Civ

il i z a ti
a ge
to-d
a ci c
a

Dacii locuiau un teritoriu delimitat de raurile Tisa,

Nistru, Muntii Balcani si de Marea Neagra (acest teritoriu
.
.
poarta denumirea de spatiul carpato-danubiano-pontic,
deoarece include cea mai mare parte a Muntiilor Carpati,
intreg cursul inferior al Dunarii si tarmul vestic al vechiului
Pontus Euxinos).
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
Spatiul Carpato-Danubiano-Pontic a fost puntea de legatura intre
estul,centrul si nordul Europei.
Geto-dacii au intrat de timpuriu in contact cu alte popoare,adaptand
elemente de cultura si civilizatie
Juverdeanu Aurelia Melania
la propriile
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibesculor
“ traditii.
Barlad
 GETO-DACII
• Triburile

• Numerosul popor al dacilor era impartit in mai multe triburi. Un

trib locuia un anumit teritoriu, avand o asezare intarita drept
capitala.
• Geograful Claudios Ptolemaios mentioneaza douasprezece triburi
dacice.
• Cele mai cunoscute triburi dacice sunt:
• apulii
• - traiau in centrul Transilvaniei;
• - capitala: Piatra Craivii (Apulum, in antichitate);
• buridavensii
• - nordul Moldovei;
• - cetate: Buridava;

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
• costobocii
• - nordul si nord-estul Daciei, intinzandu-se pana in Ucraina si
Moldova;
• - au efectuat incursiuni in Imperiul Roman (secolul II d.Hr.); se
cunoaste un rege de-al lor, Pieporus;
• carpii
• - la est de Carpati, pana la Nistru;
• - numele Muntiilor Carpati vine probabil de la acest trib;
• - incursiuni in Imperiul Roman (secolele II-III d.Hr.);
• calipizii
• - intre Nistru si Bug;
• crobizii si trizii
• - in Dobrogea;
• tyragetii
• - la varsarea raului Tyras (Nistru);
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
• sucii

• - localitatea Sucidave (varsarea Oltului).

• Alte triburi dacice sunt:
• - predavensi, biefi, albocensi, saldensi (Banat si Crisana),
ratacensi, potulatensi, keiasigi (Transilvania), caucoensi,
siensi, piefigi (Moldova si Muntenia de est).
• Numelele de daci, al intregului popor, provine, probabil, de
la un trib de-al lor, mai insemnat, din nord-vestul Daciei,
unde au fost cunoscuti de romani.
• Atat in vremea scitilor, cat si in vremea lui Dromihete sau a
lui Burebista, dacii erau un popor numeros; astfel se explica
continuitatea lor si locuirea unui teritoriu atat de intins.

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
• Familia
• Familia reprezinta unitatea de baza a
societatii dacice.
• Barbatul avea puteri depline. Poetul
roman Ovidiu ne vorbeste despre
supunerea femeii la daci, iar poetul
Horatiu, despre fidelitatea femeii, in
cazurile contrare, pedepsele fiind foarte
aspre.
• Femeile, asa cum apar pe Columna lui
Traian, sunt inalte, zvelte si frumoase.
Barbatii purtau intotdeauna barba. Pe
Columna putem vedea barbatii daci
intorcandu-se, impreuna cu sotiile lor,
la casele pe care le-au parasit in timpul
razboaielor.
• Este posibil ca nobilii si regii sa fi avut
mai multe sotii, dar majoritatea
poporului era monogama.
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
• Obstile satesti
• O obste sateasca grupa mai multe
familii. Membrii obstii dadeau
ascultare unui sfat al batranilor si
unui conducator al obstii. Obstea
sateasca stapanea un anumit
teritoriu: pamanturi arabile,
paduri, pasuni - folosite in comun
sau individual.
• Dacii nu erau un popor nomad; ei
porneau la razboi numai cu
armata lor, nu si cu femeile, copiii,
batranii (cum faceau scitii sau
populatiile germanice de pe
teritoriul locuit de daci).
 • Grupuri sociale
• Grupurile sociale ale societatii dacice
sunt mentionate in scrierile lui
Iordanes (sec VI d.Hr.), Cassius Dio (sec
II-III d.Hr.), Dion Chrysostomos (40-120
d.Hr.).
• Nobilii erau numiti tarabostes (in limba
dacica) sau pileati - din randurile lor
proveneau conducatorii uniunilor
tribale si regii. Nobili luptau calare.
Oamenii de rand sunt numiti comati
sau capillati.
• Nobilii se deosebeau de membrii de
rand ai comunitatii prin caciula pe care
o purtau (pileus); oamenii de rand
purtau parul lung (asa cum apar si pe
Columna lui Traian).
• In societatea dacica au existat sclavi,
dar intr-un numar mic. Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
•Ocupatiile dacilor :
Agricultura a fost principala ocupatie a dacilor.
Descoreririle arheologice au scos la iveala un bogat inventar agricol. Dacii cultivau cereale,
pomi fructiferi si vita de vie.
Pamantul era folosit in comun, dar existau si proprietati individuale. De la poetul latin
Horatiu stim ca dacii nu cultivau un ogor mai mult de un an. In fiecare an ogorul era lucrat de
altii.
In timpul expeditiei sale la nordul Dunarii, Alexandru Macedon a intalnit lanuri intinse de
grau.
Stim ca, in timpul razboiului cu Traian, Decebal a insarcinat pe o parte din nobili cu apararea
cetatilor, iar pe altii cu organizarea agriculturii.
Scriitorul roman Columella ii socoteste pe daci printre popoarele experte in lucrarea
pamantului.
Geograful Strabon povesteste ca dacii s-au supus poruncii regelui Burebista de a taia vita de
vie si de a trai fara vin.
Dacii cresteau in turme mari vite si oi. Folosirea cailor in actiunile militare este des
mentionata de autorii antici.
Alte activitati importante erau apicultura si pescuitul.

