SCHIMBĂRI

LE
CLIMATICE
Realizat de CIORUȚA ANDREANA
 Ce este clima?

Clima reprezintă condițiile

meteorologice predominante,
calculate în medie timp de
mai mulți ani, în timp ce
vremea este schimbarea pe
termen scurt pe care o vedem
și o experimentăm zilnic.
 Ce este Efectul de seră?
Efectul de seră este un termen
folosit pentru a evidenția
contribuția unor anumite gaze
emise natural sau artificial la
încălzirea atmosferei terestre
prin modificarea permeabilității
atmosferei la radiațiile solare
reflectate de suprafața terestră.
 Compoziția chimică a Efectului de seră
trifluorură
dioxidul hexafluorură de azot
de carbon de sulf

perfluorocarburi
metan
(PFC-uri)

protoxid de azot hidrofluorocarburi

(HFC-uri)
 Date statistice numerice
Cel mai cunoscut gaz cu efect de
seră este dioxidul de carbon.
Acesta reprezintă aproape 80%
din volumul total al emisiilor de
gaze cu efect de seră în 2021.

80%
 Date statistice numerice
Alte gaze cu efect de seră sunt
prezente în cantități mai mici în
atmosferă, însă ele pot avea un
efect de încălzire mai mare. De
exemplu, metanul a avut o
pondere de 12% din impactul

12%
emisiilor de gaze cu efect de
seră ale UE în 2021.
Date statistice numerice
Date statistice numerice
Date statistice numerice
 Scurt istoric
În 2008, UE a stabilit obiectivul de
reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră cu 20% față de nivelurile din
1990. S-au înregistrat progrese
importante: în 2019, cantitatea de
gaze cu efect de seră din UE a scăzut
cu 24% față de nivelurile din 1990. În
2020, emisiile au fost cu 31% sub
nivelul din 1990, în parte din cauza
pandemiei Covid-19.
 Scurt istoric
În 2021, UE și-a stabilit un nou
obiectiv: reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră cu cel puțin 55%
până în 2030 (în comparație cu
nivelurile din 1990) și neutralitatea
climatică până în 2050. Conform celor
mai recente proiecții ale statelor
membre, reducerea netă a emisiilor
va fi de doar circa 41% până în 2030.
Harta schimbărilor
UE este un actor esențial în lupta cu schimbările climatice.
În 2021 aceasta a făcut angajamentul de a atinge
neutralitatea climatică până în 2050 obligatoriu prin lege,
propunându-și ca obiectiv reducerea netă a gazelor cu
efect de seră cu minim 55% până în 2030. Este în curs de
revizuire pachetul legislativ prin care vor fi atinse aceste
obiective, cunoscut drept „Pregătiți pentru 55”.

55%
 Surse ale gazelor cu efect de seră
• arderea combustibililor fosili pentru producerea
electricității, transport, industrie şi încălzirea și răcirea
gospodăriilor;

• realizarea anumitor practici agricole care sunt asociate

emisiilor de metan (CH4) - rezultat din digestia animalelor,
gestionarea gunoiului de grajd și cultivarea orezului,
respectiv emisiilor de protoxid de azot (N2O) – provenit din
solurile agricole tratate cu îngrășăminte azotate de origine
organică și minerală și din gestionarea gunoiului de grajd.
 Surse ale gazelor cu efect de seră
• reducerea terenurilor împădurite ca urmare a schimbării
destinației acestora, arderea savanelor, miriștilor;

• depozitarea pe sol și incinerarea deşeurilor;

• manipularea apei uzate;

• utilizarea gazelor industriale fluorurate.

De asemenea, creșterea temperaturii provoacă și procese
cu declanșare lentă, cum ar fi creșterea nivelului mării,
eroziunea costieră, salinizarea, schimbarea treptată a
regimului de precipitații, dezghețarea permafrostului,
micșorarea calotei glaciare și a ghețarilor montani.
Totodată, schimbările climatice determină degradarea
și pierderea biodiversității terestre și marine.
Biodiversitatea contribuie în mod natural la atenuarea
schimbărilor climatice (oceanele, solurile, pădurile,
zonele umede acționează ca rezervoare de carbon și
căldură) și la adaptarea la acestea (de pildă, zonele
inundabile și zonele umede oferă protecție împotriva
inundațiilor; pantele împădurite protejează împotriva
alunecărilor de teren, etc.).
Însă, declinul biodiversității determină o absorbție mai
redusă de emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce
amplifică schimbările climatice, precum și o serie de alte
efecte adverse (proliferarea dăunătorilor și a speciilor
alogene invazive, apariția de noi viruși sau favorizarea
migrației acestora, declinul speciilor, întreținerea nivelului
tot mai crescut de acidifiere a oceanelor).
Contribuţia României la emisiile globale este nesemnificativă,
numai 0,3% din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii şi
mai puţin de 3% din emisiile totale ale ţărilor UE. Potritivit
raportului bienal nr.4 al României, dioxidul de carbon are cel
mai mare procent din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră,
urmat de metan și protoxidul de azot.
 Potrivit raportului bienal nr. 4, la nivelul anului 2018, emisiile
totale de gaze cu efect de seră din sectorul energetic au
reprezentat cea mai mare parte a emisiilor (66.32 %), urmate de
cele din sectorul agricol cu o pondere de 17.1 %, apoi de cele
din sectorul industrial, proceselor și utilizării produselor cu o
cotă de 11.58% și sectorul deșeurilor cu 5%.
 În contextul încălzirii globale, analizele climatice arată pentru
România o creştere progresivă a temperaturii medii a aerului pe
parcursul secolului XXI, în toate anotimpurile, dar mai
pronunţată în sezonul de vară şi în cel de iarnă.

Astfel, cel mai cald an înregistrat a fost 2015. În perioada

2012-2017, abaterile termice anuale au fost mai mari de 1,5°C
raportat la media multianuală în perioadei 1961-1990.
 De asemenea, din 1901 până în prezent, România a avut în
fiecare deceniu de la unul până la patru ani extremi de
secetoși/ploioși, un număr tot mai mare de secete fiind
identificate după anul 1981. În perioada 1961 – 2010, evoluția
intensității arșiței din România a arătat o tendință de creștere,
mai ales după anul 1981.
Crearea unei economii durabile și circulare
până în 2050
Vă mulțumesc
pentru atenție!