Evaluarea dinamicii efectivelor

faunei de interes cinegetic în

ecosistemele agrare ale Republicii
Moldova
Șcerbliuc Mihail
Managementul Mediului
 Speciile de interes cinegetic

• Includ un spectru de specii care corespund unor cerințe cu caractestici populaționale, ecologice, și
tradițional utile în practica comunităților omenești și sunt în strânsă corelație cu capacitatea de suport a
ecosistemelor populate specifice fiecărei specie și care include un șir de factori biocenotici de un anumit
nivel cantitativ și calitativ: climaterici, structural-biotopici, trofici, adăpost, prădători și dăunători,
parazitologici și virotici, antropici.
 Criteriile speciilor de interes cinegetic
- Numeric dominante și cu un potențial sporit de adaptate în ecosistemele regiunii date.
- Potențial reproductiv sporit ( progenituri numeroase, repetate de câteva ori pe parcursul perioadei
reproductive îndelungate) rezultat cu sporuri anuale considerabile ( nu mai puțin 25-40 % din stocurile de
reproducere)
- Posibilitatea aplicării interesului vânătoresc
- Tradițional utilizate în rețetele culinare
- Necesitatea protejării speciei respective în funcție de modul de evoluţie a populaţiei speciei în cadrul unui
teritoriu dat.
 Managementul faunei de interes cinegetic

• este o disciplină cheie în domeniul conservării biodiversității. Un mediu natural sănătos, echilibrat are o
mare valoare economică, socială, estetică și etică și poate fi conservat doar prin menținerea în bune condiții
a tuturor componentelor sale: specii, variabilitate genetică și ecosisteme. Orice acțiune cu impact negativ
asupra oricăruia dintre elemente poate conduce la pierderea viabilității întregului mediu. Abordarea
preventivă, reprezintă un element cheie într-un management cinegetic eficient și impune identificarea cu
obiectivism a amenințărilor și presiunilor ce pot avea un impact negativ asupra faunei sălbatice.
Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor,
putând afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat viabilitatea pe
termen lung sau mediu a resursei.
 Efectivele numerice a animalelor de interes
cinegetic
• Pentru realizarea unui management cinegetic durabil este nevoie să se dezvolte un sistem de monitorizare,
prin care să se determine valorile numerice ale populației (densitățile, proporţia între sexe şi clase de vârsta,
sporul natural și pierderile în perioada rece a anului) la diferite faze ale dinamicii sezoniere, precum şi
multianuale ale acestor parametri într-un anumit teritoriu determinat ca fond de vânătoare și generalizat
pentru ecosistemele populate în ansamblu.
 MATERIAL ŞI METODE

• Estimarea evoluției anuale și multianuale a densităţii şi structurii populaţiei vânatului constitue baza
amenajării cinegetice şi permite o justă diagnosticare a productivităţii acesteia.
• Efectivele reale ale speciei sunt un parametru integral obiectiv al reacției populației la condițiile de mediu
(trofice, presul antropic și prădătorilor, climaterice) și studiul sezonier și multianual ne va arată tendința
dinamicii numerice, ceea ce este foarte important pentru conceperea transformărilor ecologice în populațiile
speciilor și mediului lor de viață, fiind unul din factorii principali în aprecierea capacității de suport a
biotopurilor și normelor ecologice a efectivelor în amenagările cinegetice.
• În cadrul cercetărilor a fost elaborat și aprobat spre utilizare Gidul metodologic de evaluare a speciilor
principale de interes vânătoresc în fondurile de vânătoare gestionate de Societatea Vânătorilor și Pescarilor
din Moldova (SVPM) publicat în cadrul serialului “Biblioteca vânătorului și pescarului” (nr.1 Animale
sălbatice; Evaluări) si Gidul metodologic “Instrucţiuni pentru evaluarea efectivelor speciilor de interes
cinegetic” aprobat spre publicare de Consiliu Stiințific al Institutului de Zoologie
• Evaluările sunt organizate și executate de către gestionarii fondurilor cinegetice, la care pot să participle, în
scop de consultare și verificare a corectitudinii datelor înregistrate, Agenţiile raionale pentru Protecţia
Mediului, specialiștii din instituțiile de cercetari de profil. La aceste echipe mixte pot fi cooptați şi
reprezentanţi ai altor institute de cercetare, universităţi şi ONGuri, care işi exprim dorinţa de a participa.
