UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULATATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

STAT ȘI SOCIETATE DIN PERSPECTIVĂ
ISTORICĂ
Suprimarea cordonului sanitaro-vamal
de pe Nistru

Realizat: Tereșcenco Corina.

 Cordon sanitaro-vamal
Un cordon sanitar reprezintă o restricție de circulație a persoanelor
instituită către sau dintr-o zonă geografică definită, cum ar fi o
comunitate, o regiune sau o țară. Inițial, termenul se referea la o barieră
utilizată pentru a opri răspândirea bolilor infecțioase.
 Cordonul sanitaro-vamal din
Basarabia

 Cordonul sanitaro-vamal de pe Nistru- separa Basarabia de restul guberniilor

rusești.
 Cordonul sanitaro-vamal de pe Prut, Dunăre și litoralul de nord-vest a Mării
Negre- separa Basarabia de piețele tradiționale europene.
Abordării istoriografice privind rolul
cordonului sanitaro-vamal la Nistru
 Istoriografia rusă sec. al XIX-lea.
În lucrările lui Ya.Saburov, A.Rozeilon-Soşalski, A.Kornilovici, G.Nebolsin,
A.Skalkovski ş.a. Aceşti specialişti menționau că cordonul sanitaro-vamal de la
Nistru este depăşit şi frânează dezvoltarea comerțului, şi a întregii economii a
Basarabiei.”
 Istoriografia postbelică.
Doar tangențial s-au referit la această problemă istoricii V.I. Jukov, I.G. Budak, M.P.
Muntean, Ya.S. Grosul, E.I. Drujinina, I.A. Anțupov, care au constatat prezența până
în 1831 a cordonului sanitaro-vamal de la Nistru şi consecințele lui nefaste pentru
dezvoltarea comerțului dintre Basarabia şi guberniile ruse, însă fără a încerca s-o
studieze.
 Caracteristici
Cordonul sanitaro-vamal de la Nistru a fost instituit în 1793, după anexarea la Rusia, conform Tratatului de
la Iaşi, a teritoriilor din partea stângă a Nistrului.
El includea două carantine – de la Dubăsari şi de la Movilău, patru vame – de la Dubăsari, Movilău,
Iagorlâk, Maiaki şi două posturi vamale – de la Isakoveț şi Parcani, care intrau în componența
districtelor vamale Dubăsari şi Odesa . Oficial, doar prin aceste puncte se permitea trecerea, în baza
documentelor corespunzătoare, a persoanelor care veneau sau plecau din Imperiu, importul şi exportul
mărfurilor.
Căile comerciale principale duceau spre Sublima Poartă Otomană şi unele posesiuni ale Imperiului
Habsburgic. La trecerea frontierei, de la fiecare persoană se percepea o taxă, iar mărfurile erau supuse
impozitului conform tarifului vamal din 1797. Carantina, atât pentru oameni, cât şi pentru animale şi
mărfuri, se respecta timp de 10-14 zile .
După anexarea Basarabiei la Rusia frontiera Imperiului este transferată pe râurile Prut, Dunărea şi pe
litoralul de nord-vest al Mării Negre, unde urma să fie constituit un nou serviciu vamal şi de carantină.
Instituit oficial abia în 1817, cordonul includea vămile Noua Suliță, Sculeni, Reni şi posturile vamale
Lipcani, Leova, Ismail şi Akkerman.
 Argumente privind necesitatea
cordonului.
1. Provincia nu este valorificată, din punct de vedere politico-administrativ.
2. Era posibil ca mărfurile străine să pătrundă în guberniile interne ruse fără achitarea
taxelor vamale, sub pretextul că sunt de proveniență din Basarabia, iar cantitatea
mare de mărfuri de peste Nistru ar putea spori concurența, trezind astfel
nemulțumirea proprietarilor funciari locali, a comercianților şi a întreprinzătorilor.
3. Teama că tot mai mulți fugari din guberniile ruse vor trece vechea frontieră de la
Nistru, deoarece în Basarabia şerbia fusese lichidată şi ea avea nevoie de forță de
muncă, îndeosebi în regiunile sale de sud.
4. Nu era exclus şi pericolul răspândirii epidemiilor, inclusiv a ciumei şi a holerei, care
pătrundeau adeseori din posesiunile Înaltei Porți Otomane.
 Argumente privind suprimarea
cordonului
Părtaşii suprimării cordonului sanitaro-vamal de la Nistru invocau necesitatea accelerării
integrării teritoriului de curând anexat, reieşind din: avantajele extinderii relațiilor
comerciale şi ale altor tipuri de relații cu guberniile ruse; iraționalitatea vămuirii duble a
mărfurilor străine; complexitatea decontărilor şi pierderile de timp la carantina dublă ce
frâna dezvoltarea comerțului exterior, respectiv, reducea veniturile vistieriei statului. Ei
susțineau de asemenea ca prin suprimarea lui se va lărgi piața de desfacere a mărfurilor
industriale ruse, se va extinde sfera de activitate comercial-economică a burgheziei
comerciale imperiale. Pentru suprimarea cordonului sanitaro-vamal de la Nistru se
pronunțau, de regulă, organele regionale: administrația rusă, o parte a nobilimii
funciare, a burgheziei comerciale, a țărănimii înstărite (îndeosebi a coloniştilor), care
