Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„NICOLAE TESTEMIŢANU”
NICOV IRINA
d.ș.e., asistent universitar
15.03.2021
Organizația. Definiție. Interpretări. Cerințe.
Factorii mediului intern și extern.
Instituția stomatologică. Definiție.
18.09.2020
Principalul criteriu pentru a evalua rezultatele activităţii de
calitate în orice instituţie medicală, independent de
subordonarea lor departamentală, tipul de proprietate,
profilul, genul de activitate şi nivelul de îngrijire medicală —
este ACREDITAREA.
Acreditarea permite evaluarea în dinamică a indicatorilor
principali a activităţii instituţiilor cu diferite forme de
gestionare de la calitatea îngrijirilor medicale pînă la
sistemul de gestionare a personalului. Scopul acestui proces
constă să caute şi să realizeze modalităţi de a îmbunătăţi
calitatea serviciilor acordate populaţiei
CNEAS constituit în anul 2001 pe lîngă Ministerul Sănătăţii.
În anul 2001 a fost creat cadrul legislativ al sistemului de
evaluare şi acreditare a unităţilor medico-sanitare şi farmaceutice
în conformitate cu: Legea nr. 522- XV din 18.10.2001 ”Privind
evaluarea şi acreditarea în sănătate”
20.01.2021
Tehnologic evaluarea şi acreditarea se efectuează în 3 etape:
1. Iniţierea procesului de evaluare şi acreditare: CNEAS transmite
instituţiei medicale pachetul de documente necesare pentru a iniţia
procesul de evaluare şi acreditare, inclusiv cererea de evaluare şi
acreditare, contractul, chestionarul şi standardele pentru autoevaluare.
Instituţia efectuează autoevaluarea şi transmite rezultatele ei Consiliului
timp de 30 zile.
2.Pregătirea vizitei de evaluare şi acreditare: După primirea Raportului de
autoevaluare, achitarea taxei fixe stabilite de Guvernul Republicii
Moldova, CNEAS organizează grupul de experţi care pleacă în instituţia
nominalizată pentru evaluare acreditare
3. Etapa finală: în termenii stabiliţi grupul de experţi prezintă CNEAS
Raportul şi propunerea de acreditare sau neacreditare. Decizia finală este
luată de Consiliu. Instituţia primeşte certificatul de acreditare şi scrisoarea
de însoţire în termen de 15 zile.
20.01.2021
Realizarea procesului de evaluare şi acreditare a serviciului stomatologic a
stimulat dezvoltarea performanţelor în acordarea asistenţei medicale
stomatologice populaţiei, implimentarea în practica cotidiană a tehnologiilor
avansate, renovarea bazei tehnico-materiale, ridicarea potenţialului
resurselor umane.
Sistemul de evaluare şi acreditare în stomatologie, urmărește obiectivele:
a) evaluarea şi acreditarea ca bază pentru licenţierea instituţiilor private de
profil stomatologic;
b) asigurarea managementului calităţii serviciilor medicale stomatologice;
c) evaluarea şi acreditarea ca bază pentru gestionarea serviciului de profil
stomatologic.
d) consolidarea verticalităţii serviciilor manageriale prin utilizarea cerinţelor
unificate standardizate;
e) implimentarea în instituţiile medicale a tehnologiilor moderne;
18.09.2020
Scopul
Sarcinile, obiectivele
Structura organizatorică
Resursele umane
Tehnologia și dotarea tehnico-materială
Informația (Managementul calității)
Capitalul financiar
Scopul Instituției Medicale cu profil stomatologic - este de a oferi servicii de
sănătate oro-dentară populaţiei în general și asistenţă specializată de
calitate pentru fiecare pacient, respectând standardele stabilite atât de
agenţiile guvernamentale, cât şi de profesia însăşi. de a obţine profit ca o
mică afacere
Sarcinile, obiective:
prevenirea durerii;
◦ să fie eficientă;
◦ să fie productivă;
◦ să creeze profit.
Calificarea personalului medical are un rol important, în acordarea
ajutorului medical stomatologic, stagiul, vechimea în muncă al
medicilor stomatologi şi al lucrătorilor medicali cu studii medii
speciale, precum şi posesia de către ei a categoriilor de calificare, a
gradelor şi titlurilor ştiinţifice. (medici stomatologi, asistente,
manageri, tehnician dentar, contabil etc... ) Gradele profesionale
existente la ora actuală în practica medicinei dentare sunt: medic
rezident, medic specialist și medic primar.
