TULBURĂRILE DE ATENȚIE

Catedra de Psihiatrie
Facultatea de Medicină UMF Carol Davila
Cuprins

•Definție
•Tipuri de atenție
•Tulburările atenției: cantitative, calitative
ATENȚIA (funcția prosexică)

• Funcție cognitivă prezentă în orice moment al existenței

• Indispensabilă procesului de cunoaștere
• Asigură claritatea percepțiilor și fixarea lor în memorie
• Intervine în orientare, contribuie la selecția mesajelor cu
semnificație pentru subiect
• Asigură pregătirea anticipativă a organismului pentru a
recepționa stimulii sau pentru a executa o acțiune sau a o
evita
• Focalizează intermitent activitatea psihică
ATENȚIA

Depinde de:
• substratul ei fiziologic – care presupune un anumit prag de
vigilitate/ de alertă a structurilor cerebrale (circuitele corti-
reticulo-corticale);
• zona mezencefalică – menţinerea atentiei;
• zona diencefalică – mobilitate/comutativitate
• de interesul subiectiv, de moment sau de lungă durată a
individului față de un anume obiect, fenomen, situație
 Particularități structurale ale
atenției

• Volumul – suma unităților informaționale relevate

concomitent în planul conștiinței
• Concentrare/distragere – de diferite grade
• Stabilitate – capacitatea de menținere a concentrării,
• Distributivitate – plurifocalizare a atenției
• Comutativitate/ Mobilitate/ Flexibilitate – capacitatea de
restructurare rapidă a atenţiei
 Tipuri de atenție

• Atenție involuntară neintențională/ primară/ spontană/

nespecifică
- determinată de stimuli senzoriali ce survin pe o stare de
nepregătire a organismului sau care poartă o noutate
informațională
• Atenţie voluntară – intențională/ deliberată/ susținută de un
efort de voință
• Atenţie habituală, postvoluntară – caracterizată prin stare
de pregătire și eventual de așteptare în vederea
recepționării cât mai corecte și mai clare a stimulilor
 Tulburările atenţiei = disprosexii

• DISPROSEXII CANTITATIVE:
• HIPERPROSEXII – exagerarea orientării selective a activității de
cunoaștere
• HIPOPROSEXII – diminuarea orientării selective a activității de
cunoaștere
• APROSEXII – dispariția oricăror capacități prosexice

• DISPROSEXII CALITATIVE - PARAPROSEXII

• Interesează atât atenția voluntară, cât și cea involuntară sau
habituală
HIPERPROSEXII

• Cu caracter general, se reflectă asupra întregului

comportament:
- stări maniacale
- stări de excitație de diverse etiopatogenii
- stări de intoxicație ușoară – cu alcool, cofeină, eter
- situaţii de risc vital
- creșterea interesului general
 HIPERPROSEXII

• Cu caracter selectiv – se reflectă într-un anumit sector al vieții

psihice sau sub un anumit conținut ideativ
- la depresivi – atenție concentrată asupra ideației depresive,
amintirilor triste
- la hipocondriaci – atenție centrată asupra stării de sănătate, a
senzațiilor din organism
- la cei cu tulburări delirante – atenție concentrată pe temele
delirante
- la fobici, obsesionali – concentrare asupra fobiilor, obsesiilor,
de la care nu-și pot distrage atenția
HIPOPROSEXII

- Scăderea capacității prosexice, diminuarea cantitativă

a orientării selective a activității de cunoaștere
- Poate avea intensitate variabilă
- Intensitatea maximă = aprosexie – dispariția oricărei
capacități prosexice – stări confuzionale grave
HIPOPROSEXII

Apar în:
- Stări de surmenaj
- Stări de iritabilitate
- Stări de anxietate
- Funcționare cognitivă globală modificată:
- nedezvoltare cognitivă
- deteriorare cognitivă
- Schizofrenie – debut sau în cadrul evoluției
deteriorative
- În stări confuzionale – grade diferite
 PARAPROSEXII
(DISPROSEXII CALITATIVE)

Reprezintă disocierea dintre atenția spontană și cea

voluntară (de concentrare)
•Manie – creșterea atenției spontane și scăderea atenției
voluntare
•Atac de panică
•Stări fobice
•Persoane normale – când concentrarea este maximă pe un
anumit eveniment, față de care subiectul este foarte motivat,
restul detaliilor din ambianță sunt mai mult sau mai puțin
ignorate.
 TULBURĂRILE DE
MEMORIE

