . idei
in actiune/.
Scopul acestei cercetari este de a intele"e modul in care liderii pot folosi puterea0 pentru a in-ata de
situatiile in care puterea este e1ercitata si pentru a descrie modul in care indi-izii si or"anizatiile pot
in!unatati conducerea acestora prin intermediul utilizarii efiente a puterii.
Principalele concluzii ale acestei cercetari au inclus2
1. 3a4oritatea liderilor inter-ie-a5i 674 8 9 s:au e-aluat ca fiind moderat la
e1trem de puternic la locul de munc;. (1ist; o corela5ie nota!il; <ntre ni-elul liderilor <n
or"anizare =i c>t de puternic cred ei insasi sa fie la locul de munc;.
#. #8 8 dintre liderii chestionati sunt de acord c; puterea este utilizata <n mod a!uzi- de c;tre
liderii de top <n or"anizatia lor
3. 57 8 dintre liderii chestionati sunt de acord c; or"aniza5ia lor <i <ndeamn; pe oameni la
toate ni-elurile.
4. 41 8 dintre liderii chestionati indic; faptul c; s:ar sim5i mai puternici la locul de munc;
dac; au a-ea mai mult; autoritate formal;.
5. 'op trei cele mai frec-ente surse de indatorare de putere sunt2 puterea de e1pertiza0 puterea
de informatii si puterea relatiilor. Puterea de pedeaps;0 sau capacitatea de a sanctiona
persoanele pentru lipsa de conformitate cu standardele sau a=tept;rile0 este sursa celui
indatorat de putere
6. %iderii cred ca cele trei surse de putere -or fi cele mai importante pentru par"hie in
urmatorii cinci ani0 iar acestea sunt relatiile de putere0 puterea informatiilor si puterea de a
recompensa.
?. Puterea de rela5ii este cea mai des folosita pentru a promo-a personal cui-a ordinea de zi.
8. %iderii su"ereaz; c; puterea rela5ie poate fi mai !ine de <ndatorare prin identificarea
relatiilor dorite0 in-estind <n aceste rela5ii0 =i repararea rela5iilor deteriorate.
Conceptele de putere =i de conducere au fost =i -or continua s; fie interconectate. @n timp ce o
persoana poate e1ercita o putere f;r; a fi un lider0 o persoana nu poate fi un lider fara sa ai!a putere.
Pentru acest studiu0 echipa a definit puterea pur =i simplu ca Apotentialul de a influenta pe ceilalti.A
*ceast; defini5ie a4ut; sa demitizeze puterea =i pune <n perspecti-; importan5a utiliz;rii <n putere
pentru a fi un lider eficient.
@n set;rile de or"anizare0 liderii tre!uie s; e1ercite puterea de a realiza echipe indi-iduale0 =i
o!iecti-ele or"anizationale. %iderii tre!uie s; fie <n m;sur; s; influen5eze adep5ii lor pentru a o!5ine
performan5; mai mareB superiorii =i cole"ii lor pentru a lua decizii importanteB =i p;r5ile interesate
pentru a asi"ura -italitatea or"aniza5ie.
um au fost cercetarile efectuate !
@n cursul unei perioade de cinci luni din #00?0 datele au fost colectate de la participan5ii
CC% pro"ram prin intermediul a dou; metode de cercetare complementare.
Primilor participanti li s:au cerut s; completeze un scurt chestionar pe computer <n timpul
particip;rii lor de o saptamana la C%% pro"ram. *ceste date au fost returnate p>n; la sf>r=itul
s;pt;m>nii pro"ramului lor.
* doua metod; a fost un studiu de Internet la care participan5ii s:au oferit sa ia parte la
4
apro1imati- dou; s;pt;m>ni dup; e1perien5a lor CC%. *cest sonda4 a fost mai in profunzime
=i a permis echipei de cercetare sa <n5elea"a mai !ine tendin5ele la ni-el <nalt care au ap;rut din
studiul <n clas;.
ine a participat la cercetare!
Studiu in clasa
Studiul ini5ial pe puterea de conducere concentrat asupra tendin5elor la ni-el <nalt0 a fost finalizat;
cu #60 de participan5i la un pro"ram de dez-oltare de conducere de la Colorado CC%Cs
Sprin"s0 Statele &nite ale *mericii C$ campus. Participantul tipic a fost un !;r!at 6?3 890 <ntre
->rstele de 36 =i 50 de ani 668 890 reprezent>nd mana"ementul superior sau de mi4loc la
ni-el e1ecuti- 66489.
