TESTUL nr.

1. Scopul, funcţiile și sarcinile dreptului contravențional

1.1. Definiţi scopul dreptului contravențional şi determinaţi-l la diferite etape de dezvoltare istorică.?

Dreptul contravențional are ca scop reglementarea și sancționarea contravențiilor, adică a încălcărilor mai
puțin grave ale normelor de conduită stabilite de către societate. Scopul acestui domeniu al dreptului
variază în funcție de etapele de dezvoltare istorică și de contextul socio-juridic al perioadelor respective.

**1. Etapă primitivă:

 În stadiile primitive ale societății umane, normele de conduită erau adesea strâns legate de norme
morale și religioase. Sancțiunile pentru încălcarea acestor norme erau deseori de natură colectivă și
informală, fiind aplicate de comunitate. Scopul dreptului contravențional în această etapă ar fi fost
menținerea ordinii sociale și protejarea valorilor comunitare.

**2. Etapă medievală și feudală:

 Odată cu dezvoltarea societăților medievale și feudale, a apărut o separare mai clară între sfera
religioasă și cea seculară. Dreptul penal a început să se diferențieze de dreptul contravențional. În
această perioadă, sancțiunile contravenționale puteau fi de natură financiară sau administrativă și
vizau menținerea ordinii și controlul autorității.

**3. Epoca modernă:

 Odată cu iluminismul și revoluțiile care au marcat epoca modernă, s-a accentuat ideea de individ și
drepturile acestuia. Dreptul contravențional a început să se dezvolte ca o modalitate de a sancționa
încălcările mai puțin grave ale normelor sociale, menținând totuși o separare clară între dreptul
contravențional și cel penal. Scopul principal era protejarea ordinii publice și a intereselor statului.

**4. Epoca contemporană:

 Astăzi, dreptul contravențional are ca scop principal prevenirea și sancționarea faptelor

contravenționale într-un mod proporțional și echitabil. S-a accentuat ideea de protecție a
drepturilor individuale, iar sancțiunile contravenționale sunt adesea de natură administrativă sau
financiară. Scopurile includ menținerea ordinii sociale, protejarea drepturilor și libertăților
individuale și asigurarea bunei funcționări a societății.

1.2. Stabiliţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile dreptului contravențional.?

Legătura dintre scopul, sarcinile și funcțiile dreptului contravențional este strânsă și reflectă rolul esențial al
acestui domeniu al dreptului în cadrul unei societăți. Iată cum se leagă aceste elemente:

1. Scopul Dreptului Contravențional:

  Scopul dreptului contravențional este, în general, să asigure ordinea publică, să protejeze drepturile
individuale și să reglementeze comportamentele sociale într-un mod proporțional și echitabil.
Acesta are ca obiectiv gestionarea eficientă a încălcărilor normelor, prevenind repetarea lor și
menținând o coexistență armonioasă în cadrul societății.

2. Sarcinile Dreptului Contravențional:

 Pentru a atinge scopul său, dreptul contravențional are anumite sarcini specifice, inclusiv:

 Identificarea și definirea contravențiilor: Stabilește actele sau comportamentele considerate

contravenții și le descrie în mod clar în cadrul legislației.

 Instituirea sancțiunilor: Prevede sancțiuni adecvate pentru contravențiile identificate, având

în vedere principiile proporționalității și echității.

 Asigurarea aplicării legii: Impune modalități prin care autoritățile pot aplica și executa
sancțiunile contravenționale în mod eficient.

3. Funcțiile Dreptului Contravențional:

 Pentru a-și îndeplini sarcinile și a atinge scopul, dreptul contravențional îndeplinește diverse funcții:

 Preventivă: Descurajează săvârșirea contravențiilor prin amenințarea cu sancțiuni.

 Repressivă: Impune sancțiuni în cazul încălcării normelor, având un caracter punitiv.

 Educativă: Are rolul de a educa societatea cu privire la normele și regulile care trebuie
respectate.

 Restitutivă: Poate include și aspecte de reabilitare și reintegrare a contravenienților în

societate după executarea sancțiunilor.

4. Adaptabilitatea la Evoluția Societății:

 Dreptul contravențional trebuie să fie adaptabil pentru a răspunde schimbărilor în societate,

modificațiilor valorilor și evoluției convingerilor privind drepturile și libertățile individuale.

În esență, legătura dintre scopul, sarcinile și funcțiile dreptului contravențional rezidă în capacitatea
acestuia de a crea și menține o ordine socială în concordanță cu valorile și prioritățile societății în care
funcționează.

1.3. Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile dreptului contravențional în Republica

Moldova. ?

Pentru a evalua scopul, sarcinile și funcțiile dreptului contravențional în Republica Moldova, trebuie să luăm
în considerare contextul specific al acestei țări. În general, dreptul contravențional din Republica Moldova
poate fi evaluat astfel:

1. Scopul Dreptului Contravențional în Republica Moldova:

  Scopul dreptului contravențional în Republica Moldova ar trebui să fie, în primul rând, asigurarea
ordinii publice, siguranței circulației și protejarea intereselor societății. Acesta ar trebui să
contribuie la menținerea unei coexistențe pașnice și la prevenirea și sancționarea încălcărilor
normelor sociale mai puțin grave.

