POEȚII VĂCĂREȘTI

Bala Oana-Laura,
LL, an1
 În jurul anului 1800 se poate spune că apare literatura artistică românească.
 Cele două modele culturale –cel grecesc şi cel francez- nu contrastează.
 Cultura greacă se modernizează prin influenţa Occidentului. Aristocratul
român intră rapid în contact cu noutăţile, mai ales cu cele culturale.
 În ceea ce priveşte poezia românească, Văcăreștii sunt ,,adevărați
profesioniști ai poeziei de dragoste.”

POEȚII VĂCĂREȘTI 2
 Varianta balcanică a liricii galante occidentale,
erotica Văcăreştilor corespunde unui mod de viaţă propriu din
epoca fanariotă, unei atmosfere sugestive evocate de anecdota
citată de Odobescu în studiul său ,,Poeţii Văcăreşti” scrisă pentru
trebuinţe personale, ale rudelor şi prietenilor, fără a fi destinată
publicării, ea analizează şi dă expresie unor stări de spirit
provocate de iubire.

POEȚII VĂCĂREȘTI 3
 Intervalul 1780-1840, cunoscut, în periodizările literaturii române,
sub numele de „perioada premodernă”, are anumite trăsături
eterogene, diversificate, tipice unei perioade de tranziţie.
 În această epocă, dominaţia otomană se atenuează, influenţa
occidentală este tot mai marcată, cărţile şi ideile apusene reapărând
în circuitul societăţii româneşti.
 Poeţii acestei perioade nu sunt nişte profesionişti ai scrisului, chiar
dacă traduc şi imită, având o deosebită predilecţie pentru poezia de
dragoste şi fiind, totodată, influenţaţi de poezia neoclasică
europeană. Pe de altă parte, datorită caracterului lor adesea facil şi
de o expresivitate apropiată de cea populară, multe creaţii lirice
intră în folclor, sub forma aşa-numitelor „cântece de lume”.

POEȚII VĂCĂREȘTI 4
ZILELE CE OI FI VIU
VREDNIC AŞ VREA CA SĂ FIU,
OFTÂND, CA SĂ TE SLĂVESC,
DAR CUM POCI SĂ ÎNDRĂZNESC?
ISCUSIT AŞ TREBUI
SĂ FIU, SĂ POCI ZUGRĂVI
CHIPUL TĂU CARE DĂ RAZĂ
SOARELUI, ŞI-L LUMINEAZĂ.
OI PUTEA OARE VREODATĂ,
PĂN’ NU MERG PE LUME-AILALTĂ,
MĂCAR PE SCURT SĂ-ŢI VORBESC,
SĂ VEZI CUM MĂ CHINUIESC?
OFTĂRILE-MI SĂRCINEAZĂ Ienăchiță Văcărescu- Zilele
PIEPTUL, VIAŢA-MI SCURTEAZĂ, ce oi fi viu
RĂPAUS, VIAŢ-OI AVEA
NUMAI STIXUL CÂND O VREA.
 IENĂCHIȚĂ VĂCĂRESCU (1740–1797)