Studiul Post Program
*pro1imati- dou; s;pt;m>ni de la pro"ramul de CC%0 45 de participanti care s:au oferit -oluntar
au primit un sonda4 pe Internet care au adresat <ntre!;ri calitati-e despre putere =i
conducere. Participantul tipic a fost de se1 masculin 664 890 cu ->rsta cuprins; <ntre 36 =i 50
6?0 890 la ni-el e1ecuti- 643 89
+emo"rafie2 Den Procentul in clasa Procentul Post Pro"ram

ar!at ?3 8 648
Eemeie #48 368
)eindentificati 38
+emo"rafic2 Farsta Procentul in clasa Procentul Post Pro"ram
26 30 1% 2%
31 35 8% 9%
36 40 19% 25%
41 45 24% 25%
46 50 25% 20%
51 55 14% 11%
56 60 8% 8%
61+ 1%
5

Demografie: Nivel in Organizatie Proent!l in la"a Proent!l Po"t Program

Prim!l nivel 1% 2%
#anagement!l mi$loi! 1%% 30%
#anagement!l mi$loi! "!&erior 28% 16%
Diretor!l 36% 43%
#anagerii 'e varf 15% 9%
Nei'entifiati 3%
Puterea si conducerea
Cercetatorii au -rut s; -ada ca liderii au percep5ia sentimentului lor de putere. azat pe un e=antion
de liderii chestionati0 ma4oritatea recunosc c; au o putere la locul de munc;(
(1ist;0 de asemenea0 o corela5ie nota!ila <ntre modul <n care un lider puternic crede0 el sau ea0 ca
este la locul de munc; =i ca ce lider la ni-el <n or"aniza5ie. %iderii de la o mai mare de or"anizare
)i-elul ratei de tendin5a de a se fi mai puternice la locul de munc;0 <n timp ce cele mai sc;zute <n
ierarhia or"anizationala tins s; rata de ei <n=i=i ca fiind mai pu5in puternic. %a liderii de la o
or"anizare mai mare0 ni-elul ratei de tendin5a de a fi mai puternici la locul de munc;0 <n timp ce cele
mai sc;zute <n ierarhia or"anizationala a atins rata de ei <n=i=i ca fiind mai pu5in puternic.
C>t de puternic crezi ca esti la locul de munc;G Participan5ii la sonda4e au fost <ntre!a5i
pentru a e-alua cat de puternici se cred ei c; sunt la locul de munc; pe o scar; de 1 la ? unde 1
este e"al cu A)u la toate puternicA =i ? este e"al cu Ae1trem de puternic.A
6
+e asemenea0 cercetatorii au c;utat s; <n5elea"; modul <n care puterea este perceput; <n cadrul
or"aniza5iilor. +atele indica unele tensiuni <n 4urul distri!u5iei de ener"ie.
Cei mai mul5i dintre responden5i 657 89 consider; c; or"aniza5iile lor0 lucreaza pentru a oferi
oamneilor lor la toate ni-elurile0 =i 53 la sut; din cei inter-ie-ati au con-enit c; or"aniza5ia lor
recompenseaza liderii pentru <mputernicirea oamenilor.
Chiar =i a=a0 mai mult de 4um;tate 655 89 a afirmat c; puterea este concentrat; <n cadrul unor
pu5ini indi-izi selecta5i <n cadrul or"aniza5iei lor. #88 din participan5ii la sonda4
fost de acord c; puterea este utilizata <n mod a!uzi- de c;tre liderii de top <n cadrul or"aniza5iilor
lor.
+oar #7 8 cred c; or"aniza5iile lor in-ata liderii cum s; faca par"hia in mod eficient a putereii lor
complete.
*ceste tendin5e de or"anizare <n raport cu puterea =i conducerea su"ereaz; c; <n timp ce puterea
nu este de o!icei utilizata <n mod a!uzi- de c;tre liderii de top0 aceasta nu tinde s; fie concentrata la
a selecta persoan. Cu toate acestea0 structurile plat or"anizatorice =i echipe de lucru care au fost
puse <n aplicare prin mi=c;rile <mputernicireii anilor 1780 =i 1770 de-in o!i=nuite. *ceast; tendin5;
poate cre=te ni-elul de <mputernicire ca an"a4a5ii cu e1perien5; <n anii urm;tori.