2. Sarcinile Dreptului Contravențional în Republica Moldova:

 Identificarea și definirea contravențiilor: Sarcina dreptului contravențional este să stabilească clar ce

acțiuni constituie contravenții în contextul Republicii Moldova.

 Instituirea sancțiunilor: Dreptul contravențional ar trebui să prevadă sancțiuni proporționale și

echitabile pentru contravențiile identificate, respectând drepturile individuale.

 Asigurarea aplicării legii: Este important ca autoritățile să aibă mijloacele necesare pentru aplicarea
și executarea sancțiunilor contravenționale în mod eficient și corect.

3. Funcțiile Dreptului Contravențional în Republica Moldova:

 Funcție preventivă: Dreptul contravențional ar trebui să descurajeze săvârșirea contravențiilor prin

amenințarea cu sancțiuni, contribuind astfel la prevenirea încălcărilor normelor.

 Funcție repressivă: Acesta ar trebui să ofere mecanisme pentru sancționarea celor care săvârșesc
contravenții, cu caracter punitiv.

 Funcție educativă: Dreptul contravențional poate servi ca instrument de educație, informând

cetățenii cu privire la normele și regulile pe care trebuie să le respecte în societate.

2. Valoarea juridică aplicativă a măsurilor procesuale de constrângere

2.1. Definiţi noțiunea de măsuri procesuale de constrângere şi interpretaţi trăsăturile ei.

Măsurile procesuale de constrângere sunt mijloacele prevăzute de lege pentru a se

asigura desfăşurarea în bune condiţii a procesului contravențional

2.2. Determinaţi şi explicați condiţiile aplicării măsurilor procesuale de constrângere.?

Măsurile procesuale de constrângere sunt instrumente legale utilizate în cadrul unui sistem judiciar pentru a
asigura respectarea deciziilor instanței și pentru a impune obligații părților implicate într-un proces. Aceste
măsuri pot varia în funcție de jurisdicție și de natura litigiului, dar, în general, sunt menite să asigure buna
desfășurare a procesului și executarea hotărârilor judecătorești. Condițiile aplicării măsurilor procesuale de
constrângere pot include:

1. Decizie Judiciară:
  Măsurile de constrângere pot fi aplicate doar în baza unei hotărâri judecătorești sau a unei
ordonanțe emise de instanță. Este necesară o evaluare judiciară a circumstanțelor și a
legalității aplicării acestor măsuri.

2. Existența unui Interes Legitim:

 Măsurile de constrângere trebuie să fie justificate de un interes legitim. Acesta poate

include asigurarea respectării drepturilor părților implicate, prevenirea evaziunii fiscale sau
garantarea altor aspecte esențiale ale procesului.

3. Proporționalitate și Necesitate:

 Orice măsură de constrângere trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit și să fie

necesară pentru atingerea acestuia. De exemplu, o măsură drastică trebuie să fie justificată
de circumstanțele specifice ale cazului și să nu depășească necesitățile reale ale situației.

4. Notificare și Posibilitatea de Apărare:

 Părților afectate de măsurile de constrângere trebuie să li se ofere notificare prealabilă și

oportunitatea de a-și prezenta punctul de vedere sau de a contesta măsurile în fața
instanței. Aceasta asigură respectarea principiului contradicției și dreptul la apărare.

5. Executare în Conformitate cu Legile și Normele Aplicabile:

 Orice măsură de constrângere trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu legile și

normele aplicabile. Aceasta poate implica respectarea procedurilor specifice sau a regulilor
de procedură stabilite în legislație.

6. Asigurarea Daunelor Colaterale Minime:

 Atunci când se aplică măsuri de constrângere, instanța trebuie să ia în considerare impactul

asupra părților implicate și să minimizeze daunele colaterale sau prejudiciile nejustificate.

7. Supervizarea Instanței:

 Instanța trebuie să aibă posibilitatea de a superviza și revizui măsurile de constrângere în

timp pentru a se asigura că acestea rămân aplicate în mod just și în concordanță cu evoluția
cazului.

2.3. Proiectați măsurile procesuale de constrângere în conformitate cu legislația contravențională a

Republicii Moldova.

In conformitate cu art.432 CC,agentul constatator este în drept să aplice, în limitele competenţei,

următoarele măsuri procesuale de constrîngere:
a) reţinerea;
b) aducerea silită;
c) înlăturarea de la conducerea vehiculului;
d) testarea alcoolscopică sau examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate produse de
alcool sau de alte substanţe;
e) interzicerea exploatării vehiculului prin reţinerea sau retragerea plăcii cu numărul de înmatriculare
al acestuia;
f) suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier;
g) amenda judiciară;
h) punerea sub sechestru.