CAROTIDA EXTERNĂ – RAMURI COLATERALE

Toate ramurile colaterale (mai puţin auriculara posterioară) iau naştere

din porţiunea cervicală a carotidei externe:

•A. tiroidiană superioară

•A. linguală
•A. facială
•A. faringiană ascendentă
•A. occipitală
•A. auriculară posterioară
1. Artera tiroidiană superioară

• Ia naştere pe faţa anterioară a CE, puţin deasupra originei ei

• La origine, apare în unghiul inferior al triunghiului lui Farabeuf, apoi
încrucişează inferior tunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial.
• Se îndreaptă orizontal, înainte şi înăuntru, paralel şi dedesubtul
cornului mare al hioidului
• Dupa aproximativ 1 cm, îşi schimbă direcţia în jos şi descrie o cârjă
concavă în jos. Se angajează pe burta anterioară a omo-hioidianului
pentru a ajunge la vârful lobului tiroidian unde se împarte în
ramurile terminale.

• Pe traiectul ei, dă naştere la 5 ramuri colaterale:

-a. subhioidiană
-a. sterno-cleido-mastoidiană mijlocie
-ramura muşchilor subhioidieni
-a. laringee superioară
-a. laringee inferioară
•Ajungând la polul superior al lobului tiroidian, se împarte în 3 ramuri
terminale:
a) Ramura internă (anterioară) – destinată lobului tiroidian. Coboară pe
faţa internă a lobului respectiv, se anastomozează cu ramul de pe
celălalt lob şi formează arcada supraistmică.
b) Ramura posterioară – coboară vertical pe faţa posterioară a lobului şi
se anastomozează cu un ram ascendent venit din tiroidiana inferioară –
anastomoza longitudinală retrolobară
c) Ramura externă – foarte subţire, se ramifică pe faţa externă a lobului
tiroidian.
2. Artera linguală

•Se desprinde de pe faţa anterioară a CE, la 1 cm deasupra a. tiroidiene

superioare şi sub a. facială.
•Este situată în triunghiul Farabeuf de unde se îndreaptă orizontal
înăuntru până la marginea superioară a m. hioglos. Ajunge în regiunea
suprahioidiană unde intră în aria a 2 triunghiuri (Pirogoff şi Béclard).
•Pătrunde în regiunea sublinguală şi apoi în grosimea limbii unde ia
numele de a. ranină.
•Se termină prin anastomoza cu a. ranină de partea opusă şi formează
la nivelul vârfului limbii, arcul ranin Mayer.
•Se descriu 4 regiuni ale a. linguale:
-În prima regiune, stă în regiunea carotidiană şi triunghiul lui Farabeuf.
Extern are raporturi cu peretele extern al lojei carotide
-În regiunea a doua, e situată în triunghiul Béclard şi apoi în tiunghiul
Pirogoff.
-În regiunea a treia (sublinguală), artera are un traiect foarte sinuos
-În ultima regiune (în grosimea limbii), a.linguală devine a.ranină

Ramuri colaterale:
•a. muşchilor suprahioidieni
•a. dorsală a limbii
•a. sublinguală pentru glandele submaxilară, sublinguală, planşeul
cavităţii bucale, dar mai dă şi o ramură pentru frâul limbii.
Triunghiul lui Béclard este delimitat înapoi de marginea posterioară a
hioglosului, în sus şi înainte de burta posterioară a digastricului şi în jos
de cornul mare al hioidului. La acest nivel, din linguală se desprinde a.
dorsală a limbii.

Triunghiul Pirogoff este limitat în sus de n.hipoglos flancat de venele

linguale, înainte de marginea posterioară a milohioidianului şi în jos de
tendonul intermediar al digastricului
3. Artera facială

•Se desprinde de pe faţa anterioară a CE la 1 cm deasupra a.linguale

•De la origine trece prin furca muşchilor stilieni, vine în raport cu glanda
submaxilară, încrucişează marginea inferioară a mandibulei şi ajunge la
faţă
•Se îndreaptă spre comisura bucală, urcă în şanţul nazo-jugal şi se
termină în unghiul intern al orbitei unde îşi schimbă numele în
a.angulară.
•Prezintă 2 porţiuni: cervicală (situată profund) şi facială (superficial)
-Porţiunea profundă – situată în aria triunghiului Farabeuf, trece
prin furca muşchilor stilieni, vine în raport cu glanda submaxilară pe
faţa căreia este situată
-La faţă – realizează „coarda” arcului făcut de vena facială. La acest
nivel, urcă pe m.buccinator, canin, ridicător propriu şi comun al
buzei şi aripii nasului şi este acoperită de marele şi micul zigomatic,
rizorius şi pielosul gâtului.