$r"aniza5iile recompenseaza0 de asemenea0 lideri care <mputernicesc persoanele pe care le conduc0
<ncura4>nd astfel responsa!ilizarea an"a4at <n ansam!luB cu toate acestea0 pu5ine or"aniza5ii profit de
ocazie s;:i <n-e5e cum liderii cum pot folosi eficient puterea pe care o posed;. *cest lucru las;
defini5ia de utilizarea corespunz;toare =i eficient; a puterii <n mare m;sur; p>n; la anumi5i lideri.
Percep5ia de putere. Participan5ii la sonda4e au fost <ntre!a5i dac; sunt de acord sau nu sunt de acord
cu o serie de declara5ii cu pri-ire la putere <n or"aniza5iile lor.

?
Proent!l 'e aor'

$r"aniza5ia mea <mputernice=te oameni la toate ni-elurile. 59%

@n or"aniza5ia mea0 puterea este concentrat; <n
m>inile c>teor-a persoane selectate. 55 %
$r"aniza5ia mea recompenseaza liderii pentru a!ilitarea
oamenilor lor. 538

$r"aniza5ia mea <n-a5; liderii cum s; faca p>r"hie
din puterea lor. #78

Puterea este utilizat <n mod a!uzi- de #88
c;tre liderii de top <n or"aniza5ia mea.
Surse de putere
C>nd ma4oritatea oamenilor cred despre putere0 min5ile lor mer"er imediat la controlul pe care
liderii la ni-el <nalt il e1ercita de la pozi5iile lor in ->rful ierarhiei or"aniza5ionale. +ar
puterea se e1tinde dincolo de autoritatea formal; care -ine de la un titlu 6sau de la care au
un !irou de colt0 cu o -edere9.
%iderii de la toate ni-elurile au acces la putere0 de multe ori acea putere trece nerecunoscuta sau
insuficient utilizata. In cercetarile anterioare din acest domeniu s:au identificat =apte !aze de putere
in care liderii pot pune p>r"hie2
Puterea pozi5iei este autoritatea oficial; care pro-ine de la titlul unei persoane sau o pozi5ie
<ntr:un "rup sau o or"aniza5ie.
Puterea de charisma este influen5a pe care este "enerat; de stilul unui lider sau persona.
Puterea de rela5ii este influen5a prin care c>=ti"ul liderii lor formale =i
re5elele informale at>t <n interiorul c>t =i <n afara or"aniza5iilor lor.
Puterea de informa5ii este de control care este "enerata prin utilizarea de pro!e
desf;=urate pentru a face un ar"ument.
Puterea de e1pertiza este influen5a care -ine de la dez-oltarea =i comunicarea
cuno=tin5elor de specialitate 6sau percep5ia de cuno=tin5e9.
Puterea de pedeaps; este a!ilitatea persoanelor sanc5ionate pentru lipsa de conformitate
petru standarde sau a=tept;ri.
Puterea de a recompensa este a!ilitatea de a recunoa=te sau recompensa persoanele pentru
aderarea la standarde sau a=tept;ri.
@n cadrul anchetei0 responden5ii au fost ru"a5i s; identifice0 <n m;sura <n care <n prezent
p>r"hiile au diferite surse de ener"ie la locul de munc;. 'op trei cele mai frec-ente de <ndatorare
surse de putere sunt2 puterea de e1pertiza0 putere de informa5ii =i puterea de rela5ii.
Surs; de <ndatorare de putere este puterea de pedeapsa. Recur"erea redusa asupra
pedeapsei ridic; unele <ntre!;ri importante pentru lideri2 +e ce nu liderii folosesc pedepsirea
puterii mai frec-entG (ste deoarece este ne-oie at>t de rarG Sau sunt lideri
reticen5i <n a folosi puterea de pedeapsa0 deoarece este prea dificil =i s; fac; acest lucruG
8
Participan5ii la sonda4e au fost intre!ati0 A@n ce m;sur; sa a-eti p>r"hie in urm;toarele surse de
ener"ie la locul de munc; GAfi"ura de mai 4os reprezint; ratin":ul mediu pentru fiecare !aza de
putere.