Nomenclatorului de specialități medicale, medico-dentare,
specialitățile medicinei dentare sunt:
Chirurgie dento-alveolară;
Ortodonție și ortopedie dento-facială; Endodonție*;
Parodontologie*;
Pedodonție*; Protetică dentară*;
Chirurgie stomatologică și maxilo-facială*;
Stomatologie generală*
20.01.2021
În cadrul fiecărei clinici, secţie, cabinet stomatologic indiferent de
forma de proprietate, obligatoriu se cere prezenţa:
1. Statut sau Regulament întocmit conform actelor normative în vigoare;
2. Organigrama, care indică clar structura ierarhică şi subdiviziunile,
persoanele responasabile de activitatea subdiviziunilor şi informaţia
de contact;
3. Plan de dezvoltare strategică pe cel puţin 5 ani;
4. Plan de management al riscurilor, care să fie bazat pe analiza
sistematică a riscurilor pentru pacient, personal, proprietatea sa şi
mediul înconjurător;
5. Plan de control al calităţii serviciilor prestate. Ordinul Ministerului
Sănătăţii nr. 51 din 16.02.2009 “Cu privire la supravegherea şi controlul
infecţiilor nosocomiale ; Reguli sanitare nr. 2956a-83 “Cerinţe privind
funcţionarea, dotarea şi amenajarea instituţiilor medicale de profil
stomatologic”;
în fiecare instituţie medicală trebuie să existe un Program de măsuri
de combatere şi profilaxie a infecţiilor nosocomiale aprobate prin
ordinul intern al instituţiei, care prevede persoanele responsabile
pentru realizarea lui.
18.09.2020
Consumabile cabinet
Pentru serviciile de restaurare coronara, - materiale compozite,
cimenturi, sisteme adezive, materiale provizorii si pentru finisare,
sisteme de matrici si diga.
Pentru zona de protetică dentară - materiale pentru amprenta și
retracție gingivală, pentru cimentarea definitivă, materiale pentru
lucrări provizorii sau pentru reconstruiri de bonturi.
Zona de endodontie - materiale folosite pentru opturarea provizorie
sau definitiva a canalelor, instrumentar medical dedicat, solutii
medicamentoase sau sisteme de imobilizare dentara.
Categoria profilaxie - produse precum geluri fluorizare, materiale
pentru sigilare dentara sau revelatori de placa bacteriana.
Protecție si dezinfecție - soluții dezinfectante omologate,
echipamente de protecție medicală și tot ceea ce este nevoie pentru
a asigura protecție pacientului (bavete, aspiratoare, sisteme diga,
pahare unica folosinta, etc).
Categoria dedicata zonei de chirurgie și implantologie - produse,
precum ața și ace sutură, hemostatice, materiale de augmentare
osoasă, instrumentar chirurgie respectiv sisteme de implanturi.
18.09.2020
18.09.2020
Normativelor sanitaro-igienice în vigoare:
planuri de reacţionare la dezastre şi protecţie a pacienţilor, personalului şi
vizitatorilor, planul de utilizare a deşeurilor medicale şi gospodăreşti, bazat
pe normativele în vigoare.
sisteme centralizate sau autonome de alimentare cu apă caldă/rece şi
canalizare.
alimentare cu energie electrică, precum şi de la un generator electric în cazul
situaţiei de avarie.
sisteme de ventilare şi aer condiţionat, cu frecvenţa aerului de 3 ori într-un
ceas în aspirare şi de 2 ori în oră cu flux de aer
lămpi bactericide, însoţite de documentaţia tehnică
Bloc sanitar
masa sterilă, sau dulap cu instrumente sterile
Seturi de instrumente pentru fiecare medic stomatolog (cel puţin de 10).
la Capitolul Baza tehnico-materială şi mediul instituţiei corespunde
cu standardele CNEAS (alcătuieşte 25029 puncte din 25758 puncte
posibile) 97,0 %.