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 CERAMICA
Ceramica era un mestesug larg raspandit.
Roata olarului, care a inceput sa fie folosita din secolele V-IV i.Hr., a determinat cresterea
numarului si imbunatatirea calitatii vaselor.
Dacii lucrau vase mari pentru provizii, oale, opaite, cani cu o toarta, cesti cu toarta
suprainaltata, etc. Vasele erau decorate cu linii incizate, brauri in relief, motive pictate
(florale, geometrice).
Au fost descoperite pe teritoriul Daciei si vase de import, mai ales grecesti, care
uneori erau imitate de mesterii daci.

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Ceramică pictată
Lampă dacică

Ceramică
Ceramică
Juverdeanu
dacică
Aurelia dacică
Melania
timpurie
timpurie- -Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
cultura Basarabi Barlad Ceramică lucrată cu mâna
 Ceramică
lucrată la
roată

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
Prelucrarea metalelor
Exploatarea zacamintelor de fier incepe pe teritoriul Daciei in secolul al VIII-lea.
Metalurgia fierului a fost preluata pe de o parte din Peninsula Balcanica, iar pe de
alta parte de la triburile cimerienilor (de la nordul Marii Negre). Din fier dacii lucrau
arme si o mare varietate de unelte, care erau superioare celor din bronz.
Metalurgia fierului a contribuit mult la inflorirea civilizatiei dacilor din secolele I
i.Hr. - I d.Hr. In Muntii Orastiei au fost descoperite, izolat sau in depozite, sute de
unelte de fier.
In Muntii Apuseni dacii exploatau aurul si argintul, din care lucrau vase si
podoabe. Stim ca dupa razboiul din 105-106 d.Hr., Traian a dus la Roma cantitati
foarte mari de aur (165 tone) si argint (331 tone).

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Comertul
• Primele monede dacice dateaza din secolul al IV-lea d.Hr., monede de argint,
imitand pe cele macedoniene sau grecesti. Au fost descoperite mai multe
tezaure formate din astfel de monede. La sfarsitul secolului al II-lea monedele
de argint sunt inlocuite cu cele de bronz.
• Bineinteles, alaturi de monedele dacice, pe teritoriul locuit de daci au circulat
si alte monede, precum cele grecesti si macedonene, iar din secolul al II-lea si
cele romane (denari), care vor circula mult in perioada secolelor I i.Hr.- I d.Hr.
la nordul Dunarii.
• Circulatia monetara reprezinta o dovada a schimburilor economice dintre
comunitatile de daci si dintre acestea si comunitatile vecine. Dacii exportau
grane, peste, ceara, miere, sclavi, blanuri, sare, lemne.
• Intai au fost legaturile comerciale cu coloniile grecesti de la Marea Neagra,
incluse pentru o vreme in stapanirea lui Burebista. Vase, unelte, podoabe
grecesti au fost descoperite pe intreg teritoriul locuit de daci. Dacii mai
importau vin, untdelemn, tesaturi fine pentru nobili si rege. Dupa caderea
Sarmizegetusei, s-au descoperit intr-o pestera hainele si stofele scumpe ale lui
Decebal.
• La sfarsitul secolului al II-lea incep legaturile cu romanii. Acest lucru este de
asemenea confirmat de Scoala
descoperirile arheologice: ceramica fina romana, vase
nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
de bronz, arme, podoabe au ajunsBarlad in Dacia.
 Coif
Coifde
deaur
aur

Monede dacice

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Obiecte Candelabru
Candelabru
casnice

