TULBURĂRILE DE

MEMORIE
Disciplina Psihiatrie
Departamentul Neuroștiințe Clinice
Facultatea de Medicină UMF „Carol Davila”
 Cuprins

• Definiții: memorie, uitare

• Tipuri de memorie
• Tulburările memoriei
• Cantitative
• Calitative
 Memoria (funcția mnezică)

Definiție: proces psihic al orientării retrospective realizat

prin:
- fixare = dobândirea informațiilor
- stocare
- evocare = recunoaștere + reproducere; utilizarea
informațiilor dobândite și reținute
Memoria - oglindește experiența anterioară de viață
- constituie rezervorul gândirii și imaginației
- constituie suportul cognitiv al insului
• Memoria asigură și exprimă unitatea dintre
modalitățile de cunoaștere, deoarece permite atât
reținerea cât și reactualizarea:
- conținuturilor ideative
- imaginilor senzoriale
- stărilor afective
• Concept dinamic – memoria este strâns legată de toate
celelalte funcții cognitive și de echilibrul afectiv
• Din perspectivă longitudinală (ontogenetică) dar și
transversală, memoria realizează caracterul unitar al
insului, oferind stabilitate personalității
 Definiția și rolul uitării

Uitarea fiziologică
•proces pasiv, în absența reactivării, utilizării
•poate fi un proces activ (operaţie inversă evocării)
•poate fi conștientă și voluntară lăsând în afara
memoriei prezente amănunte fără utilitate imediată
•poate fi un proces inconștient, involuntar, excluzând
din memorie evenimente, amintiri cu încărcătură
afectivă negativă, anxiogenă
 Funcția mnezică
• Memorarea: fixarea (presupune funcționarea normală a atenției) și păstrarea informațiilor
• Învățarea:
- proces dirijat voluntar și conștient
- cuprinde: - memorare
- observație
- atenție
- gândire
- imaginație
- permite: - sistematizarea informațiilor
- prelucrarea cunoștiintelor și stabilirea de relații între informații
• De-a lungul procesului instructiv-educativ, se dezvoltă aspectul volițional al memorării
 Tipuri de memorie
• După aspectul intențional:
- involuntară/automată - se rețin ușor unele lucruri, într-o manieră
incidentală, fără eforturi deliberate pentru a reține (detalii
privind elemente din mediu)
- voluntară, memorie câștigată prin efort cognitiv

• Sub aspectul înțelegerii semnificațiilor:

- memorie mecanică
- memorie logică
 Tipuri de memorii

• Din punct de vedere al conținutului:

- memorie senzorială (imagistică)
- memorie cognitivă (verbal-logică)
- memorie afectivă
- memorie motorie
 Tipuri de memorii

• După criteriul temporal – cel folosit în

psihopatologie în mod predominant:
- memorie imediată sau spontană
- memorie recentă sau de scurtă durată
- memoria evenimentelor îndepărtate (de lungă
durată)
 Memoria imediată sau spontană

• Reproducerea sau recunoașterea unui

material are loc într-un interval ce nu
depășește 10 secunde de la prezentarea
lui

• Asigură continuitatea acțiunilor

(secunde, minute)
 Memoria recentă (de scurtă durată)

• Reproducerea sau recunoașterea unui material după 10 secunde

de la prezentarea lui
• Numită și: memorie cotidiană, operativă, memorie de lucru
(working memory)- asigură continuitatea activităților (ore,
zile)
• Memoria de lucru- memoria de fiecare zi, în care informația
trebuie păstrată, în condițiile în care în paralel se produc și alte
procese cognitive concomitente: calcule, înțelegere verbală,
raționamente etc.
• Are o capacitate limitată, necesitând menținerea în conștiința a
informației
 Memoria îndepărtată

• Se referă la reproducerea evenimentelor trăite

de la începutul vieții și până în prezent
• Asigură continuitatea Eu-lui, a conștiinței, ca
și acumularea experienței (luni, ani)
• Are o capacitate informațională mai mare și o
putere de reținere pe termen îndelungat
 ALTE TIPURI DE MEMORIE

