SEMIOLOGIA

MEMORIEI SI
ATENTIEI
Ana-Maria Dumitru
 MEMORIA

Cuprinde ansamblul proceselor de intiparire (memorare), conservare

(pastrare) si reactualizare prin recunoastere si reproducere a
experientelor anterioare (cognitive, afective, volitive). C. Gorgos et.
al
Proces psihic al orientarii retrospective, realizat prin intiparire (fixare), pastrare
(conservare) si evocare (reactualizare), memoria oglindeste experienta
anterioara si constituie rezervorul gandirii si imaginatiei, suportul fortei
cognitive a insului. V. Predescu
Clasificari ale tipurilor de memorie:
◦ In functie de intentionalitate:
- Voluntara
- Involuntara
o In functie de modalitatea de fixare si intelegere a semnificatilor :
- Logica
- Mecanica
◦ In functie de continut si de modalitatea de evocare:
- Senzoriala
- Cognitiva
- Afectiva
Clasificari ale tipurilor de memorie:
◦ In functie de criteriul temporal si psihopatologic:

- Memoria imediata – reproducerea sau recunoasterea unui material are loc intr-un interval ce nu depaseste
10 secunde de la prezentarea lui
- Memoria de scurta durata/recenta – reproducerea sau recunoasterea unui material are loc dupa mai mult
de 10 secunde de la prezentarea lui
- Memoria de lunga durata/”memoria evenimentelor indepartate” – se refera la reproducerea sau
recunoasterea uni material de la “inceputul vietii pana in perioada prezenta”
Tulburarile memoriei - Dismnezii
I. Dismnezii cantitative:
- Hipermnezia
- Hipomnezia
- Amnezia
II. Dismnezii calitative – Paramnezii
- sunt amintiri deformate, false, fie sub aspectul desfasurarii cronologice, fie sub aspectul lipsei legaturii
cu realitatea obiectiva traita de subiect
- se impart in:
- Tulburari ale sintezei mnezice immediate – iluziile de memorie
- Tulburari ale rememorarii trecutului
I. Dismnezii cantitative:
• Hipermnezia – se caracterizeaza prin exagerarea evocarilor care apar multiple, tumultoase si cel mai des involuntar,
indepartand subiectul de la preocuparile principale.
- sunt considerate normale hipermneziile legate de momente cu puternic continut afectiv negativ (anxiogen – momente
de frica intensa, deceptii, etc) sau pozitiv (bucurii mari, reusite etc)
- patologic apar de obicei in afectiunile psihice caracterizate prin ingustarea marcata a campului preocuparilor –
tulburarea deliranta, schizofrenie; in episodul maniacal; unele tulburari pervazive de dezvoltare (autism – selectiva pe
arii restranse de interes); retard (pot retine date, cifre, dar pur mecanic); in starile de intoxicatie cu substante
- Mentismul- forma particulara de hipermnezie – subiectul este ca un spectator involuntar la defasurarea detaliata si
tumultuoasa a ideilor si amintirilor sale, le retraieste ca un film la care este spectator
I. Dismnezii cantitative:
• Hipomnezia – scaderea in diferite grade a fortei mnezice – apare in surmenaj, starile depresive, retard
mental, demente si in toate patologiile care implica un deficit prosexic
◦ Amnezia – pierderea totala a capacitatii mnezice
- in functie de raportul temporal se clasifica in hipomnezii/amnezii de fixare (anterograda) si de evocare (retrograda)
• anterograda (de fixare) – subiectul nu poate evoca evenimentele traite de la debut (imbolnavire) spre prezent; exista o scadere a
capacitatii de fixare a imaginilor si evenimentelor noi in timp ce amintirile fixate anterior raman bine conservate
• retrograda (de evocare) – uitarea are loc dinaintea debutului bolii spre trecut; de obicei este progresiva, din spre prezent spre trecut

