Evanghelia după Luca

Atestare documentară şi autor

Locul şi data scrierii
Destinatarul
Structură literară
Teme şi motive literar-teologice
Simboluri pentru Ev lui Luca
 Atestare documentară şi autor
 Marcion, sec. II
 Iustin Martirul, Dialog cu Trifon 103.19, Luca a
scris ,,memoriilelui Isus”
 Canonul Muratori, anii 180-200
 Irineu, Adversus Haeresis (3.1.1, 3.14.1)
 Tertulian, sec. II, Împotriva lui Marcion 4.2.2. şi
4.5.3, Luca prezintă un rezumat al evangheliei
lui Pavel
 Papirusul XIV Bodner (P75), cca. 175-225

Euaggelion kata Lukan

 Atestare documentară şi autor
 Aluzii generale şi citate din Ev lui Luca pot fi întâlnite la
Policarp (Filipeni 2.3, cca. 120-150)
 Ignatius din Antiohia (Epistola către Magnezieni 10, cca. 110)
 Didahe, cca. 120-150
 Clement din Alexandria (1 Clement 38.2, 48.4, cca. 150-215)
 Evanghelia lui Petru & 2 Clement, sec II

Scriere autentică de autoritate canonică

 Irineu, cca. 130-202
 Chiril al Ierusalimului, cca. 315-386
 Eusebius, cca. 263-340
 Ieronim, cca. 340-420
 Augustin, cca. 354-430
 Canonizarea Ev lui Luca
 Canonul Marcion, cca. 140
 Canonul Muratori, cca. 170
 Canonul Apostolic, cca. 300
 Canonul lui Athanasius, cca. 367
 Niceea, cca. 325-340
 Hippo, 393
 Cartagina I, 397
 Cartagina II, 419
 Traduceri în latina veche, cca. 150-170
 Traduceri în siriacă, cca. 200
 Tatian, Diatesaron, cca. 170
 Discuţii pe marginea
autenticităţii lui Luca
 Scepticismul Şcolii de la Tübingen,
sec. XIX
 Baur, Harnack, Reuss, Pfleiderer
etc.
 Ipoteza autorilor multipli sau a
redactărilor sucesive (francezii
Boismard & Lamouille)
 Proto Luca, anii 60, Ev Luca şi părţi
din Fapte
 Luca 2, completări
 Luca 3, anii 80, Luca însuşi vine cu
completări
 Calităţile scriitorului Luca
 Se aseamănă cu istoricii elini
 Stăpâneşte bine arta naraţiunii, a compoziţiei şi
a expunerii faptelor istorice
 Foloseşte răsturnări dramatice de situaţii,
puncte culminante centrate pe experienţa
convertirii şi a uceniciei
 Cunoaşte bine VT
 Critic faţă de iudei şi pozitiv faţă de romani
 Scop misionar şi apologetic bine articulat
 Locul şi data scrierii
 Anii 70-80 sau 60-62
 Cf. Prologului anti-marcionit al Canonului
Muratori (cca. 150-180), Luca şi-a compus
evanghelia în Ahaia
 Surse mai târzii vorbesc despre Alexandria sau
Roma
 Care este totuşi data?
 Destinatarul
 Formula de introducere (kratiste Qeofile) face
apel la crierile lui Flavius Josephus, Împotriva
lui Apion: 1.1, kratiste andron Epafrodite; 2.1,
timiotate moi Epafrodite.
 Destinatar grec sau unul iudeu, care a
beneficiat de o bună educaţie elenistă
 Teofil, persoană care face parte din lumea
negustorilor bogaţi şi influenţi sau a prozeliţilor
 Un Teofil real sau nu?
Scopul

 Scop istoric
 Scop misionar
 Scop apologetic (asfaleia, siguranţă,
temeinicie)
 Scop didactic
 Scop literar
 Structura literară
 Structură tripartită de tip marcan

MMP, 9:20 / transfigurarea 9:28-36

--------------------------________________ |______________†_______-----------
1:1-4 1:5-3:38 4:1-9:50 9:51-19:28 19:29-23:56 24:1-53
Prolog Naraţiunea Lucrarea Călătoria la Ultima Învierea
copilăriei în Galilea Ierusalim săptămână Înălţarea