18.09.2020
Impunerea de protocoale și standarde în instituțiile
stomatologice se efectuează mai anevoios comparativ cu alte
sectoare, datorită faptului că, stomatologia este un sector
medical foarte dinamic, caracterizat prin dezvoltarea continuă a
metodelor noi, de diagnostic și tratament, care impune costuri
mari, iar perioada de semi-viață este suficient de scurtă, motiv
pentru care, conducerea Centrelor de Sănătate, reieșind din
normele de finanțare existente, nu au posibilitatea de investire
în dezvoltarea sectorului respectiv.
Factorii externi ai organizaţiei
cu influenţă directă
Organizaţia Partenerii
Legile și
Sindicatele organele de
stat Partenerii
CLINICA
STOMATOLO
GICĂ
Concurenții
Furnizorii de
resurse: Consumatorii
umane,
financiare,
materiale,
informațional
e.
Legile și organele de stat
• Legea nr. 663 din 23.07.2010 pentru aprobarea
Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă pentru
instituţiile medico-sanitare.
• Lege nr. 263 din 27.12.2005 cu privire la drepturile şi
responsabilităţile pacientului.
• Lege nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea
profesiunii de medic.
• Lege nr. 552 din 18.10.2001 privind evaluarea şi
acreditarea în sănătate.
• Lege nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie.
• Lege nr. 411 din 28.03.1995 cu privire la ocrotirii sănătăţii.
• USMF
• Universitatea de Medicină și Farmacie
"Grigore T. Popa" Iași
• Colegiul Național de Medicină şi Farmacie
"Raisa Pacalo„
• USM
Furnizori de resurse materiale
• MAIB
• MICB
• Instituții de microfinanțare
•USMF
Concurenții
• Clinicile stomatologice private din or. Chișinău
Cudalb dent
Smile dent
Dent Park
Dentino
Dentus
Vivodent
Evimed
Dentestet
Eurodent
Gradiadent
Cudalb dent
Caracaș dental
Fala dent
Untila dent
Consumatorii
• Copii
• Adulți
• Cetățeni RM, RO, IT, MB
Criteriile specifice ale
succesului unei clinici
stamatologice
• Să creeze condiţii favorabile pentru acordarea profesională a
serviciilor stomatologice pacienţilor (clienţilor);
• Să aplice activităţi care să asigure satisfacţia pacienţilor;
• Să planifice şi să realizeze rezolvarea stărilor acute şi a bolilor
cronice;
• Să evalueze activitatea profesională şi managerială a serviciilor
de profilaxie, diagnostic şi tratament a maladiilor oro-dentare,
pentru elaborarea soluţiilor în modernizarea serviciilor
stomatologice;
• Să integreze activitatea stomatologică cu alte servicii conexe,
asigurând aceleaşi norme de profesionalism şi calitate pentru
menţinerea sănătăţii pacienţilor.
După principiile de activitate economico-
financiară, instituţiile de profil stomatologic
din RM sunt divizate în:
24.04.24
o persoanǎ care, pe baza unor clauze și condiții
contractuale, se obligǎ sǎ presteze în favoarea altei
persoane și organizații, diverse lucrǎri (industriale, de
construcții, etc.), în schimbul unei recompense dinainte
stabilite.
24.04.24
În prezent, capacitatea de dezvoltare a economiei autohtone
(conform datelor Biroului Naţional de Statistică pentru anul 2019),
este determinată de prezenţa în ţară a sectorului IMM ce constituie
98,87% - 51,6 (2015 - 97,74% - 44,7 mii unități) de întreprinderi
din numărul total al întreprinderilor, inclusiv: microîntreprinderi –
44,5 mii de unități; întreprinderile mici - 11,0 mii de unităţi;
întreprinderi mijlocii – 1,3 mii unități. Ponderea în PIB este de 35,5%,
46,0% din totalul veniturilor din vânzări se realizează de către micii
antreprenori, veniturile din vânzările întreprinderilor mici şi mijlocii
constituie 124.954,4 mil. lei, ponderea acestora pe țară constituie
41,5%.