Catedra de Psihiatrie
Facultatea de Medicină UMF Carol Davila
Cuprins

• Definiții: memorie, uitare

• Tipuri de memorie
• Tulburările memoriei
• Cantitative
• Calitative
Memoria (funcția mnezică)

Definiție: proces psihic al orientării retrospective realizat prin:

• fixare = dobândirea informațiilor
• stocare
• evocare = recunoaștere + reproducere; utilizarea informațiilor
dobândite și reținute

Memoria - oglindeşte experiența anterioară de viață

- constituie rezervorul gândirii și imaginației
- constituie suportul cognitiv al insului
Memoria (funcția mnezică)

• Memoria asigură și exprimă unitatea dintre modalitățile de

cunoaștere, deoarece permite atât reținerea cât și
reactualizarea:
• Conținuturilor ideative
• Imaginilor senzoriale
• Stărilor afective
• Concept dinamic – memoria este strâns legată de toate
celelalte funcții cognitive și de echilibrul afectiv
• Din perspectivă longitudinală (ontogenetică) dar și
transversală, memoria realizează caracterul unitar al
insului, oferind stabilitate personalității
Definția și rolul uitării

Uitarea fiziologică
• proces pasiv, în absența reactivării, utilizării
• poate fi un proces activ (operaţie inversă evocării)
• poate fi conștientă și voluntară lăsând în afara
memoriei prezente amănunte fără utilitate imediată
• poate fi un proces inconștient, involuntar, excluzând
din memorie evenimente, amintiri cu încărcătură
afectivă negativă, anxiogenă
Funcția mnezică

• Memorarea: fixarea (presupune funcționarea normală a

atenției) și păstrarea informațiilor
• Învățarea: proces dirijat voluntar și conștient
- cuprinde: - memorare, observație, atenție, gândire,
imaginație
- permite: - sistematizarea informațiilor; prelucrarea
cunoștințelor și stabilirea de relații între informații
• De-a lungul procesului instructiv-educativ, se dezvoltă
aspectul volițional al memorării
Tipuri de memorie

• Dupa aspectul intențional:

- involuntară/automată - se rețin ușor unele lucruri,
într-o manieră incidentală, fără eforturi deliberate
pentru a reține (detalii privind elemente din mediu)
- voluntară, memorie câștigată prin efort cognitiv

• Sub aspectul înțelegerii semnificațiilor:

- memorie mecanică
- memorie logică
Tipuri de memorie

• Din punct de vedere al conținutului:

- memorie senzorială (imagistică)
- memorie cognitivă (verbal-logică)
- memorie afectivă
- memorie motorie
Tipuri de memorie

• După criteriul temporal – cel folosit în

psihopatologie în mod predominant:
- memorie imediată sau spontană
- memorie recentă sau de scurtă durată
- memoria evenimentelor îndepărtate (de lungă durată)
Memoria imediată sau spontană

• Reproducerea sau recunoașterea unui material are loc

într-un interval ce nu depășește 10 secunde de la
prezentarea lui

• Asigură continuitatea acțiunilor (secunde, minute)

 Memoria recentă (de scurtă durată)

• Reproducerea sau recunoașterea unui material după 10 secunde

de la prezentarea lui
• Numită și memorie cotidiană, operativă, memorie de lucru
(working memory) – asigură continuitatea activităților (ore, zile)
• Memoria de lucru - memoria de fiecare zi, în care informația
trebuie păstrată, în condițiile în care în paralel se produc și alte
procese cognitive concomitente: calcule, înțelegere verbală,
raţionamente etc.
• Are o capacitate limitată, necesitând menținerea în conștiință a
informației
Memoria îndepărtată

• Se referă la reproducerea evenimentelor trăite de la

începutul vieții și până în prezent
• Asigură continuitatea Eu-lui, a conștiinței, ca și
acumularea experienței (luni, ani)
• Are o capacitate informațională mai mare și o putere de
reținere pe termen îndelungat
 ALTE TIPURI DE MEMORIE