Respondentii studiului0 de asemenea0 l:i s:au cerut s; identifice care dintre sursele de ener"ie0 care
ar fi cel mai important <n urm;torii cinci ani. 878 de participan5i au raportat c; puterea de rela5ii ar
fi cel mai important <n urm;torii cinci ani0 urmat; de puterea de informare 65? 89. *ceast;
constatare este ilustrati-a de conducere <n ->rsta de re5ele. Proliferarea tehnolo"iei a contri!uit la
dez-oltarea -ast =i rapid de re5ele sociale =i informa5ionale. %iderii -iitorului -a tre!ui s;
=tie cum s; ai!a p>r"hie in astfel de re5ele pentru a a-ansa rela5iile lor0 precum =i de achizi5iile lor
pu!lice de date reale =i utile.
Puterea de a recompensa0 al5ii au clasat:o ca sursa a treia cea mai important; de putere 651 890 cu
puterea de e1pertiz; clasata pe locul patru 648 89.
Care sunt cele trei surse de putere cele mai critice pentru a a-ea p>r"hie <n urm;torii cinci aniG
Studiul ini5ial a st>rnit interesul pentru a sta!ili dac; diferite surse de putere au fost mai des de
<ndatorare0 cu diferite p;r5i interesate. @n studiul post:pro"ram de urm;rire 0 responden5ii au fost
<ntre!a5i care surse de putere au tendin5a de a folosi cu seful lor sau rapoarte superiorioare0 cole"ii0
sau direct.
Rezultatele au indicat faptul c; puterea de e1pertiz;0 putere de informa5ii =i putere de rela5ii au fost
cele mai utilizate cu seful si superiorii0 cole"ii0 =i direct rapoarte. *ceast; constatare <n paralel cu
discu5ia de mai sus su"ereaz; c; responden5ii la anchet; nu sunt pe par"hie alte surse distincte de
putere cu diferite p;r5i interesate "rupuri.
&rm;rind acelasi studiu indic; faptul c; responden5ii au ne-oie de rela5ii de p>r"hie
=i mai mult; putere0 cu toate "rupurile de p;r5i interesate pentru a fi perceput; ca fiind mai eficiente.
7
Cu rapoartele directe0 responden5i spun c; este0 de asemenea0 important pentru ei s; impulsioneze
puterea de a recompensa mai mult dec>t <n prezent.
Ce surs; de putere nu -a mai a-ea p>r"hie cu d-s. Seful sau Superiorul <n prezentG Ce surs; de
putere nu a-e5i ne-oie pentru o p>r"hie mai mult cu seful tau sau superioar;0 <n scopul de a fi un
lider mai eficientG
Ce surs; de putere nu a-e5i ne-oie pentru o p>r"hie mai mult cu cole"ii dumnea-oastr; pentru a fi
un lider mai eficientG
Puterea de rela"ii
Respondentii studiului au recunoscut puterea de rela5ii ca o surs; de putere care e frec-ent ast;zi ca
o p>r"hie0 =i o surs; de putere ei cred c; -a fi importanta p>r"hie <n -iitor0 <n scopul de a fi lideri
mai eficienti. *->nd <n -edere accentul pus pe rela5iile reflectate <n ancheta ini5ial;0 s:au facut
cercetari mai mult despre el <n post:pro"ram sonda4. S:a cerut responden5ilor s; descrie situa5iile <n
care acestia se folosesc de puterea rela5ii =i s; reflecteze asupra a ceea ce au ne-oie pentru a face
mai !ine s; impulsioneze aceast; putere.
C>nd a fost <ntre!at despre o situa5ie <n care au puterea de <ndatorare de rela5ii0 responden5i in
spnda4ul frec-ent au discutat promo-area unei a"ende. (i au descris <n acesta trei moduri diferite2
promo-area propriei a"ende0 promo->nd a"enda altcui-a0 sau promo-area ordinii de zi a
10
or"aniza5iei.
Promovarea propiei agende
3ai mult de 4um;tate 65# 89 dintre responden5ii studiului au descris situatia in cazul in care au
promo-at propia a"enda.
R;spunsuri tipice au descris modul <n care responden5ii au folosit puterea de rela5ii cu A a muta
Hpropriile lorI de:a lun"ul proiectului0A pentru a cere HlorI Proiectul Asa acorde prioritate mai multA0
sau de a a-ea cole"i a4uta milita pentru ce-a respondentului Asim5it puternic despre.AEiecare dintre
aceste cazuri ilustreaz; situa5ii <n care responden5ii studiului au <ncercat s; a-anseze <n pro"ramele
lor 6Aproiectul meuA0 Aa"enda meaA0 A+eciziile meleA9.