70% din Marcu

 Observaţii pe marginea
structurii literare
 Nu se poate discuta despre structură literară fără a
lua în considerare teoriile literare şi redacţionale
 Imaginea lui Luca mai degrabă ca teolog decât ca
istoric a afectat înţelegerea structurării Ev lui Luca
 S-a propus o paralelă a structurii între Luca / Fapte
 Secţiuni succesive cu 6 subsecţiuni fiecare (E. E.
Ellis)
 Luca reflectă în structură un scop antignostic,
antidoketic (C.H. Talbert)
 Teme şi motive literar-teologice
 Motivul geografic în Luca
Relatările din Marcu 6:46-8:27 lipsesc
 Simbolismul muntelui [o o;roj, munte]
 Domnul este în pericol de moarte pe munte în Nazaret (4:29);
muntele este locul părtăşiei cu Tatăl (6:12), muntele este locul
în care Domnul eliberează un demonizat, arătânduşi puterea
asupra lumii spirituale (8:42), transfigurarea are loc pe munte,
unde vorbeşte cu Moise şi Ilie despre patimile Sale (9:28).
 Această temă este dusă până la capăt prin apariţia
Mântuitorului la Muntele Măslinilor (22:39 – în suferinţă), la
Golgota (ca jertfă de ispăşire) şi la muntele înălţării (ca
Mântuitor glorificat)
 Teme şi motive literar-teologice
 Motivul căii
 h` o`doj, he hodos, ,calea’
 9:51 poreu,esqai eivj VIerousalh,m, să meargă
spre Ierusalim; 9:53 h=n poreuo,menon eivj
VIerousalh,m, era mergând spre Ierusalim; 13:22
kai. porei,an poiou,menoj eivj ~Ieroso,luma, şi
călătoria care era făcută spre Ierusalim; 17:11
Kai. evge,neto evn tw/| poreu,esqai eivj
VIerousalh.m, şi El fiind în călătorie spre
Ierusalim; 19:28 evporeu,eto e;mprosqen
avnabai,nwn eivj ~Ieroso,luma, şi călătorea înainte,
 Teme şi motive literar-teologice
 Luca extinde spaţiul alocat călătoriei (c. 9-10) faţă de Marcu (c.
8-10)
 Apar mai multe călătorii: Maria, Elisabeta, călătoria familiei lui
Isus la Ierusalim
 Călătoria celor doi spre Emaus, călătora ucenicilor spre
Muntele Înălţării - ,,Şi au zis unul către altul: ,Nu ne ardea
inima în noi, cînd ne vorbea pe drum…?’ [w`j evla,lei h`mi/n evn
th/| o`dw/|] (24:32)”; ,,şi povesteau ce li s-a întâmplat pe drum
[kai. auvtoi. evxhgou/nto ta. evn th/| o`dw/|] (24:35).”
 Motivul căii evocă celebrele călătorii din Genesa sau Exod:
călătoria lui Avraam, a lui Iosif, călătoria spre Canaan
 Motivul căii este apreciat şi în lumea greco-romană; apare la
Homer în Iliada şi Odiseea, la Vergilius în Eneida, la Herodot
în Istorii, la Iulius Caesar în Războiul Galic şi alţii
 Teme şi motive literar-teologice
 Centralitatea Ierusalimului şi a Templului
Motivul centralităţii Ierusalimului oferă evangheliei o structură
circulară:
 El este adus la Ierusalim în Templu pentru a deveni parte a
Vechiului Legământ prin tăierea împrejur (2:22) → instaurarea
Noului Legământ la Ierusalim prin predicarea Evangheliei
(24:47)
 Copilul Isus merge la Ierusalim cu ocazia praznicului Paştelor
(2:41-45) → la Ierusalim Mântuitorul va merge cu ocazia
Paştelor pentru a pătimi (23:28)
 Evanghelia debutează cu slujirea lui Zaharia în Templul de la
Ierusalim (1:8-10) → evanghelia se încheie cu slujirea Bisericii
în Templul din Ierusalim (24:52-53)
 Teme şi motive literar-teologice
 Motivul celor doi martori / paralelisme narative
 du,o martu,rwn, duo marturon, ,doi martori’
 Există câte doi martori la toate evenimentele majore din viaţa
Mântuitorului (Ana şi Simeon, 2:25-38; Moise şi Ilie, 9:30, 32;
Cleopa şi tovarăşul său în drum spre Emaus, 24:4)
 Continuarea temei este necesară până în săptămâna patimilor
şi mai ales după momentul învierii pentru că o anumită probă
era acceptată pe baza mărturiei a doi sau trei martori (cf.
Deuteronom17:6; Matei 18:16). Cei doi în drum spre Emaus
sunt martori ai învieirii, ba mai mult, doi îngeri sunt mandataţi
să vestească faptul învierii Domnului (24:4). Din acest punct
de vedere această temă capătă valenţe apologetice
 x2
 Paralelisme narative
 Ioan Botezătorul & Isus
 Naşterile sunt profeţite
 Naşterile sunt anunţate de îngeri
 Naşterile întâmpinate de descumpănire şi
necredinţă
 Există totuşi diferenţe considerabile
 Teme şi motive literar-teologice
 Tema şederii la masă