• Memoria episodică
• Memoria episoadelor din viața personală (permite să știm ce am
făcut în dimineaţa zilei trecute (memorie recentă) sau să
recunoaştem un loc (ex. unde ne-am petrecut vacanţa când aveam 5
ani (memorie îndepărtată)
• Privește evenimente care pot fi situate într-un timp și un spațiu
precis (ex. un meci de fotbal, o excursie, o aniversare etc)
• Memoria semantică
• Memoria cunoștințelor generale, impersonale
• Este memoria limbii, a conceptelor și cunoștințelor lingvistice, a
regulilor și a folosirii acestora
• Nu este legată de un timp precis
ALTE TIPURI DE MEMORIE

• Memoria explicită/declarativă este o memorie care poate să

se exprime cu ajutorul cuvintelor sau a imaginilor vizuale; direct
accesibilă prin evocare conștientă (ex. Cum ți-ai petrecut
vacanța)- îți amintești unde, când și ce ai făcut

• Memoria implicită/procedurală ține de aspectul procedural

sau de implicit – se referă la aptitudinile învățate și la operațiile
cognitive (ex. cum ai învățat să mergi pe bicicletă)
Tulburările memoriei = DISMNEZII

• Tulburări cantitative:
- HIPOMNEZII
- AMNEZII
- HIPERMNEZII

• Tulburări calitative - PARAMNEZII

HIPOMNEZII

• Scăderea în diferite grade a funcției mnezice până la

amnezie (”uitare totală”)
• Apar frecvent în:
- stări de oboseală
- stări nevrotice
- datorită unui deficit prosexic
- patologia organică cu deficit cognitiv – prin
nedezvoltare sau deteriorare cognitivă
 AMNEZII

• Termen discutabil (Kurt Schneider – îl considera inadecvat –

“anularea totală a funcțiilor mnezice nu există decât în
imaginația romancierilor”)
• Clasificate după secvența temporală
- amnezii de fixare – anterograde
- amnezii de evocare – retrograde
- amnezie antero-retrograde
Legea regresiunii memoriei

Se uită în ordine:
•evenimentele recente
•evenimentele mai îndepărtate
•afectele, sentimentele
•obişnuinţele simple
Deteriorarea limbajului în sens invers evoluției:
• primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexă a
comunicării (numele proprii, numele comune, adjectivele,
verbele, interjecţiile)
• limbajul emoțional
• limbajul mimico-pantomimic
 Amnezia lacunară

• Hiatus mnezic temporar – lacună în evocarea trecutului

• Se referă la o perioadă net delimitată de timp (ore, zile)
• Apar în:
- stări confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC,
- stări de beție patologică sau beție acută (stări „black-out”) etc
• Pot fi :
- totale (stări comatoase, grand mal-GM)
- sau parțiale, când este menținută o oarecare capacitate de înregistrare
Amnezii psihogene (elective/ selective/
tematice sau afectogene)
• Reprezintă uitarea unui conținut. Amintirile au fost bine fixate, dar
reproducerea lor voluntară este imposibilă
• Amintirile nu sunt dispărute, ci trecute în inconștient
• De obicei uitarea se datorează trăirii afective negative de însoțire
(psihogene/ afectogene)
• Dispar odată cu modificarea împrejurărilor care le-au produs
• Apar în:
• stări nevrotice
• tulburarea de personalitate histrionică
• tulburarea de stres posttraumatic
• doliu
HIPERMNEZII

• Capacitate exagerată de evocare a amintirilor: multiple,

tumultoase, apar mai ales involuntar, îndepărtând subiectul
de la preocupările sale prezente esențiale
• Apar:
-în stări cu încărcătură afectivă (negativă/pozitivă)
-tulburarea delirantă
-tulburarea de personalitate de tip paranoid,
-stări febrile,
-intoxicații cu eter, cloroform, barbiturice, amital, psihedelice
HIPERMNEZII

• Mentism = subiectul devine un spectator al desfășurării

incoercibile și tumultoase a ideilor și amintirilor sale; orice
efort prosexic de fixare a atenției este împiedicat de
derularea caleidoscopică a imaginilor pe “ecranul”
conștiinței
• Apare în:
-stări de oboseală (poate constitui sursa insomniei)
-mentism hipermnezic exogen, xenopatic (Chaslin) – din
sindromul de automatism mintal
HIPERMNEZII