Promovarea agendei altcuiva
*proape un sfert 6#3 89 din r;spunsurile descriu situa5iile <n care ancheta responden5ilor au
promo-at a"enda altcui-a.
3ulte dintre situa5iilor implicate <n curs de dez-oltare sau indruma an"a4a5ii de p>r"hia de
<ncredere0 sta!ilit <n rela5ie0 sau care pledeaz; pentru an"a4at.
*lte situa5ii descriu modul <n care responden5ii sonda4ului utiliza cone1iuni de re5ea social; pentru
a:i a4uta pe al5ii. (1emple de r;spunsuri tipice includ a4utarea unui cole" umple o pozi5ie de
Aintroducerea:l la o alt; persoan; <n re5eaua meaA0 sau asistarea0 cu un proiect prin Acontacte
personale.A
Promovarea agendei organizatiei
&n al treilea tip de situa5ie <n care responden5ii la sonda4e de putere indatorata de rela5ii a fost <n
promo-area a"endei or"aniza5iei 61789.
*ceste situa5ii nu s:au a1at pe AsineA sau specific AaltoraA. @n schim! aceste situa5ii s:au a1at pe
modul <n care puterea rela5iilor a a-ansat o!iecti-ele de entit;5i mai mari or"anizatorice.
(1emplele includ modul <n care puterea de rela5ii ar putea fi utilizata pentru a influen5a schim!area
or"anizationala0 Aminimiza conflictulA <ntre "rupuri func5ionale0 sau <mputernici o !az; lar"; ca
an"a4at.
&tilizand relatia putere0 participan5ii la sonda4e au fost ru"a5i s; dea un e1emplu de o situa5ie <n care
au puterea de <ndatorare a rela5iilor. R;spunsurile au c;zut <n trei teme principale.
Procenta4
Promo-area propiei a"ende 5#8
Promo-area a"endei altcui-a #38
Promo-area a"endei or"anizatiei 178
+i-erse 68
11
*->nd <n -edere a-anta4ele poten5iale =i deza-anta4ele de a o!5ine puterea de rela5ii0 este important
s; se <n5elea"; modul <n care liderii pot <m!un;t;5i utilizarea puterii lor rela5ionale. @n post:pro"ram
responden5ii la sonda4e au descris ceea ce au ne-oie pentru o mai !un; p>r"hie de putere de rela5ii.
R;spunsurile lor poate fi rezumata in trei cu-inte2 in-esteasc;0 s; identifice0 =i repara5ii.
Investirea
3a4oritatea r;spunsurilor 646 890 au -or!it de ne-oia de a ";si timp =i ener"ie s; in-esteasc; mai
mult <n rela5iile e1istente. 3ul5i dintre responden5i au e1primat necesitatea de a Apetrece mai mult
timp cu al5ii0A a p;stra A<n contactA cu al5ii0 sau de a participa la mai multe socializari pe teme non:
le"ate de munc;. &n num;r de responden5i =i:a e1primat ne-oia pentru a parta4a mai multe despre ei
<n=i=i cu al5ii0 =i de a asculta0 de asemenea0 =i s; <n-e5e mai mult despre al5ii.
Identificarea
#68 dintre r;spunsuri au -or!it la o mai !un; p>r"hie de putere de rela5ii prin identificarea unei
anumite persoane cu care respondentul are ne-oie pentru sta!ilirea unei rela5ii. Respondentii
studiului au identificat ne-oia de a dez-olta rela5ii mai !une cu A=eful meuA0 Adirectorilor e1ecuti-iA0
Acole"ii meiA0 =i chiar pentru a o!5ine mai multe rela5ii cu Aclien5ii mei.A
Repararea
Responden5ii la sonda4e 6#3 89 au recunoscut0 de asemenea0 necesitatea de a repara ne"li4atele
rela5ii deteriorate. R;spunsurile au descris construirea sau reconstruirea rela5iilor cu un accent pe
crearea de mai mult; <ncredere. Responden5ii studiului au recunoscut0 de asemenea0 necesitatea de
reparare a ima"inii lor. (i au -or!it de a fi Amai tolerantA =i s; demonstreze <ncredere.
#mbun$t$"irea rela"iilor. Participan"ii la sonda%e au fost ruga"i s$ dea un exemplu de ceea ce au
nevoie s$ fac$ pentru o mai bun$ p&rghie de putere de rela"ii. R$spunsurile au c$zut n trei
categorii principale.