A FOST UN POET, FILOLOG ȘI ISTORIC ROMÂN DIN ȚARA ROMÂNEASCĂ,

APARȚINĂTOR AL UNEI VECHI FAMILII BOIEREȘTI, FAMILIA VĂCĂRESCU, ADERENT LA
IDEILE MAJORE ALE ILUMINISMULUI, PRECURSOR AL FOLOSIRII LIMBII ROMÂNE CULTE,
PE CARE A FOLOSIT-O ATÂT ÎN SCRIERILE SALE FILOLOGICE ȘI ISTORICE, CÂT ȘI ÎN
POEZIILE PE CARE LE-A SCRIS.
ȘTIA: SLAVA VECHE, GREACA VECHE ȘI MODERNĂ, ITALIANA, TURCA, ARABA,
PERSANA, FRANCEZA ȘI GERMANA.
A FOST MARE DREGĂTOR DOMNESC ȘI A ÎNDEPLINIT MISIUNI DIPLOMATICE PESTE
HOTARE.
CA OM POLITIC ȘI ISTORIC A MANIFESTAT TENDINȚE FILOTURCE. LUCRAREA
SA, ISTORIE A PREA PUTERNICILOR ÎMPĂRAȚI OTOMANI, ESTE TIPĂRITĂ ABIA ÎN 1863. ESTE
AL DOILEA ROMÂN DUPĂ DIMITRIE CANTEMIR CARE SCRIE O ISTORIE A IMPERIULUI
OTOMAN.
ESTE AUTORUL CELEI DINTÂI GRAMATICI ROMÂNEȘTI TIPĂRITE (1787), CARE, PE
LÂNGĂ DIVERSELE CATEGORII GRAMATICALE, CUPRINDE ȘI UN CAPITOL DE PROZODIE,
ILUSTRAT CU EXEMPLE ORIGINALE. POEZIA SA, REDUSĂ CA DIMENSIUNI ȘI PREDOMINANT
EROTICĂ, E SCRISĂ ÎN MANIERA NEOANACREONTICĂ A EPOCII, DAR FOLOSEȘTE ȘI
EVIDENTE SUGESTII FOLCLORICE.

POEȚII VĂCĂREȘTI 6
 “
OGLINDA CÂND ŢI-AR ARĂTA
ÎNTREAGA FRUMUSEŢEA TA,
ATUNCI ŞI TU, CA MINE
TE-AI ÎNCHINA LA TINE.
N-AR FI MIJLOC SĂ TE PRIVEŞTI
ASEMENEA DUPĂ CUM EŞTI
ŞI IDOLATRIE
SĂ NU-ŢI ADUCI TU ŢIE.
OCHII ÎN EA CÂND ŢI-I ARUNCI
DĂ TOT SĂ-NTUNECĂ ATUNCI
ŞI DĂ TE ŞI ARATĂ
IAR NU ADEVĂRATĂ.
D-ACEEA NU DA CREZĂMÂNT
OGLINZII CE CU SCĂZĂMÂNT
ÎŢI FACE ÎNŞĂLĂCIUNE
Alecu Văcărescu- Oglinda când ți-ar arăta

”
ŞI TOT MINCIUNI ÎŢI SPUNE.
CI CÂTĂ EŞTI SĂ ŞTII, DĂ VEI,
DĂ CREZĂMÂNT OCHILOR MIEI,
FIINDCĂ NU TE-NŞALĂ
NICI FAC VREO GREŞEALĂ.
 Alecu Văcărescu (1769–1799)
A fost un poet român din Țara Românească.
Fiul cel mare al lui Ienăchiță Văcărescu, Alecu a fost cel mai talentat
dintre Văcărești, dar cele mai multe versuri ale sale s-au pierdut, rămânând
doar câteva trecute într-o „condicuță”, pentru că se considera poet doar
pentru sine.
A fost condamnat la moarte sub acuzația că și-ar fi otrăvit o mătușă și a
trimis tuturor scrisori disperate până în ziua execuției.
Opera sa, fără să fie lipsită de manierismul epocii, se remarcă prin cultul
iubirii. Elogiază femeia, chinurile fericite ale dragostei, jurămintele, ca un
adevărat profesionist al iubirii.
Femeia trădătoare este mustrată cu o cochetă alintare din partea poetului,
care stăpînește stilul de conversație erotică.
Într-o poezie grațioasă dezvoltă motivul oglinzii care, din gelozie, nu
reflectă întreaga frumusețe a iubitei (Oglinda cînd ți-ar arăta...)
Alecu Văcărescu a scris și poezii în limba greacă, semnate cu
pseudonimul Vacarescologlu, unele fiind influențate de poetul
grec Rigas Velenstinlis.
Anton Pann le-a popularizat în volumul Poezii deosebite
sau Cântece de lume.

