Etică, integritate și anticorupție

Dragoș Bîgu
10-18 octombrie 2022

+ valoare prin formare

Cadre etice generale. Domeniul eticii în sectorul
public
Structura programului

Partea I. Introducere. Cadre etice generale. Domeniul eticii în sectorul public

Partea II. Drepturile și obligațiile angajaților publici
Partea III. Probleme etice în sectorul public: discriminare, hărțuire și intimidare
Partea IV. Avertizare de integritate, conflictul de interese
Partea V. Managementul eticii în sectorul public
Partea VI. Corupția în sectorul public
Domeniul eticii

Etică − domeniul care are drept obiect de studiu viaţa şi principiile morale
Principala întrebare a eticii: Ce acțiuni sunt corecte/incorecte din punct de vedere moral
Răspuns succint la două critici:
1. Etica este un domeniu subiectiv
Răspunsuri: - majoritatea normelor întrunesc acordul tuturor oamenilor
- dezbaterea etică este bazată pe argumente
2. Etica ne spune ceea ce deja știm
Răspuns: etica ne poate învăța să privim problemele din perspectivă etică și să surprindem ce este
relevant
Norma etică

Elementele unei norme: autoritatea emitentă, subiecții normei, sancțiuni

Normă etică
Tipuri: permisiuni, obligații, interdicții
- comparație cu normele legale, religioase, sociale din prisma elementelor normelor
- Norme morale/reguli de etichetă
- Norme etice vs. norme legale
Acțiuni corecte din punct de vedere legal, dar nu și moral
De ce nu tot ce este legal este și moral?
1. Sistem de legi incomplet sau slab dezvoltat
- de multe ori, legislația vine în urma acțiunilor neetice
2. O serie de practici incorecte nu pot fi delimitate în mod precis prin intermediul reglementărilor.
3 Legile se referă la practici care aduc prejudicii semnificative, care pot fi probate într-o manieră pe
care nicio persoană rezonabilă să o poată pune la îndoială.
O lege trebuie să fie precisă și toate elementele trebuie să fie probate, ceea ce e uneori dificil:
promisiuni verbale.
4. În unele cazuri, legile pretind doar un minim, iar moralitatea cere mai mult.
Două tipuri de justificare etică

1. Bazată pe consecințe: acțiunea corectă este cea care aduce consecințele cele mai bune → utilitarism
2. Bazată pe principii: o acțiune este corectă dacă este în acord cu toate datoriile și drepturile → etica
drepturilor și etica datoriilor
Utilitarism: o abordare bazată pe consecințe

Acțiunea corectă – cea care aduce consecințele cele mai bune

Decizia utilitaristă:
a. Identifică toate variantele de acțiune posibile.
b. Identifică toate părțile afectate de acțiunile posibile.
c. Determină cum e afectată fiecare parte (negativ sau pozitiv).
d. În măsura în care e posibil, încearcă să estimezi care acțiune aduce utilitate maximă.

Observații privind utilitarismul:

a. nu este o teorie egoistă (nu numai cel care acționează este luat în calcul).
b. Acțiunea corectă poate afecta negativ unii actori.
Dificultăți ale utilitarismului

1. Deseori consecințele nu pot fi cunoscute complet

2. Consecințele nu pot fi cuantificate
3. Uneori, acțiune cu cele mai bune consecințe încalcă drepturile unor persoane.

Aceste dificultăți nu fac utilitarismul complet ineficient, dar îi arată limitele.

Drepturi

Drepturi: revendicări legitime ale unor persoane față de alte părți

Drepturi: “atuuri” împotriva considerentelor de utilitate (drepturile reprezintă mai mult decât simple
permisiuni, fiind protejate în mod special).

Drepturile pot fi limitate de alte drepturi

Ex.: dreptul la liberă expresie este limitat de dreptul la propria imagine (calomnia este interzisă).
Datorii morale

1. Onestitate: a spune adevărul, a-ți respecta promisiunile

- trei tipuri de încălcări ale normei onestităţii: a minţi în mod explicit, a minţi prin omisiune, a induce
în eroare
2. Reparație morală: a compensa pe cei cărora le-ai greșit
3. Recunoștință: a-i răsplăti pe cei care ți-au făcut un bine
4. Dreptate: a-i trata pe ceilalți imparțial, corect
- dreptate procedurală: corectitudinea unui proces
- dreptate distributivă: corectitudinea împărţirii beneficiilor şi sarcinilor
- dreptate retributivă: corectitudinea sancţiunilor
5. Binefacere: a face bine
6. A nu face rău
Două observații

1. Aceste datorii foarte generale trebuie detaliate și specificate

- pot exista excepții (ex.: Trebuie să răspundă un candidat la orice întrebare care i se pune la un interviu
de angajare?)
- limitele datoriilor pot fi discutate (ex.: Se referă datoria unui manager de a fi imparțial cu subordonații
săi și la viața în afara locului de muncă)

2. Datoriile/drepturile pot intra în conflict

- de ex., în cazul ordinelor ilegale, datoria de a respecta ordinele superiorului ierarhic vs. datoria de a
respecta legea.
- în unele cazuri, se poate afirma că una dintre datorii prevalează în mod general asupra celeilalte (de
ex. datoria de a respecta legea prevalează
- în alte cazuri, niciuna dintre datorii nu prevalează în general; diversele elemente ale situației ”înclină
balanța” în favoarea uneia dintre datorii.
Etică profesională

Etica profesională are drept obiect de studiu normele specifice unui domeniu profesional

Profesie
a. formă de instrucţie de lungă durată
b. criterii pe baza cărora poate fi evaluată excelența profesională
c. organizaţie profesională care elaborează codul etic, impune sancțiuni pe baza codului etic
Etica în sectorul public

Sectorul public – set de profesii

Elemente care dau specificul eticii în sectorul public:
1. Interesul public: obiectivul ultim
- distincție față de sectorul privat, acolo unde obiectivul este profitul
- interesul public: uneori greu de delimitat
2. Cerinţe etice mai mari în domeniul public
- normele din etica în sectorul privat sunt mai curând negative (ce să nu faci)
3. Legislație mai detaliată decât în sectorul public.