- Amnezia lacunara – hiatus mnezic in viata subiectului care poate fi totala (subiectul nu isi aminteste nimic din cele
intamplate) sau partiala (isi aminteste vag si partial – hipomnezie). Se intalneste in stari confuzionale, traumatisme
craniocerebrale, crize epileptic, stari de intoxicatie acuta
II.Dismnezii calitative – Paramnezii
1. Tulburari ale sintezei mnezice immediate – iluziile de memorie
◦ Criptomnezia – nerecunoasterea ca fiind strain unui material literar, artistic, muzical sau stiintific pe care subiectul la citit sau
auzit in realitate, considerand ca acesta ii apartine – apare in dementa, schizofrenie, TCC;
◦ Situatia inversa, in care subiectul considera ca evenimentele traite sunt doar citite, auzite sau vazute este instrainarea
amintirilor
◦ Falsa recunoastere – subiectul are impresia faptului ca recunoaste ceea ce nu cunoaste
◦ Iluziile de nerecunoastere – subiectul crede ca recunoaste persoane pe care nu le-a cunoscut si nu e sigur ca recunoaste
persoane pe care le-a cunoscut – in starile avansate bolnavul are impresia ca nu a vazut, cunoscut sau trait evenimentele sau
situatiile actuale
◦ Paramneziile de reduplicare – senzatia de dedublare perpetua a obiectelor si a situatilor traite – nu se realizeaza o
continuitate intre amintire si trairea actuala
Dismnezii calitative – Paramnezii
2. Tulburari ale rememorarii trecutului
◦ Pseudoreminescentele – rememorarea unor evenimente reale din trecutul bolnavului pe care acesta le traieste ca evenimente
prezente; bolnavul amesteca franturi ale trecutului cu prezentul, nerecunoscand timpul si spatiul in care s-a produs actiunea
◦ Confabulatiile – “rememorarea” unor evenimente imaginare, pe care bolnavul nu le-a trait, el fabuland asupra trecutului cu
convingerea ca il evoca; in functie de continut se impart in:
- mnestice – evenimentele “rememorate” par verosimile
- onirice – continutul “rememorat” pare reziduu unui vis
- fantastice – continutul “rememorat” este imposibil, de domeniul fantasticului

◦ Ecmnezia – tulburare globala a memoriei in care intreaga personalitatese intoarce in tercut; bolnavul confunda trecutul cu
prezentul
◦ Anecforia – posibilitatea rememorarii unor amintiri pe care persoana le credea uitate; este posibila daca se sugereaza sau se
aminteste bolnavului unul sau mai multe elemente ale acelor evenimente
 ATENTIA

Functia psihica care realizeaza orientarea activitatii psihice catre un grup limitat de obicte si
fenomene, cu scopul de a asigura conditiile de claritate a gupului de imagini percepute cat si
delimitarea lor neta in campul perceptiv
Orientarea atentiei depinde de semnificatii determinate de imperative biologic adaptative sau de
electivitati personale
Din multitudinea informatiilor senzoriale (ordonandu-le si ierarhizandu-le) atentia selecteaza o
cantitate relative redusa de excitanti
Clasificarea atentiei

I. Atentia voluntara – intentionala, deliberate si sustinuta de un efort volitional; subiectul isi orienteaza
in mod voit atentia catre un eveniment extern sau intern
II. Atentia involuntara – neintentionala sau primara, determinata de un stimul senzorial ce survine brusc
si atrage atentia subiectului, fara sa existe un efort constient din partea acestuia
III. Atentia habituala – starea de asteptare in vederea unei receptii mai corecte si mai clare a anumitor
stimuli; starea de veghe
Caracteristicile atentiei
◦ Concentrarea – capacitatea de a selecta un numar limitat de stimuli asupra carora se va orienta in mod selectiv
activitatea psihica cu scaderea constientizarii celorlalti stimuli existenti
◦ Distributivitatea – capacitatea de a acorda atentie mai mulor stimuli/sarcini in acelasi timp
◦ Stabilitatea – sau vigilenta se refera la capacitatea de a mentine atentia asupra unui stimul pe parcursul unei perioade
de timp
◦ Mobilitatea/alternativitatea – capacitatea de a comuta atentia de la un stimul la altul sau de la o sarcina la alta

◦ Capacitatea atentiei este limitata – atunci cand creste capacitatea de concentrare pentru un anumit stimul sau o
anumita activitate, scade capacitatea de a acorda atentie mai multor stimuli si invers
◦ Este dependenta de starea de constienta
Tulburarile atentiei - disporsexii
◦ Hiperposexia – cresterea in diferite grade si forme a atentiei
- apare in starile maniacale, reflectandu-se in intreg comportamentul; in starile de excitatie si intoxicatie
- poate sa apara si in depresie (pe continutul ideilor depressive), tulburarea deliranta (pe temele delirante), in schizofrenii
(pe halucinatii), TOC (pe ideiile obsessive, compulsii)
- Se manifesta selectiv, cu predilectie intr-un anumit sector al vietii psihice, pe un anumit continut ideativ

◦ Hipoprosexia – scaderea in diferite grade si forme a atentiei

- prezenta in mod normal in somn, in timpul viselor, starilor de oboseala, de plicitiseala
- patologic in demente, retard, schizofrenie, ADHD, depresie

◦ Aprosexia – absenta atentei – se considera ca apare in come

Bibliografie
◦ Vasile predescu
◦ Intoducere in psihiatrie – mirela manea
◦Va multumesc!