POEȚII VĂCĂREȘTI 9
A trăi fără-a iubi,
Mă mir ce trai o mai fi !
A iubi făr-a simţi,
Mă mir ce dragoste-o
fi !
A simţi făr-a dori,
Mă mir ce simţire-o fi !
A dori făr-a jertfi,
Mă mir ce dor o mai fi ?

Nicolae Văcărescu- A trăi fără-a

iubi
Nicolae Văcărescu (1786-1825), a fost un
poet român, fiul cel mic al lui Ienăchiță
Văcărescu.
De la el au mai rămas câteva poezii erotice,
asemănătoare cu cele ale fratelui său Alecu, un
cântec de haiducie în formă populară
(„Durda”) și un număr de scrisori adresate
nepotului său de frate, Iancu.
Scrisorile, redactate într-un stil încâlcit
conțin și versuri satirice la adresa unor
obiceiuri ale epocii (moda, jocul de cărți, etc.)
Originalitatea sa constă în accentele
folclorice neobișnuite ale cântecului haiducesc
Durda, în care se evocă natura reînviată în
primăvară, apare motivul cucului, exclamațiile
populare și invocația către cal pentru a lua
drumul pădurii.
 Poeţii Văcăreşti au însemnat, în istoria poeziei româneşti, momentul
desprinderii de modelele străine şi al recuperării unui timbru propriu,
individualizat, în ciuda lipsei unei conştiinţe a scrisului prea pronunţate.
 Nicolae Văcărescu este, s-ar putea spune, un poet minor, în ale cărui
versuri se pot observa unele ezitări de compoziţie, un autor lipsit de
rafinament, ce iubeşte mai curând expresia frustă şi cuvântul suculent.
 Spiritul creaţiilor sale este impregnat de o înclinaţie spre notarea aproape
mimetică a realului. O altă dominantă a firii poetice a lui Nicolae
Văcărescu este aceea de moralist, de ins atent la orice abatere de la
normalitatea simţirii şi a caracterelor, la orice deviere de la dreapta
cumpănă a naturii umane.
POEȚII VĂCĂREȘTI 12
 În rai
Cum să-ntoarce după soare
În rai fără tine-i moarte, e gheaţă,
Cum să-ntoarce după soare Şi-n iad lângă tine, e bine, e viaţă!
Pururea această floare, Şi-n iarnă cu tine sunt toate-nflorite
Aşa inima în mine Şi-n vară făr'de tine sunt toate
pierite.
În veci umblă după tine. Tu eşti sufleţire de duhuri isteţe!
(Alecu Văcărescu)
Şi-ai fi mângâiere d-ai fi cu
blândeţe!
La inimi trufaşe, în trează plăcere
Cu orice mişcare. Dar ai tăcere .
(Nicolae Văcărescu)
POEȚII VĂCĂREȘTI
Spune, inimioară
Spune, inimioară, spune
Ce durere te răpune?
Arată ce te munceşte,
Ce boală te chinuieşte?
Fă-o cunoscută mie,
Ca să-ţi caut dohtorie;
Te rog, fă-mă a pricepe
Boala din ce ţi se-ncepe.
Arată, spune, n-ascunde!
Dă-mi un cuvânt şi-mi răspunde:
Spune, inimioară, spune
Ce durere te răpune?
(Ienăchiță Văcărescu)
13
 BIBLIOGRAFIE
Poeții Văcărești. Versuri alese, Albatros, 1961

https://jurnaluldedrajna.ro/poetii-vacaresti-ienachita-alecu-nicolae-iancu-a-iii-a-parte/

https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=385

https://poetii-nostri.ro/ienachita-vacarescu-zilele-ce-oi-fi-viu-poezie-id-23972/

https://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Alecu+V%E3c%E3rescu&d=Scrieri+alese

https://biblior.net/poezia-romaneasca-de-la-origini-la-1830/in-rai-de-nicolae-vacarescu.html
https://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/spune.php
https://ro.scribd.com/doc/282828846/Poetii-Vacaresti

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ien%C4%83chi%C8%9B%C4%83_V%C4%83c%C4%83rescu

POEȚII VĂCĂREȘTI 14