Costumul popular moldovenesc

Zona Centru
Realizat de: Șuba Zinaida
Tanurcova Maria
Profesor: Balan Stela
 Noțiuni generale
Alături de credință și de tezaurul de înțelepciune
strămoșească, costumul popular reprezintă un reper, o
constantă identitară, o marcă de apartenență la spațiul
cu care ne identificăm și care ne definește spiritual.
Identitatea culturii noastre își are sursa în trecut, de
unde ni s-au tranmis în fapte și obiecte simbolice-
Creativitatea, Simțul estetic, Atitudinea, Sensibilitatea,
Tradițiile și Superstițiile poporului nostru.
 Aparteneța istorică
Costumul popular
își găsește
rădăcinile- la
strămoșii noștri
geți și daci, fiind
supus unei
permanente
evoluții,
păstrându-și
caracteristicile
esențiale- Unitatea
și Continuitatea.
Portul popular în
ansamblu se
diferențiază de la o
regiune etnografică la
alta prin decorațiuni,
motive și cromatic.
Acest fapt se datorează
influenței interetnice.
Atât forma, cît și
materia primp folosită
poate varia de la o
regiune la alta. Însă
cele mai utizate fiind
inul, bumbacul, lâna și
pielea pentru opinci.
 Costumul feminin
 Cămașa femeiască cu altiță- cămașa cusută din pînza
țesută acasă din in sau bumbac, după un croi arhaic,
bogat decorată, numită și ”ie” sau ” cămașă încrețită la
gît”. Decorul mînecii are trei registre: ”altița” (broderia
care acoperă umărul, sub formă de rînduri orizontale
încadrate într-un chenar), sub ea este ”încrețitul” (o fîșie
ornamentală brodată cu motive romboidale și
triunghiulare în nuanțe de galben) și benzile
ornamentale dispuse ”în rîuri” pîna la capătul mînecii,
pe pieptul și pe spatele cămășii. Cămașa cu aliță este
foarte răspîndită în regiunea de centru a Republicii
Moldova.
 Alița- registrul de sus al decorului de la mîneca cămășii
femeiești (inclusiv al iei încrețite la gît), care conține
motive ornamentale mici încadrate în benzi orizontale
(5,7 sau 9 la număr). Aceste motive nu se mai repetă în
altă parte a cămășii, cuprind însemnele statutului social
al purtătoarei.
 Fusta- haină lungă și largă pentru acoperit poalele, din
țesătură de lînă, cu dungi orizontale multicolore în
partea de jos. Are același rol catrința formată dintr-o
țesătură de lînă constînd dintr-o singură foaie de formă
dreptunghiulară. În alte părți se poartă fota , alcătuită
din 2 piese țedute de lînă, cu același rol.
 Acoperăminte de cap, încălțăminte
Opinci- încălțăminte arhaică
Năframă/ ștergar de cap-
făcută dintr-o bucată de piele
broboadă de tip ștergar, specifică
tăbăcită , căreia i se dă forma
femilor măritate, țesută din pînză
piciorului, după ce este strînsă cu
de bumbac sau in, ornamentată cu
ațele sau nojițele.
motive decorative
geometrice,vegetale și avimorfe. Brâu-Cingătoare lată de lână, de
piele, de mătase etc.
 Costumul popular moldovenesc
Costumul se raportează la rigorile
morale impuse de vârstă, la climă,
la ocupații și meșteșuguri. Ca
element de poadabă este legat de
cele mai importante evenimente ale
purtătorului.
De asemenea cel mai important
element al costumului este ia.
Datorită acesteia se cataloghează
purtătorii. Există ia purtată
duminica, a sărbătorii de peste an,
a fecioarei, a văduvei, a nunților, a
nașterii și a botezului, a datinilor și
a obiceiurilor.
 Costumul bărbătesc
Cămașa- una din piesele de bază ale costumului
tradițional, ce acoperă partea de sus a corpului, este
cusută din pînză de casă, țesută din in sau bumbac
după un croi vechi. Motivele decorative sunt cusute
pe umeri, guler, la deschizătura gîtului și la poale.
Bundiță- se îmbracă peste cămașă, este cusută din
piele de oaie sau în variante mai tîrzii de postav,
fiind garnisită cu blană de miel. Are ca decor motive
ornamentale geometrice și florale, executate cu
ajutorul broderiei. Bondița răspîndită în satele din
Ialoveni, păstrează culoarea naturală a pielii e oaie și
are aplicații cu motive pastorale făcute din piele de
culoare cafenie sau neagră.
Pantaloni/izmene- pantaloni de vară înguști, strînși
la brîu cu o ață, avînd ca sistem de încheere un cep
de lemn. Izmenele erau cusute din pînză subțire de
casă, țesută în două ițe de fire de cînepă, in, sau din
bumbac. Se purtau vîrîte în cizme sau lăsate pe
deasupra papucilor, ori a pantofilor, culoarea lor albă
contrastînd cu cea întunecată a încălțămintei.
 Acoperăminte de cap, încălțăminte
 Pălărie-acoperă capul pe timp de
arșiță vara, asigurînd libera circulație
a aerului. Pe timp răcoros bărbații
purtau căciulă de cîrlan sau pălărie de
fetru. Căciula și pălăria sunt semne
vestimentare distinctive ale bărbaților.
Brîu- cingătoarele din lînă. În trecut
brîiele erau nividite , erau tari ca
scoarțele. Brîul era țesut în casă, în
două sau mai multe ițe, cu desen
geometric, realizat în cîteva culori.
Dar erau în circuit și brîiele late
roșii, țesute în patru ițe de fir de lînă
țiganie toarsă prin mărgică și vopsită
în roșu,care erau cel mai mult
răspîndite în spațiul nostru.
Ciubote- încălțăminte de prestigiu
purtată de bărbați și femei.
Sursa de inspirație
 Motive și simboluri populare
 Ceea ce face diferența costumului de la  Cîrligul ciobanului- nimic nu se
o zonă la alta sunt motivele și pierde, totul se preschimbă, ba chiar
simbolurile de pe cămașă sau ie. De poate ajunge de unde a plecat.
asemenea coloritul. Cele mai frecvente
simboluri întâlnite în zona centru sunt:
 Soarele –aduce lumină, speranță,
 Vărtelinița- motorul ce ține lumea
ordine, viață, bine și frumos.
 Ochiul- veghează, ca și soarele,să nu se
în mișcare, anotimpurile, evoluția,
schimbarea, regenerarea.
întîmple nimic rău, te apară de invidie.