 Domnul stă la masă cu vameşul Levi şi invitaţii lui (5:29); este invitat la
masă de Simon fariseul (7:36, 49); la masă o femeie îi toarnă mir pe
picioare (7:37); un alt farisu Îl invită la masă (11:37); Domnul rosteşte mai
multe pilde care presupun şederea la masă sau un ospăţ (12:37; 13:29;
14:8-15; 14:16-24; 17:7); din nou la masă în casa unui fariseu (14:1, 7)
 Semnificaţia şederii la masă este una soteriologică
 În timp ce stăteau la masă, o femeie păcătoasă îi stropeşte picioarele cu
mir şi cu lacrimile ei; ,,Iertate îşi sunt păcatele. (7:48)”
 Luca se foloseşte de reacţia celor ce şedeau la masă pentru a realiza o
legătură între tema şederii la masă şi aspectul soteriologic: ,,Cei ce şedeau
la masă cu El au început să zică între ei: ,Cine este acesta de iartă chiar şi
păcatele?’ (7:49)
 Şederea la masă reprezintă pentru Luca o chemare la părtăşia cu
Dumnezeu, la descoperirea adevărului divin spre mântuirea fiinţei umane
(cf. 5:29-32)
 Teme şi motive literar-teologice
 Motivul priorităţii femeilor – pro gune
 Elisaveta este umplută de Duhul Sfâtânt şi o recunoaşte pe
Maria ca fiind mama Domnului Isus (1:41-43); Ana este
prezentă la Templu şi vorbeşte despre pruncul Isus (2:36-38);
o femeie păcătoasă îi spală Domnului picioarele (7:37-50); mai
multe femei Îl însoţesc pe Domnul pe drum şi Îi slujesc (8:1-3);
o femeie bolnavă de doisprezece ani este vindecată de
Domnul (8:43); două femei, Marta şi Maria Îl slujesc pe
Mântuitorul (10:38-42); o femeie din norod este uimită de
predicarea şi mesajul Domnului Isus (11:27); vindecarea unei
femei gârbove (13:11-13); o femeie este amintită într-una din
pildele despre Împărăţie (13:20-21); de asemenea o femeie
este amintită în pilda cu drahma pierdută (15:8-9); saducheii Îl
ispitesc printr-o situaţie ipotetică despre o femeie care se
recăsătoreşte de şapte ori (20:27-33); femeile sunt prezente în
cuvântările escatologice ale Domnului (17:34-37; 21:23).
 Teme şi motive literar-teologice
 Importanţa Duhului Sfânt şi a rugăciunii
 Expresii ,,plin de Duhul Sfânt”
 Duhul Sfânt confirmă puterea lui Isus şi prezenţa Împărăţiei lui
Dumnezeu
 Marile evenimente din evanghelie sunt precedate de rugăciune
 Naşterile lui Ioan şi Isus au loc într-o astmosferă de rugăciune
şi ascultare
 Isus se roagă înainte de alegerea celor 12, înainte de
înmulţirea pâinilor, înainte de a-i întreba pe ucenici cine este
El, înainte de schimbarea la faţă
 Isus se roagă după întoarcerea celor 70, înainte de a-i anunţa
pe ucenici despre patimile Sale la Ierusalim, se roagă în
Ghetsemane, dar şi după înviere
 Luca are mai multe parabole despre perseverenţa în rugăciune
 Retorică elenistă; începuturi
idilice, finaluri dramatice