• Memoria episodică
• Memoria episoadelor din viața personală (permite să știm ce
am făcut în dimineața zilei trecute (memorie recentă) sau să
recunoaștem un loc (ex. unde ne-am petrecut vacanța când
aveam 5 ani (memorie îndepărtată)
• Privește evenimente care pot fi situate într-un timp și un
spațiu precis (ex. un meci de fotbal, o excursie, o aniversare
etc)
 ALTE TIPURI DE MEMORIE

• Memoria semantică
• Memoria cunoștințelor generale, impersonale
• Este memoria limbii, a conceptelor și cunoștințelor
lingvistice, a regulilor și a folosirii acestora
• Nu este legată de un timp precis
• Memoria explicită/declarativă este o memorie care poate să se
exprime cu ajutorul cuvintelor sau a imaginilor vizuale; direct
accesibilă prin evocare conștientă (ex. Cum ți-ai petrecut
vacanța)- îți amintești unde, când și ce ai făcut

• Memoria implicită/procedurală ține de aspectul procedural sau

de implicit – se referă la aptitudinile învățate și la operațiile
cognitive (ex. cum ai învățat să mergi pe bicicletă)
Tulburările memoriei = DISMNEZII

• Tulburări cantitative:
- HIPOMNEZII
- AMNEZII
- HIPERMNEZII
• Tulburări calitative - PARAMNEZII
 HIPOMNEZII

• Scăderea în diferite grade a funcției mnezice până la amnezie

(”uitare totală”)
• Apar frecvent în:

- stări de oboseală

- stări nevrotice

- datorită unui deficit prosexic

- patologia organică cu deficit cognitiv – prin

nedezvoltare sau deteriorare cognitivă
 AMNEZII

• Termen discutabil (Kurt Schneider – îl consideră

inadecvat – “anularea totală a funcțiilor mnezice nu
există decât în imaginația romancierilor”)
• Clasificate după secvența temporală
- amnezii de fixare- anterograde
- amnezii de evocare – retrograde
- amnezie antero-retrograde
 Legea regresiunii memoriei

Se uită în ordine:
•evenimentele recente
•evenimentele mai îndepărtate
•afectele, sentimentele
•obișnuințele simple
Deteriorarea limbajului în sens invers evoluției:
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexă a
comunicării (numele proprii, numele comune, adjectivele, verbele,
interjecțiile)
-limbajul emoțional
-limbajul mimico-pantomimic
 Amnezia lacunară

• Hiatus mnezic temporar – lacună în evocarea trecutului

• Se referă la o perioadă net delimitată de timp (ore, zile)
• Apar:
- stări confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC,
- stări de beție patologică sau beție acută (stări „black-
out”) etc
• Pot fi : - totale (stări comatoase, grand mal -GM)
- sau parțiale, când este menținută o
oarecare capacitate de înregistrare
 Amnezii psihogene (elective/selective/tematice
sau afectogene)
• Reprezintă uitarea unui conținut. Amintirile au fost bine fixate, dar reproducerea
lor voluntară este imposibilă

• Amintirile nu sunt dispărute, ci trecute în inconștient

• De obicei uitarea se datorează trăirii afective negative de însoțire (psihogene/

afectogene)

• Dispar odată cu modificarea împrejurărilor care le-au produs

• Apar:
• stări nevrotice
• tulburarea de personalitate histrionică
• tulburarea de stres posttraumatic
• doliu
 HIPERMNEZII
• Capacitate exagerată de evocare a amintirilor: multiple,
tumultoase, apar mai ales involuntar, îndepărtând subiectul de
la preocupările sale prezente esențiale
• Apar:
-în stări cu încărcătură afectivă (negativ/pozitiv)
-tulburarea delirantă
-tulburarea de personalitate de tip paranoid
-stări febrile
- intoxicații cu eter, cloroform, barbiturice, amital, psihedelice
 HIPERMNEZII
• Mentism- subiectul devine un spectator al desfășurării
incoercibile și tumultoase ale ideilor și amintirilor sale; orice
efort prosexic de fixare a atenției este împiedicat de derularea
caleidoscopică a imaginilor pe “ecranul” conștiinței
• Apar:

- stări de oboseală (poate constitui sursa insomniei)