• Viziunea panoramică retrospectivă

- Forța evocărilor atinge nivelul maxim,
- persoanele au impresia că își revăd cu rapiditate momente
din întreaga viață
• Apare în:
- stări de risc vital,
- stări confuzionale psihogene,
- stări halucinatorii,
- crize de epilepsie temporală
 Tulburări calitative ale memoriei -
PARAMNEZII

• PSEUDOMNEZII • ALLOMNEZII
(tulburări ale sintezei (tulburări ale rememorării
mnezice imediate) trecutului)
- criptomnezie - pseudoreminiscențe
- false recunoaşteri - confabulații sau
halucinații de memorie
- iluzia de nerecunoaştere
- ecmnezie
- paramnezii de
reduplicare - anecforie
PSEUDOMNEZII (iluzii de memorie)

Tulburări ale sintezei mnezice imediate

•evocări eronate ale unor evenimente pe
care le-a trăit în realitate, dar nu sunt
încadrate corect în spațiul și timpul real în
care s-au petrecut sau nerecunoscute de
pacient ca trăite sau netrăite
 Criptomnezia

• Se datorează scăderii capacității de diferențiere

între evenimente personale și străine, între
evenimente trăite în realitate și cele citite,
povestite.
• Subiectul își atribuie materiale mnezice (auzite,
citite) ex. lucrări, merite, realizări - ca fiind ale sale
• Situația inversă - înstrăinarea amintirilor-
consideră ca evenimentele trăite aparțin altcuiva
• Apar în: schizofrenie, demență, tulburare delirantă
Falsa recunoaştere sau identificare
și falsa nerecunoaştere

• Manifestate ca fenomene “deja” și “jamais” ”vu/

vecu/ pense/ entendu”
• Apar în:- stări de oboseală
- stări confuzionale
- stări maniacale
- schizofrenie
- epilepsie temporală
Paramnezia de reduplicare

• Descrise de Pick – demențe

• Re-identificare perpetuă a obiectelor,
persoanelor, situațiilor trăite în prezent cu altele
cunoscute, trăite anterior
• Nu se realizează corelații între prezent și
experiența anterioară, nu există continuitate
între amintire și trăirea actuală, impresiile
actuale sunt confundate cu amintirile
ALLOMNEZIILE

• Sunt falsificări mnezice retrospective -

reproduceri ale unor evenimente din trecut pe
care subiectul le trăieste în prezent
• Pseudoreminiscențele
- pacientul trăiește ca prezente evenimente care
au avut loc în trecut; nu recunoaște timpul și
spațiul în care s-au petrecut
Ecmneziile

• Tulburare globală de memorie, incapacitate de a deosebi

imaginarul de real, confundă trecutul cu prezentul
• Confuzie care cuprinde întreaga existență a bolnavului;
întreaga personalitate a subiectului se întoarce la perioade
trăite cu mult timp înainte
• Apar în:
-demențe
-stări confuzionale,
-epilepsie temporală
Confabulaţiile

• “Halucinații de memorie”
• Reprezintă imposibilitatea de a deosebi realul de
imaginar
• Subiectul reproduce evenimente imaginare (pe care nu
le-a trăit), nu spune adevărul, dar nici nu minte, pentru
că nu știe că minte, are convingerea deplină că ceea ce
susține este real
• Forme: de jenă, mnestice, fantastice, onirice
• Apar în: sindrom Korsakov, demențe
Anecforia

• Reproducere mnezică prin “ridicarea vălului” amnezic

care acoperă o amintire; constă în reproducerea unor
amintiri pe care le credea uitate, și pe care poate să și le
amintească numai dacă primește unele informații
ajutătoare
• Apare în: - stări de oboseală
- stări posttraumatice
- demențe
Sindromul Korsakov

• Amnezie de fixare
• Dezorientare temporo-spațială
• Memorie semantică păstrată
• False recunoaşteri, pseudoreminiscențe
• Confabulații de jenă, uneori cu tematică de
grandoare
• Dispoziţie euforică, logoree
Sindromul Korsakov

Apare în:
- dependența la alcool (consum cronic de
alcool)
- intoxicaţii acute (CO)
- TCC
- infecții
- tumori