erau strâns legate de piața internă rusă.
 Dificultățile cordonului
sanitaro-vamal de la Nistru
• Cordoanele sanitaro-vamale ce delimitau Basarabia – unul la Nistru, iar altul la Prut şi
Dunăre – creau comerțului incomodități, iar cu timpul au început să exercite o influență
negativă asupra dezvoltării regiunii.
• În memoriul „Despre organizarea financiară în regiunea Basarabia”, datat cu anul 1829,
Administrația Regională menționa că „…din cauza cordonului de la Nistru şi a
dificultăților în transportul mărfurilor basarabene în guberniile limitrofe ale Rusiei,
comerțul local este strâmtorat peste măsură în operațiile sale”.
• După cum menționa rezidentul plenipotențiar al Basarabiei general-locotenentul A.N.
Bahmetev încă în 1819, situația s-a agravat şi din cauza că la frontiera de la Nistru, pe o
linie de hotar de 600 verste, existau doar patru posturi de trecere vamală şi de
carantină. Transportarea cerealelor, lemnului, fânului şi a altor mărfuri prin aceste
posturi este extrem de dificilă, duce la majorarea prețurilor şi-i sustrage pe țărani de la
muncile agricole
Dificultățile cordonului sanitaro-vamal
de la Nistru
 Frâna dezvoltarea comerțului şi plata dublă a taxei vamale.
 Negustorii, care transportau în Rusia mărfurile din Moldova de peste Prut şi Imperiul
Austriac, erau supuşi de două ori procedurilor vamale şi de carantină – la Prut şi la Nistru,
fapt ce cauza pierderi de timp şi prejudicii materiale.
 Deşi administrația regiunii restituia taxele vamale, percepute la frontiera de apus, negustorii
nu întotdeauna dispuneau de sume suficiente de bani pentru a achita taxa vamală de două ori .
 Prezența carantinelor ce încercuiau Basarabia din toate părțile influența direct asupra
sistemului de prețuri la diferite produse agricole şi mărfuri industriale pe piața basarabeană.
 Situația se complica şi mai mult în cazurile în care termenul de carantină era majorat, din
interese de securitate sanitară. Astfel, când în octombrie 1819, în județul Hotin au apărut
primele semne ale ciumei, termenul de carantină la trecerea peste Nistru a fost majorat până
la 42 de zile.
 Raportului contelui S.C. Veazmitinov
1. A desființa cordonul vamal şi de carantină intern de la Nistru, păstrându-se doar
vama de la Isakoveț pentru comerțul cu Austria şi un post vamal şi de carantină la
Ovidiopol pentru navele străine.
2. În celelalte posturi de carantină de la Nistru clădirile să fi e păstrate, preconizându-
se pentru fiecare din ele câte un funcționar şi un număr suficient de slujitori ca, în
caz de necesitate, cordonul să poată fi restabilit pentru o perioadă.
3. Direcția vămilor şi carantinelor din Basarabia, de la Prut, Dunăre şi Marea Neagră să
treacă în subordinea direcției vămilor din Imperiu .
4. Să fi e create posturi vamale şi de carantină în următoarele localități: în Ismail şi
Sculeni – posturi vamale şi de carantină; în Ovidiopol, Akkerman, Reni, Leova şi
Lipcani – posturi vamale şi de carantină; în Vâlkov – un post de carantină şi în
Isakoveț – un post vamal.
 Contele Voronțov referitor la
cordonul sanitaro-vamal de la Nistru
Contele M.S. Voronțov, numit în mai 1823 în funcția de rezident plenipotențiar al Basarabiei, a
menționat că funcționarea concomitentă a două cordoane sanitaro-vamale „cauzează numeroase
incomodități”. Inspectând personal o porțiune a cordonului de la Nistru şi încredințând inspectarea
altor părți funcționarilor împuterniciți, M.S. Voronțov în rapoartele din 30 noiembrie 1823 şi 22
februarie 1824 recunoaşte iraționalitatea păstrării celor două cordoane sanitaro-vamale.
„Linia de oprire în carantină şi vamă, cererea paşapoartelor şi certificatelor pentru mărfuri şi taxe,
– menționa el, – dăunează mult comerțului şi aproape că îl distrug şi nu aduc vreun folos nici
vistieriei statului, nici regiunii” . Pentru comerțul cu Imperiul Austriac M.S. Voronțov a propus să
fie păstrat la Nistru postul vamal din Isakoveț, iar pentru trecerea navelor maritime – postul de
carantină şi postul vamal din Ovidiopol; în rest, susținea el, cordonul vamal şi de carantină de la
Nistru trebuie suprimat, subordonând negustorii basarabeni organizării de ghildă din Rusia.
 Bibliografie
1. Tomuleț Valentin. Politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia și
influența sa asupra constituirii burgheziei comerciale (1812-1868)
2. Organizarea şi funcţionarea cordonului sanitar la hotarele dunărene ale
Imperiului Rus (1812-1856), Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Ediția 32,
R, 2022.
3. //nmuseum.blogspot.com/p/normal-0-21-false-false-false_1285.html
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!!!