Evaluarea se realizează pe fonduri cinegetice conform Fișelor de evaluare din anexele 2-9, 11 ale Gidului
metodologic (Savin, Caisîn, Ciocoi et al. 2022) şi se centralizează la nivel de raion, pe gestionari şi pe specii.
Analiza datelor rezultate din fișele de evaluări şi centralizatoarele, alcătuite la nivel de fond de vânătoare
pentru fiecare specie de vânat în perioada de primăvară și toamnă, se generalizează în tabele conform
Formularilor I și II anexa 8(vezi Gidul metodologic), fiind transmise managerului raional. Situaţiile
centralizate şi analizate la nivel de raion sunt semnate de Agenţiile pentru Protecţia Mediului, fiind
transmise, cu observaţiile acestora, pentru generalizare menagerului principal al SVPM.
• Evaluarea densităţii populaţiei iepurelui de câmp şi a potârnichei se efectuiază,
utilizând metoda parcelelor de probă cu gonaş şi observatori și evidenţa pe rute
(trasee) folosind formulele de calcul ale indicelui densităţii.
• Pentru o evidenţă obiectivă parcelele de probă/traseele trebuie să reprezinte
proporțional toate tipurile de staţiuni ale fondului de vânătoare, constituind nu
mai puţin de 15% din suprafeţele fondului, reprezentându-l în întregime.
Suprafaţa parcelelor de probă pot varia de la 20-100 ha în dependenţă de
suprafaţa câmpurilor şi mozaicitatea landşaftului. În unele cazuri este raţional ca
parcela de probă să reprezinte câteva staţiuni, unde structura agrocenozei este
destul de variată. Evidenţa este efectuată la numere, lateral şi prioritar de
gonaci, numărând iepurii ridicați de pe covru sau perechile (stolurile) de
potârnichi.
• Traseele, aplicate mai frecvent la evaluările de primăvara, au fost planificate,
traversând proporţional suprafeţele staţiunilor ce reprezentă fondul de
vânătoare. Au fost aplicate două variante:
• 1 - evidenţa în panglică, când traseul de evidenţa are circa 7-8 km şi o lăţime de
100m cu distanţa dintre numărători de 20-25 m;
• 2 - trasee indivuduale (aplicate la evaluarea iepurelui de câmp). Pentru fiecare
numărător se practică minimal 2-3 trasee a cate 2-3 ore. Pentru calcul se aplică
indicele densităţii (Z. Milanov, 1993) D = (4,75 xI + 3,23)/t, unde I – este numărul
de iepuri ridicaţi pe traseul reprezentativ de către un numărător şi t numărul de
ore pe traseu. Densitatea iepurelui de camp astfel calculată la 100 de ha
corelează maximal cu densitatea absolută pe terenul estimat (r = 0,743). Datele
se sumează de la toţi observatorii calculându-se media statistică.
 Rezultatele evaluărilor
Iepurile de câmp
• Estimările de toamnă demonstrează un spor anual mediu republican de 31 % și un efectiv de circa 236 mii iepuri
(cu o creștere de 6,8% în raport cu efectivul de toamnă a anului trecut) și un regres în dinamica anuală în ultimii
patru ani de circa 6 % Astfel număram toamnă cu circa 56 mii iepuri mai mulți în raport cu stocul reproductive (180
mii iepuri) și luând în considerație trendul regresiv în dinamica populației iepurelui de câmp, putem accepta o cotă
de recoltare nu mai mare de 20 % din sporul anual. Necătând la fertilitatea potențială destul de mare a iepurelui de
câmp în realitate, în condiții ecologice destul de satisfăcătoare, femela aduce la maturitate, către sfârșitul sezonului
de reproducere, în mediu 1,2 iepuri și nu prea des mai mult, cauzat, în mare măsură, de mortalitatea crescută (75-80
%) a iepurașilor până la vârsta de 2-3 luni. Pentru a spera la o creștere substanțială a efectifului (spor anual de 100-
150%) este necesar de a asigura femelei posibilitatea creșterii a 2,5-3 iepuraș. Pentru ce este necesar: a înzestra
tehnica agricolă cu dispozitive și procedee de protecție și preântâmpinare pentru speciile de vânat; hrana
complimentară în perioada rece a anului distribuită în hrănitori cu o densitate de 1-2 la 100 ha de terenuri productive
de vânat și trebuie să conțină microelemente, imunostimulatoare și preparate antiparazitare; crearea unei rețele de
ogoare naturale trofice cu condiții de odihnă și protecție de prădători distribuite uniform pe tot teritoriu fondului
cu lățimi de 5- 10 m și lungime de 30-50 m; este inadmisibil irosirea îngrășămintelor minerale la pereferia
câmpurilor, care fiind confundate de iepuri cu sarea, suferă intoxicații mortale, de asemenea și de la semințele de
cereale tratate; interzicerea arderii rămășițelor vegetale pe miriști, pășuni și pe terenuri nelucrate.