24.04.24
Odată cu obţinerea independenţei şi adoptării cadrului legislativ naţional,
în RM s-au conturat oportunităţi de apariţie a unor direcţii noi de dezvoltare ale
stomatologiei, determinate de politica economiei de piaţă şi anume de apariţia şi
consolidarea segmentului privat. Pe parcurs, acest segment al asistenţei medicale
stomatologice a reuşit să se dezvolte cu paşi siguri, propunând populaţiei un
spectru larg de servicii medicale stomatologice, devenind concurenţi pentru
instituţiile stomatologice de stat
Necesitatea reformelor în domeniul asistenţei medicale stomatologice a stat la baza
strategiilor de restructurare a serviciilor de stomatologie în condiţii economice noi,
caracteristice perioadei anilor 1997 – 2002 şi reflectate în ordinul MS nr.7 din 13
ianuarie 1997 „Despre perfecţionarea asistenţei stomatologice populaţiei din RM”,
HG nr. 672 din 21 iulie 1999 „Cu privire la trecerea instituţiilor stomatologie la
autogestiune”, Hotărârea Colegiului MS din 18 februarie 2002 „Cu privire la
Conceptul dezvoltării asistenţei stomatologice în RM” .
Aceste acte normative sunt de importanţă majoră în activitatea instituţiilor
stomatologice, stabilind condiţiile conlucrării instituţiilor stomatologice, indiferent de
forma de proprietate, prin aplicarea diverselor forme de activităţi în asigurarea
accesului populaţiei la servicii medicale profesionale calitative
Adițional Cadrului normativ-juridic ce reglementează activitatea de
antreprenoriat, asistenţa medicală stomatologică în RM este reglementată
și de un set de acte specifice sferei respective de activitate, care au scopul
de a reglementa conlucrarea eficientă între instituţiile stomatologice cu
diferită formă de proprietate în sistemul se sănătate din RM, în scopul
creșterii accesibilității și lichidarea inechităților, ambele fiind subiecte ale
Politicii Naţionale de Sănătate şi Strategia de dezvoltare a sistemului de
sănătate în perioada 2008-2017.
24.04.24
Ordinul MS al RM, nr. 1574, din 27.12.2013 ”Cu privire la aprobarea
Nomenclatorului instituțiilor medico-sanitare private”.
Ordinul privind aprobarea Criteriilor de contractare a instituțiilor medico-
sanitare în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală
pentru anul 2017, nr. 1076/720A, din 30.12.2016. Monitorul Oficial nr.19-
23/68 din 20.01.2017.
Ordinul MS nr.7 din 13.01.1997”Despre perfecţionarea asistenţei medicale
stomatologice din RM”.
HG RM nr. 672 din 21.07.1999 ”Cu privire la trecerea instituţiilor
stomatologice la autogestiune”.
Ordinul MS nr. 51 din 15.03.2000 “Cu privire la activitatea instituţiilor
stomatologice”.
Hotărârea Colegiului MS PS RM din 18.02.2002, proces verbal nr. 2 “Cu
privire la Conceptul dezvoltării asistenţei stomatologice în RM”.
Ordinul DS nr. 155 din 09.12.2003 “Cu privire la crearea Instituţiilor
medico-sanitare publice în baza Instituţiilor medicale municipale”.
Ordinul MS nr. 244 din 18.02.2013 “Cu privire la reorganizarea asistentei
medicale stomatologice în RM”(se recomandă).
Apariţia alternativei pentru stomatologia de stat, „în persoana
stomatologiei private” a generat dezvoltarea unei concurenţe
constructive cu impact incontestabil asupra calităţii serviciilor
prestate, fenomen menţionat în diverse publicaţii ale autorilor
autohtoni şi de peste hotare.
Instituţii stomatologice private activează integral după
principiile autogestiunii şi economiei de piaţă
Studiile efectuate anterior demonstrează că în perioada
ultimilor 5 ani în stomatologia autohtonă s-a petrecut o
metamorfoză fulminantă a aspectului calitativ al serviciilor de
profil, generată de implementarea cu paşi siguri a tehnologiilor
moderne, a instrumentelor şi aparatajului avansat, având
impact direct asupra calităţii tratamentului, profilaxiei şi
proteticii dentare.
24.04.24
Atraşi de ideea câştigului financiar, de posibilitatea de a
avea un program flexibil şi de a fi propriul şef, din ce în
ce mai mulţi tineri aleg să devină medici stomatologi şi
să-si deschidă afacerea proprie, optând astfel pentru
activitatea de antreprenoriat.
De fapt, practicarea activităţilor stomatologice necesită
investiţii majore şi cunostinţre în domeniu. Dar, dacă are
pretenția de a beneficia de facilități și oportunități de
natură fiscală din partea autorităților publice, trebuie să
le considere investiții induse și va trebui să evidențieze
eficiența și utilitatea acestuia pentru societate.