Procent

In-estirea 468
Identificarea #68
Repararea #38

+i-erse 58
1#
Puterea de informatii
$ alt; surs; de putere pe care responden5i au identificat:o ca fiind importanta s; impulsioneze <n
urm;torii cinci ani este puterea de informa5ii. +in nou0 cercetatorii au cerut responden5ilor s;
descrie situa5ii care ilustreaz; modul p>r"hie de putere de informa5ii.
*=a cum ar fi de a=teptat0 situa5iile reies c; aceasta nu este suficienta s; posede informa5iiB
mai de"ra!; percep5ia de putere -ine de la modul <n care informa5ia este controlat; =i comunicata.
3a4oritatea r;spunsurilor 6?8 89 a descris unul dintre trei moduri pentru mo!ilizarea puterii de
informa5ii.
'gent de informatii
3a4oritatea responden5ilor 630 la sut;9 spun ca p>r"hia de putere de informa5ii 4uca rolul de nod
central sau conducta. *ce=ti termeni descriu modul <n care responden5ii s:au pus <ntr:o loc pentru
centralizarea informa5iilor noi0 =i apoi o dat; ce au aceste informa5ii0 ele de-en un canal de
informare pentru al5ii. Responden5ii se descriu ca fiind A!ine conectatA cu acces la piese unice0 pu5in
cunoscute0 precum =i informa5ii pertinente. Eiind un nodul central sau canal creeaz; o reputa5ie
pentru ca o s; -in; pentru cele mai !une informa5ii. Respondentului cu pozi5ia unic; <n re5ea de
informa5ii oferite le permite accesul la informa5ii =i le:a permis s; fie distri!uitorul de aceste
informa5ii.
Informarea altora
$ modalitate <n care informa5iile au fost utilizate 6cu 14 la sut;9 a fost pur =i simplu pentru a
informa pe al5ii. Responden5ii au descris utilizarea lor de analiz; a datelor de a informa o decizie
sau de a furniza op5iuni pentru superiorii lor. @n unele situa5ii0 responden5i utilizeaza schim!ul de
informa5ii cu clien5ii pentru a construi <ncrederea =i credi!ilitatea. Informarea altora au ilustrat
<n aceste situa5ii ca au fost mai pu5in deli!erate sau tactic dec>t situa5iile <n care responden5ii
s:au descris ca noduri centrale sau conducte. Informarea altora este mai mult p>r"hia despre puterea
de informa5ii prin intermediul comunic;rii0 mai de"ra!; dec>t de control.
Influentarea altora
$ e1tensie de informare a altora este folosirea inten5ionat; de informa5ii pentru a influen5a =i
con-in"e pe al5ii. #48 dintre situa5ii descriu modul <n care responden5ii au folosit informa5ii pentru
a A-inde al5ii pe o ideeA0 a->nd suficiente informa5ii pentru a Apropune o solu5ie A=iA !acJ up ideea
mea A*ceste situa5ii diferite <n ton de cele ale informarei altora0 deoarece e1emplele au mers
dincolo de schim!ul de informa5ii0 pur =i simplu pentru a detalia scopul respondentului final s;
influen5eze =i s; con-in"; pe al5ii pe o anumita pozi5ie sau rezultat.
(olosind puterea informatiei. Participan"ii la sonda%e au fost ruga"i s$ dea un exemplu de o situa"ie
n care au puterea ndatorare de informa"ii. )a%oritate r$spunsurilor *+, -. au descris una din
cele trei utiliz$ri ale informa"iilor ca putere.
Procent
)odul central sau conduita 308
* Informa #48
Pentru a influen5a sau pentru a con-in"e #48
Pentru a respin"e sau a corecta 11 8
13
+i-erse 118
14
i!lio"rafie
aldKin0 +a-id L DraMson0 Curt. 6#0049 Influen5a2 $!5inerea de an"a4ament0
)o5iuni de !az;
Rezultate. Dreens!oro0 )C2 Centrul pentru %eadership Creati-.
DraMson0 Curt si aldKin0 +a-id. 6#00?9 )etKorJin" %eadership2 Conectarea0
Cola!ora5ii0 Creare. Dreens!oro0 )C2 Centrul pentru %eadership Creati-.
CrisKell0 CoreM L Camp!ell0 +a-id. 6#0089 Construirea unei ima"ine autentice
a %eadership.
Dreens!oro0 )C2 Centrul pentru %eadership Creati-.
15