Dinamica stocului și a salturilor reproductive anuale în populația iepurelui de camp în ultimul deceniu și
tendința evoluției numerice.
 Potârnichea
• După saltul numeric (79 % ) al anului 2017 stocul reproductiv a potârnichii se menținea la cotele de 45-55
perechi la 1 mie ha, cu o tendință de ușoară descreștere în ultimii anii. Efectivele de reproducere, medii
republicane, în ultimii ani, sunt sub nivelul capacităților de suport a ecosistemelor agrare (70-90 perechi/1
mie ha), fiind inadmisibilă o cotă de extragere. Specia autohtonă, importantă de vânat – potârnicea necesită
o gestionare cinegetică specială în scopul sporirii efectivelor și includerii ei în lista speciilor admise către
vânătoare, lărgind spectrul speciilor sedentare permise la vânătoare și micșorând astfel presingul acestuia
asupra speciilor de interes cinegetic.
Dinamica multianuală (anii 2000-2023) și trendul densității efectivelor de reproducere a populației potârnichii
în următorii ani.
 Prepelița
• Pe suprafețe favorabile cuibăritului (circa 480 mii ha) în mediu în ultimii 5 ani au fost evaluate 105 mii
pereci de prepelițe (2018- 90 mii, 2019-85 mii, 2020-80 mii, 2021-100 mii, 2022-105 mii, 2023-170 mii) cu
un trend ascendant (fig. 4). Astfel în mediu au fost estimate la cuibărit o densitate de 22,1 perechi la 1 km2
(100 ha de terenuri favorabile cuibăritului). Trebuie să constatăm că către iulie-augist suprafețele de cuibărit
se lărgesc din contul prășitoarelor (porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr) până la peste 800 mii ha, unde
se opresc prepelițele în septembrie la pasaj. Toamna efectivele sunt calculate din sporurile anuale (180 % din
efectivul reproductiv) și corelate cu evaluârile de toamnă pe terenurile favorabile cu chemători în perioada de
vânătoare (august-septembrie), apreciate la 160 păsări la km 2. Ținând cont de evoluția efectivelor de
reproducere a populației locale, efectivelor estimate toamna și bilanțele recoltări prepeliței în ultimii 5 ani,
este posibilă recoltarea unei cote de 20 mii prepelițe în sezonul de vânătoare 2023-2024 (circa 1,6 % din
efectivul de toamnă sau 3,3 % din sporul anual).
Dinamica multianuală (anii 2000-2023) și trendul efectivelor de reproducere ale populației prepeliței în
următorii ani în biotopurile republicane favorabile cuibăritului.
 Porumbeii
• După un spor anual al populației locale de 85 % și efectivul torentul de pasaj din noiembrie -decembrie (circa
100 mii păsări) porumbelul gulerat este evaluat, pe teritoriul republicii, la un efectiv de circa 270 mii păsări;
guguștiucul cu un efectiv stabil de reproducere în ultimii ani, în localități (circa 320 mii ha), de circa 60 mii
perechi, după 3-4 ponte și un spor anual de peste 120 %, este evaluat toamna la trofică, pe câmpurile de
floarea soarelui și pe miriști de grâne, cu un efectiv de circa 270 mii păsări. În sezonul de vânătoare 2023-
2024 recomandăm o cotă de recoltare de 25 mii de porumbei, alcătuind mai puțin de 12 % din sporul anual
al acestor specii (210 mii păsări) sau circa 5 % din efectivul de toamnă (peste 540 mii păsări) în perioada
pasajului.