- mentism hipermnezic exogen, xenopatic (Chaslin)– din

sindromul de automatism mintal
 HIPERMNEZII

• Viziunea panoramică retrospectivă

- forța evocărilor atinge nivelul maxim,
- persoanele au impresia că își revăd cu rapiditate momente
din întreaga viață
•Apare:
-stări de risc vital
-stări confuzionale psihogene
-stări halucinatorii
-crize de epilepsie temporală
 Tulburări calitative ale memoriei -
PARAMNEZII

• PSEUDOMNEZII -Tulburări ale sintezei mnezice imediate

- criptomnezie
- false recunoașteri
- iluzia de nerecunoaștere
- paramnezii de reduplicare
• ALLOMNEZII – Tulburări ale rememorării trecutului
- pseudoreminiscențe
- confabulații sau halucinații de memorie
- ecmnezie
- anecforie
 PSEUDOMNEZII (iluzii de memorie)

Tulburări ale sintezei mnezice imediate

• Evocări eronate ale unor evenimente pe care le-a trăit
în realitate, dar nu sunt încadrate corect în spațiul și
timpul real în care s-au petrecut sau nerecunoscute de
pacient ca trăite sau netrăite
 Criptomnezia
• Se datorează scăderii capacității de diferențiere între
evenimente personale și străine, între evenimente
trăite în realitate și cele citite, povestite etc.
• Subiectul își atribuie materiale mnezice (auzite, citite)
ex. lucrări, merite, realizări - ca fiind ale sale
• Situația inversă - înstrăinarea amintirilor - consideră
că evenimentele trăite aparțin altcuiva
• Apar: schizofrenie, demență, tulburare delirantă
 Falsa recunoaștere sau identificare
și falsă nerecunoaștere
• Manifestate ca fenomene “deja” și “jamais” vu/
vecu/ pense/ entendu

• Apar: – stări de oboseală

- stări confuzionale
- stări maniacale
- schizofrenie
- epilepsie temporală
 Paramnezia de reduplicare
• Descrise de Pick – demențe
• Re-identificare perpetuă a obiectelor,
persoanelor, situațiilor trăite în prezent cu
altele cunoscute, trăite anterior
• Nu se realizează corelații între prezent și
experiența anterioară, nu există continuitate
între amintire și trăirea actuala, impresiile
actuale sunt confundate cu amintirile
 ALLOMNEZIILE

• Sunt falsificări mnezice retrospective -

reproduceri ale unor evenimente din trecut pe
care subiectul le trăiește în prezent
• Pseudoreminiscențele
- pacientul trăiește ca prezente evenimente
care au avut loc în trecut; nu recunoaște
timpul și spațiul în care s-au petrecut
 Ecmneziile
• Tulburare globală de memorie, incapacitate de a
deosebi imaginarul de real, confundă trecutul cu
prezentul
• Confuzie care cuprinde întreaga existență a
bolnavului; întreagă personalitate a subiectului se
întoarce la perioade trăite cu mult timp înainte
• Apar:
- demențe
- stări confuzionale
- epilepsie temporală
 Confabulaţiile
• “Halucinații de memorie”
• Reprezintă imposibilitatea de a deosebi realul de
imaginar
• Subiectul reproduce evenimente imaginare (pe care
nu le-a trăit), nu spune adevărul, dar nici nu minte,
pentru că nu știe că minte, are convingerea deplină
că ceea ce susține este real
• Forme: de jenă, mnestice, fantastice, onirice
• Apar: sindrom Korsakov, demențe
 Anecforia

• Reproducere mnezică prin “ridicarea vălului” amnezic care

acoperă o amintire; constă în reproducerea unor amintiri pe
care le credea uitate, și pe care poate să și le amintească
numai dacă primește unele informații ajutătoare
• Apare: - în stări de oboseală

- stări posttraumatice

- demențe
 Sindromul Korsakov
• Amnezie de fixare
• Dezorientare temporo-spațială
• Memorie semantică păstrată
• False recunoaşteri, pseudoreminiscențe
• Confabulații de jenă, uneori cu tematică de grandoare
• Dispoziţie euforică, logoree
Apare: - dependența la alcool (consum cronic de alcool)
- intoxicaţii acute (CO)
- TCC
- infecții
- tumori
TULBURĂRILE DE
ATENȚIE
 Cuprins