•A. angulară este ramul terminal al a.faciale. Se anastomozează cu

ramul descendent al a.oftalmice şi realizează o anastomoză între
sistemul carotidian extern (a.angulară) şi cel intern (a.oftalmică)
•Ramuri colaterale:
•Ramuri colaterale care se desprind în regiunea cervicală:
-a.palatină ascendentă (sau faringiana inferioară) – are traiect
ascendent, dă ramuri pentru m.pterigoidian intern, pentru pereţii
faringelui şi se anastomozează cu palatina descendentă (superior),
ram din maxilara internă.
-a.pterigoidiană – dă ramuri pentru m.pterigoidian intern
-a.principală a glandei submaxilare – pentru glanda submaxilară
-a.submentală – pentru părţile moi ale bărbiei.

•Ramuri date în regiunea facială:

-a.maseterină superficială – pentru m.maseter
-a.coronare (labiale) superioară şi inferioară – se desprind la nivelul
comisurii bucale şi se anastomozează cu a.coronare opuse, formând
arcadele coronare superioară şi inferioară – pentru buze
-din arcadele coronare superioare – un ram pentru filtrul buzelor
-a.nazală – pentru piramida nazală
4. Artera faringiană ascendentă

•Ia naştere pe faţa internă a CE

•Are traiect ascendent pe laturile faringelui
•Dă ramuri pentru m.constrictori ai faringelui
•Se termină la nivelul m.constrictor superior

•Ramuri colaterale:
-2 a.meningee posterioare: una prin gaura ruptă posterioară, alta
prin gaura condiliană posterioară
-o ramură tubară pentru trompa lui Eustache
-o ramură pentru urechea medie
-o ramură pentru ggl simpatic cervical superior
5. Artera occipitală

•Se desprinde de pe faţa posterioară a CE la nivelul unghiului postero-

superior al triunghiului Farabeuf
•Are 3 porţiuni:
•Situată în trigonul carotidian şi la nivelul triunghiului Farabeuf
•Devine orizontală şi merge în spaţiul dintre occipital şi atlas, apoi
devine ascendentă
•În vecinătatea protuberanţei occipitale externe devine superficială şi
se împarte în 2 ramuri:
1. un ram intern care se anastomozează cu ramul din partea opusă
2. un ram extern – se anastomozează cu un ram din auriculara
posterioară. Ambele ramuri sunt pentru pielea capului.
•Ramuri colaterale:
-a.SCM superioară
-a.stilo-mastoidiană – intră în craniu prin gaura stilo-mastoidă
pentru stâncă şi organele din stâncă
-a.mastoidiană (inconstantă) – pătrunde în craniu şi vascularizează
meningele din regiunea mastoidă
-ramuri musculare pentru muşchii vecini: BPD, splenius, marele şi
micul complex
6. Artera auriculară posterioară
•Se desprinde de pe faţa internă a CE, merge în şanţul retroauricular,
apoi, după un scurt traiect, se împarte în 2 ramuri:
-Un ram anterior pentru faţa internă a pavilionului urechii
-Un ram posterior care se anastomozează cu ramul extern al
a.occipitale – pentru pielea capului
•Ramuri colaterale – a.stilo-mastoidă (uneori)
 Artera temporală superficială

•Ramul extern de bifurcare al CE

•De la origine devine ascendent, încrucişează arcada zigomatică, trece
la aproximativ 1 cm înaintea tragusului, este însoţită de n.auriculo-
temporal (înaintea sau înapoia ei) şi se împarte în ramurile terminale:
unul anterior (frontal) şi altul posterior (parietal)
•Ramuri colaterale:
-a.transversă a feţei – merge sub şi paralel cu arcada zigomatică şi se
îndreaptă către m.buccinator unde se anastomozează cu a.facială
-a.zigomatico-orbitară – se desprinde deasupra arcului zigomatic,
merge în arcul suprazigomatic şi se termină în unghiul extern al orbitei
-a.temporală profundă posterioară – pentru fasciculele posterioare ale
m.temporal
-a.auriculare (superioară, mijlocie şi inferioară) – vascularizează
pavilionul urechii:
o superioară – conca şi rădăcina helixului
o mijlcie – tragusul şi antitragusul
o inferioară – lobul urechii