24.04.24
Amploarea antreprenoriatului
stomatologic în RM
• Conform datelor BNS în anul 2019
• Conform datelor Camerei de în RM activau 1727 stomatologi,
ceea ce constituie 4,9 medici la 10
Licenţiere a Republicii Moldova, mii populație
în anul 2019, în RM ţară activau: • Este unica specialitate medicală care
a înregistrat un trend de creștere în
– 917 instituţii medicale cu statut perioada anilor 1989-2019.
privat, dintre care 524 (57%)
de profil stomatologic.
– Repartizarea teritorială: • În perioada anilor 2003-19 în
• Chișinău – 300 (63%) din
RM, în 90% teritorii
524
• Bălți – 43 din 61 administrative, a scăzut în
• UTA Gagauzia - 6 mediu cu 30% ponderea
funcțiilor ocupate de
stomatologi în IMSP
structura IMS private, conform datelor CNMS în proporție de 36,0% este
prezentată de instituțiile stomatologice, organizate sub formă de cabinet
stomatologic, ÎI, în proporție de 90%
Structura cadrelor medicale cu studii superioare, în funcție de specialități,
este dominată de medicii de profil terapeutic (18,9%), umată de medicii de
profil chirugical (14,3%), stomatologi și dentiști (12,3%) și medicii din
sistemul de supraveghere a sănătății publice (4,7%) (Figura 3.9).
24.04.24
Căile de contribuţie a serviciilor
stomatologice în dezvoltarea
socio-economică a RM
Evaluarea activităţii economico-financiare a instituţiilor
de profil stomatologic din mun. Chişinău (cu excepţia
celor pediatrice), demonstrează că rata volumului
serviciilor acoperite din contul asigurărilor obligatorii de
sănătate constituie cca 17-20% din bugetul global al
acestor instituţii, celelalte acumulări fiind în
exclusivitate pe seama prestării serviciilor cu plată.
Acest principiu stă la baza activităţii şi dezvoltării
instituţiilor de profil stomatologic private, care activează
după principiile economiei de piaţă şi autogestiunii
totale.
24.04.24
În ultimul timp, în RM s-au conturat unele direcţii de
dezvoltare a serviciilor stomatologice private, ca de ex.:
cabinete stomatologice individuale, societăţi comerciale,
grupuri de practică, clinici stomatologice private, etc.
În acest context, în practica stomatologică apare
elementul concurenţial care impune necesitatea de
implementare în sectorul stomatologic privat a
princiipiilor şi funcţiilor managementului.
24.04.24
Deoarece pentru RM sunt caracteristice 2 provincii biogeochimice cu
risc sporit de patologii stomatologice, și anume: unele localități din
raioanele Vulcănești, Ciadâr-Lunga, Comrat și Fălești, solul cărora
sunt bogate în Fluor la populația respectivă este risc sporit de
dezvoltare a fluorozei, iar pentru populația care este aprovizionată
cu apă potabilă centralizată din râul Nistru, care conține o cantitate
inferioară dozei zilnice necesare de acest microelement este
characteristic riscul sporit de carie dentară. Conform analizei
rezultatelor examenelor medicale de bilanț a elevilor (f -12 A/e) se
atestă faptul că déjà la vârsta de 18 ani, populația au cel puțin un
dinte cariar, iar pierderile de dinți către vârsta de 35 de ani atinge
cote considerabile (peste 60%). Conform indicilor de activitate a
clinicilor stomatologice, de rutină, circa 75% din persoanele care nu
suferă de carie dentară, după vârsta de 40 de ani dezvoltă afecțiuni
ale paradontului care în cazuri grave se finalizează cu pierderea
totală a danturii (dinții fiind sănătoși, fără carie).
24.04.24
1.Proprietate publică (stat )
2.Proprietate privată
3.Proprietate mixtă (constituită prin diverse
afacerea ca
întreprindere
individuală.
ALEGEREA STATUTULUI
JURIDIC
• ÎNTREPRINZĂTOR • în baza patentei
INDIVIDUAL întreprinzător,
• înregistrînd afacerea
ca întreprindere
individuală.