 Rombul- locul în care semințele

 Coarnele berbecului- semn de forță
prind viață, fertilitate, belșug,
bărbătească, de putere și de energie.
abundență.
 Simboluri populare. Coloritul.
Coloritul este la fel un
 Sfăditele- echilibru: contrările se
atrag și nu pot exista unul fără celălalt. factor important. El se
caracterizează prin
 Spicul/Pomul vieții- natura, din care prospeţime şi armonie.
face parte : pâinea, poamele, pădurea, Alături de culoarea de
semen de viață, pace, belșug. bază albă specifică
portului popular
moldovensc, coloritul ca
şi ornamentaţia sunt
 Pasărea- sufletul și hrana lui, libertate
redate în culori primare :
,pasiunea, visul, cerul și infinitul.
roşu, negru, galben,
albastru sau verde,
armonizate fiind numai
prin tonuri majore.
 Tradiții și obiceiuri
 Pâinea şi sarea în tradiţia românească
 Pâinea, străvechi simbol al vieţii, şi sarea, „mama
lui Dumnezeu“, cum este denumită în zicerile din
popor, au constituit, pentru români, două elemente
cu caracter sacru. Poate cel mai cunoscut ritual în
care sunt incluse ambele rămâne cel al
întâmpinării oaspeţilor cu pâine şi sare, în semn de
dragoste, bunătate şi omenie.
 Cinstirea pâinii constituie încă un ritual sacru în
satele Moldovei. Nu veţi vedea nici un bătrân
din această parte de ţară care să nu te
muştruluiască aspru dacă te va vedea aruncând
pâinea rămasă de la masă sau chiar firimiturile.
Să nu uităm, de asemenea, comportamentul
oamenilor satului în faţa pâinii proaspete puse
pe masă: cel mai în vârstă, stâlpul casei, sau
mama copiilor face semnul crucii deasupra
pâinii şi abia apoi o frânge şi o împarte, simbol
transferat mai apoi şi către mămăligă, ca un un
substitut al pâinii celei „de toate zilele“, care se
taie cu aţa în patru, în formă de cruce. „Prima
bucăţică (mai ales din pâinea de grâu nou) este
considerată ofrandă pentru cei morţi şi trebuie
aruncată ritual pentru aceştia. Ultima, numită şi
«bucăţica norocului», «bucăţica puterii»,
concentrează, în gândirea populară, o putere
magică de influenţare a viitorului copiilor, dar şi
al adulţilor“ (etnologul Ofelia Văduva - Magia
darului).
Creativitatea și ingeniozitatea
combinăriii acelorași
motivelor în noi și noi
structuri, fac din costumul
popular o emblemă identitară
a neamului nostru. Cu
certitudine costumul popular
reprezintă însăși Moldova,
ceea care dăinuie frumusețea
acestui neam.
 Promotorii portului popular
 În prezent tot mai des se organizează
o mulțime de evenimente, festivale,
care au ca scop promovarea portului
popular, a tradițiilor și obiceiurilor
poporului nostru. Iar participanții își
etalează cele mai deosebite costume
cu o mulțime de simboluri.
 Ansamblul de dansuri ”JOC” sunt cei
care ne duc faima peste tot în
lume,iar datorită evenimetelor care
participă, tot mai mulți străini sunt
interesanți de țara și obiceiurile
noastre.
 De asemenea sunt o mulțime de
formații, echipe care promovează la
rândul lor portul și tradițiile neamului
nostru. ”Alină-te dor” ansamblul
etno-folcloric, din care fac parte, prin
cîntece folclorice și straie naționale
reamintesc cum trăiau strămoșii
noștri.
Ziua portului popular