Dinamica efectivelor de reproducere (mii sp.) a columbidelor de interes cinegetic, pe parcursul anilor 2013-
2023 și trendul următorilor ani.
 Fazanul
• Efectivul de toamnă a fazanlui este apreciat la 176 mii păsări, din care153 mii fazani–populația locală cu un
spor anual de 66 mii păsări (77 %). Astfel, pentru sezonul de vânătoare 2023-2024 recomandăm o cotă de
recoltare, de 22 mii fazani, ceea ce constituie circa 25 % din sporul anual, alcătuit din sporul anual local (66
mii fazani) și 23 mii fazani populați din crescătoriile din Ungaria. Pentru studiul dispersiei fazanului din
locurile populărilor și localizarea grupărilor în perioada sezonului de vânătoare și perioadei de iarnă se
recomandă inelarea fazanului pus în libertate, cu studiul ulterior a dispersiei speciei în terenurile adiacente.
Dinamica efectivului de reproducere a fazanului în ecosistemele favorabile și trendul pentru viitorii ani.
 Păsări de baltă
• Vânatul acvapalustru a fost constituit la cuibărit în primăvara anului 2023 din: specii comune de rațe cu
un efectiv de circa 26 mii perechi (cu spectru pe speci: rața mare -75% , rața cârâitoare – 14 %, rața cu cap
castaniu – 7,5 %, rața lingurar – 2,3 % și rața pestriță, rața mică – 1,2 %); lișițe - peste 37 mii perechi, cu o
creștere medie de 15 % în raport cu anul precedent. Grație condițiilor nefavorabile, în perioada cuibăritului,
sporul mediu anual preconizat nu va depăși 75 % și rațele și lișițele sunt numărate, către toamnă, la un
efectiv de circa 220 mii specimene. In perioada pasajului de toamnă, pe cele 82 mii ha de suprafețe
acvapalustre se opresc pentru hrană și odihnă peste 200 mii rațe și lișițe. Gâsca de vară devine tot mai
frecventă la cuibărit pe apele de suprafață din luncile Nistrului, Prutului și unii afluenți ai acestora,
înregistrându-se în acest an circa 3 mii perechi. După un spor anual de 80 %, gâsca de vară locală este
evaluată, către toamnă la circa 11 mii păsări si cu peste 8 mii din torentul de pasaj numărăm, pe apele de
suprafață republicane circa 19 mii gâște de vară. Se recomandă o cotă de recoltare la vânătoare, de 18 mii
rațe și lișițe, (circa 18 % din sporul anual) și circa 5 % din efectivul pasajului de toamnă (420 mii păsări),
grație condițiilor de reproducere a anului și tendința evoluției lor numerice. Pentru gâște (gâsca de vară,
gârlița mare) se recomandă o cotă de recoltare de 1,4 mii păsări, ceea ce constituie mai puțin de 10 % din
efectivul de toamnă a gâștei de vară și mai puțin de 2,5 % din efectivul gâștelor (gâsca de vară, gârlița mare)
din pasajului de toamnă (circa 50 mii gâște).
Dinamica efectivelor de reproducere (mii sp.) pe parcursul anilor 2016-2023 și trendurile speciilor acva-palustre
de interes cinegetic,.
 Răpitori cu păr
• Efectivul reproductiv al șacalului, în ecosistemele republicane favorabile, este evaluat la circa 1589
specimene, cu o creștere anuală medie de 16 %, fiind mult mai concentrat (64 %) în luncile zonelor
inferioare ale fl. Nistru și r. Prut. Vulpile estimate în ecosistemele republicii la un efectiv reproductiv de circa
30 mii specimene (20,3 mii în agrocenoze, 4,6 mii în ecosisteme silvice și 5,3 mii în localități) având efectivul
la nivelul anului precedent, depășesc de 5-6 ori normele ecologice (1-2 vulpi la 1 mie ha). Pentru a reveni la
echilubrul ecologic de 1 prădător la 70-100 sp. pradă recomandăm extragerea vulpilor și șacalilor pe
parcursul întregului sezon de vânătoare 2023-2024 până la efectivele capacităților de suport ale
ecosistemelor.
Dinamica numerică a efectivelor de reproducere a vulpei în ultimile două decenii (anii 2000-2023) și tendința
evoluției populației în ecosistemele populate în următorii ani