PERSOANĂ FIZICĂ
• Patenta de • ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ
întreprinzător • este o formă de desfăşurare a
reprezintă un certificat de stat activităţii de întreprinzător în mod
nominativ, care confirmă individual, în numele şi pe riscul
dreptul deţinătorului ei să propriu.
desfăşoare genul de activitate • În agricultură activitatea
de întreprinzător indicat în individuală de întreprinzător se
decursul unei anumite desfăşoară sub formă de
perioade de timp. gospodărie ţărănească (de
fermieri).
PERSOANĂ JURIDICĂ
• Pentru desfăşurarea activităţii de
antreprenoriat оn calitate de
• persoană juridică, legislaţia
moldovenească prevede mai multe
• forme organizatorico-juridice, cele mai
populare fiind:
• societatea cu răspundere limitată,
• societatea pe acţiuni,
• cooperativa.
SOCIETATE CU RĂSPUNDERE
LIMITATĂ (SRL)
• Societatea cu răspundere limitată puteţi s-o fondaţi singuri sau
împreună cu mai multe persoane, numărul maximal de asociaţi
fiind de 50 de persoane. Capitalul social minim necesar pentru
înregistrarea societăţii cu răspundere limitată este de 5400 lei.
• Avantaje
• • formalităţile pentru întemeiere sunt puţine;
• • cheltuielile pentru înregistrare sunt relativ reduse;
• • statutul legal este bine definit;
• • riscuri financiare mai mici;
• • conducere relativ simplă;
• • răspunderea asociaţilor este limitată
• Dezavantaje
• • existenţa obligatorie a capitalului social;
• • posibilitatea apariţiei unor conflicte între asociaţi, ce pot duce la
lichidarea societăţii.
SOCIETATE PE ACŢIUNI
• Societate pe acţiuni este societatea comercială al cărei capital
social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu
patrimoniul societăţii.
• Numărul acţionarilor societăţii pe acţiuni nu este limitat, iar capitalul
social minim necesar pentru înregistrarea acestea este de 20 mii lei.
Avantaje
• transmiterea liberă a proprietăţii prin tranzacţia de vînzare-
cumpărare a acţiunilor;
• posibilitatea de atragere a resurselor financiare suplimentare prin
emitere de obligaţiuni;
• răspunderea proprietarului în limita valorii acţiunilor ce-i aparţin.
Dezavantaje
• formalităţile multiple pentru înfiinţare,
• forma cea mai costisitore de organizare;
• obligativitatea existenţei capitalului social ;
• obligativitatea de a dezvălui public informaţia, prin publicarea în
mijloacele de informare în masă a rapoartelor financiare;
• posibilitatea dezvoltării unor conflicte dintre acţionari şi directori
COOPERATIVĂ
• Cooperativa este o întreprindere fondată de 5 sau mai multe persoane fi zice
care au atins vîrsta de 16 ani, asociate benevol în calitate de membri în scopul
desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi alte activităţi economice,
bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea
cotelor de participare la capitalul acesteia.
Avantaje
• deţinută şi controlată de membrii cooperativei;
• administrarea pe principii democratice;
• profitul se distribuie membrilor în mod proporţional cu folosirea serviciului;
• cooperatorii poartă răspundere pentru obligaţiunile cooperativei de producţie
în limitele cotelor ce le aparţin din patrimoniul cooperativei, în cazul în care
valoarea cotei este insuficientă, atunci poartă răspundere suplimentară cu
averea personală.
Dezavantaje
• luarea deciziilor оn mod democratic poate duce la desfăşurarea unor discuţii
lungi, fără a ajunge la un consens şi la o decizie acceptată de toţi.
• pot apărea neоnţelegeri оntre cooperatori referitoare la contribuţia fi ecăruia şi
distribuirea veniturilor, care pot duce la lichidarea cooperativei.
• cooperatorii sunt mai puţin motivaţi să investească capital suplimentar.
MODALITĂŢI DE LANSARE ÎN
AFACERI:
Publicarea în 54 lei
Buletinul CÎS
Aprobarea denumirii 40 lei
la Centrul de
terminologie
Ştampila 189 lei 239 lei
ETAPA 1
• Mergi la oficiul teritorial al Camerei
Înregistrării de Stat cu setul de acte
• Denumirea firmei
• Numele şi prenumele conducătorului
• Localitatea şi adresa firmei
• Telefonul, faxul
• Rechizitele bancare