• Definiție
• Tipuri de atenție
• Tulburările atenției: cantitative, calitative
 ATENȚIA (funcția prosexică)

• Funcție cognitivă prezentă în orice moment al

existenței
• Indispensabilă procesului de cunoaștere
• Asigură claritatea percepțiilor și fixarea lor în
memorie
• Intervine în orientare, contribuie la selecția
mesajelor cu semnificație pentru subiect
• Asigură pregătirea anticipativă a organismului
pentru a recepționa stimulii sau pentru a executa o
acțiune sau a o evita
• Focalizează intermitent activitatea psihică
 ATENȚIA

Depinde de:
- substratul ei fiziologic – care presupune un anumit prag de
vigilitate/ de alertă a structurilor cerebrale (circuitele corti-
reticulo-corticale); zona mezencefalică – menţinerea atenției;
zona diencefalică – mobilitate/comutativitate
- de interesul subiectiv, de moment sau de lungă durată a
individului față de un anume obiect, fenomen, situație
 Particularități structurale ale atenției

• Volumul- suma unităților informaționale relevate concomitent

în planul conștiinței
• Concentrare/distragere- de diferite grade
• Stabilitate – capacitatea de menținere a concentrării,
• Distributivitate- plurifocalizarea atenției
• Comutativitate/Mobilitate/Flexibilitate= capacitatea de
restructurare rapidă a atenției
 Tipuri de atenție

• Atenție involuntară neintențională/ primară/ spontană/

nespecifică
• determinată de stimuli senzoriali ce survin pe o stare de
nepregătire a organismului sau care poartă o noutate
informațională
• Atenție voluntară – intențională/deliberată/susținută de un
efort de voință
• Atenție habituală, postvoluntară – caracterizată prin stare de
pregătire și eventual de așteptare în vederea recepționarii cât
mai corecte și mai clare a stimulilor
 Tulburările atenției = disprosexii

• DISPROSEXII CANTITATIVE:
- HIPERPROSEXII – exagerarea orientării selective a
activității de cunoaștere
- HIPOPROSEXII – diminuarea orientării selective a
activității de cunoaștere
- APROSEXII- dispariția oricăror capacitați prosexice

• DISPROSEXII CALITATIVE - PARAPROSEXII

-Interesează atât atenția voluntară, cât și cea involuntară
sau habituală
 HIPERPROSEXII

• Cu caracter general, se reflectă asupra

întregului comportament:
- stări maniacale
- stări de excitație de diverse etiopatogenii
- stări de intoxicație ușoară – cu alcool, cofeină,
eter
- situații de risc vital
- creșterea interesului general
 HIPERPROSEXII

• Cu caracter selectiv – se reflectă într-un anumit sector al vieții

psihice sau sub un anumit conținut ideativ
- la depresivi – atenție concentrată asupra ideației depresive,
amintirilor triste
- la hipocondriaci – atenție centrată asupra stării de sănătate, a
senzațiilor din organism
- la cei cu tulburări delirante – atenție concentrată pe temele
delirante
- La fobici, obsesionali – concentrare asupra fobiilor, obsesiilor,
de la care nu-și pot distrage atenția
 HIPOPROSEXII

- scăderea capacitații prosexice, diminuarea

cantitativă a orientării selective a activității de
cunoaștere
- poate avea intensitate variabilă
- Intensitatea maximă = aprosexie – dispariția
oricărei capacitați prosexice- stări
confuzionale grave
 HIPOPROSEXII

Apar în:
-stări de surmenaj
-stări de iritabilitate
-stări de anxietate
-funcționare cognitivă globală modificată:
- nedezvoltarea cognitivă
- deteriorare cognitivă
-schizofrenie – debut sau în cadrul evoluției
deteriorative
-în stări confuzionale – grade diferite
 PARAPROSEXII (DISPROSEXII
CALITATIVE)

Reprezintă disocierea dintre atenția spontană și cea voluntară (de

concentrare)
• Manie – creșterea atenției spontane și scăderea atenției voluntare
• Atac de panică
• Stări fobice
• Persoane normale – când concentrarea este maximă pe un anumit
eveniment, față de care subiectul este foarte motivat, restul detaliilor
din ambianță sunt mai mult sau mai puțin ignorate