 Luca începe prin prezentări pozitive
 Pe parcurs problemele, persecuţia se fac simţite tot
mai mult
 Stilistică apreciată de evrei (vezi Samuel, Samson,
Solomon etc.)
 Stilistica aceasta este apreciată şi de greci (vezi
naşterea lui Cicero, de Plutarch)
 Viaţa lui Alexandru Macedon (Plutarch, Vieţi paralele,
Viaţa lui Alexandru)
 Întâlnirea celor doi cu Isus pe drumul Emausului îşi
găseşte paralela în arătarea lui Romulus după
moarte ca Zeu
 Stil literar mixt, limbaj variat şi
contrastant
 Aceasta se datorează surselor
 Luca imită stilul LXX
 Are semitisme, arhaisme, modelare narativă,
prin urmărirea unor teme mesianice
 Vrea să păstreze savoarea biblică
 Unele semitisme pot fi atribuite nevoii de a
respecta sursele
 De fapt dialectul Koine era în ansamblul său un
dialect semitizat
 Luca este un autor educat, complex, onest
 Nota idealistă a Ev lui Luca
 Anunţarea naterii lui Ioan Botezatorul, cuvântarea lui Zaharia, anunţarea
naşterii Domnului Isus Christos, cuvântarea Elisavetei, cântarea Mariei,
cuvântarea lui Simeon şi cuvântarea Anei la Templu.
 ,,Pătimirea este interiorizată în întregime. Lupta decisivă are loc la
Ghetsimani: în această luptă interioară – o agonie – Isus asudă sânge.”
 În chinul de moarte în care se afla (anticipare a inevitabilului) este trimis un
înger ca să-L întărească. Atmosfera devine una marcată de linişte, de
întristare şi de o oarecare pace: ucenicii dormeau.
 Isus Îşi învinge temerile, gânduriele de renunţare şi astfel are puterea să-l
primească pe Iuda cu gingăşie, să vindece urechea robului marelui preot, îl
înduioşează pe Petru cu privirea Sa, vorbeşte femeilor care Îl plângeau, se
roagă pentru iertarea torţionarilor şi batjocoritorilor, promite viaţa veşnică
tâlharului care crede în El
 Apogeul acestei idealizări îl constituie declaraţia de nevinovăşie a lui Pilat
(de 3 ori), afirmaţiile femeilor, poporului, tâlharului, centurionului.
Tema Exodului la Luca
 Locaţie şi cronologie nedefinită
 Limbaj specific
 Imagistică exodică
 Importanţa crucială a Paştelor
 Evanghelia lui Luca
în studiile recente
 Anii 1950 şi apariţia criticii redactării
 Hans CONZELMANN, Teologia sfântului Luca
 Die Mitte der Zeit, ,,În mijlocul timpului”
 Luca a introdus ideea unei istorii a mântuirii în
3 etape: 1) perioada lui Israel
2) perioada lui Isus
3) perioada Bisericii
 Luca istoricul devine Luca teologul
 Evanghelia lui Luca
în studiile recente
 Luca oferă o nouă perspectivă asupra escatologiei
 Perioada Bisericii capătă numele de
Frühkatholosmus, ,,catolicism primar”

 Critica naraţiunii
 Analiza naraţiunilor cu scopul descoperii teologiei
 Identificarea temelor centrale şi comune în Luca-
Fapte
 Comparaţie cu alte lucrări literare ale vremii