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
InInregiunea
regiuneade decampie,
campie,casele
caselese sefaceau
faceaudindinnuiele
nuieleimpletite
impletitepe
pepari
parisisilipite
lipitecu
culut.
lut.
Multe aveau forma de bordeie, adica erau bagate pe jumatate
Multe aveau forma de bordeie, adica erau bagate pe jumatate in pamant. in pamant.
LaLamunte
muntesisilaladeal
dealmaterialul
materialulfolosit
folositera
eralemnul.
lemnul.Acoperisul
Acoperisulera
eratot
totdin
dinlemn
lemn(mai
(mai
rar tigla sau paie).
rar tigla sau paie).
Unele
Unelelocuinte
locuinteerau
eraupatrulatere,
patrulatere,altele
altelerotunde
rotundesausaupoligonale.
poligonale.Multe
Multedintre
dintreele ele
erau
erauconstruite
construitepe peblocuri
blocuride
depiatra,
piatra,pentru
pentruaaimpiedica
impiedicaputrezirea
putrezirealemnului
lemnuluiinin
contact
contactcu cupamantul.
pamantul.
Casele
Casele aveauuna
aveau unasau
saudoua
douacamere.
camere.Podeaua
Podeauaera eradin
dinpamant
pamantbatatorit.
batatorit.La Lacasele
casele
nobililor exista o usa masiva, decorata cu tinte de fier.
nobililor exista o usa masiva, decorata cu tinte de fier. . .

Reconstrucţie de locuinţă dacică

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
• Asezarile si cetatile dacilor erau de
dimensiuni mari, deschise sau
aparate de sant, val de pamant sau
zid de piatra (in functie de zona
unde erau amplasate). Au existat:
• - asezari civile;
• - cetati.
• Cetatile aveau drept scop apararea
membrilor comunitatii in cazul
unor conflicte cu triburile sau
populatiile vecine.
• Din secolele VIII-II i.Hr. dateaza
cetatile cu ziduri de piatra de la
Zimnicea (Dobrogea), Poiana
(sudul Moldovei), Popesti
(Muntenia).
• Cea mai mare parte a dacilor locuia
insa in sate, asezate pe cursuri de
apa si in locuri mai adapostite.
Scoala nr. 5 “PrincipesaPotaissa,
Juverdeanu Aurelia Melania
• Din perioada de maxima dezvoltare a civilizatiei
dacice dateaza:
• - asezari civile aparate cu valuri de pamant si
santuri: Barbosi (sudul Moldovei), Pecica, Cugir,
Breaza (Transilvania);
• - in zona de campie si deal cetatile erau aparate cu
santuri, valuri de pamant si palisade: Piscul
Crasanilor, Popesti (Muntenia), Stancesti(Moldova);
• - daca conditiile naturale erau favorabile se ridicau
si ziduri de piatra: Cetateni (Muntenia), Capalna
(Transilvania), Batca Doamnei (Moldova);
• - incepand cu domnia lui Burebista si pana la
cucerirea romana, cetatile din zona Muntiilor
Orastiei formau un adevarat sistem de aparare a
capitalei Daciei, Sarmizegetusa.
• Geograful Ptolemaios indica un numar mare de
cetati si asezari dacice (cele mai multe au
terminatia "dava", care in limba dacica inseamna
cetate, asezare fortificata): Dokidava, Patridava,
Petrodava, Ziridava, Singidava, Piroboridava,
Tamaridava, etc.
• Multe din orasele provinciei romane Dacia existau
si inainte de cucerire: Porolissum, Apulum,
Germisara,
Elena Bibescu “ Azizis, Berzovia, Acidava,
BarladNapoca, Drobeta, Dierna, Sucidava.
 Sarmizegetusa - Regia
Grandioasa capitală a regatului dac, construită probabil la mijlocul
sec. I a. Chr., cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră şi aşezarea
civilă.
Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma că zidurile
ei, ridicate în tehnica "murus Dacicus", înconjurau un mamelon aflat la 1000
de metri altitudine, respectând configuraţia terenului. După cucerire,
romanii au reamenjat cetatea, mărindu-I suprafaţa, fără a respecta însă
traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcţie a acestora.
La cca. 100 m est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la
care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se
într-o piaţetă.
În acest spaţiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular şi
circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit.
Aşezarea civilă formată din cartierele de est şi de vest, se întindea
pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire
dacică documentat până în prezent.
Aici se aflau grupuri de locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite,
hambare, instalaţii de captare şi distribuire a apei potabile.
Într-una din aceste locuinţe a fost descoperit celebrul vas ceramic
cu ştampila "DECEBALUS PER SCORILO“ care este tradusa in doua moduri:
“Scorilo, tatal lui Decebal”
Scoalasi
nr. “ ScoriloElena
5 “Principesa pentru
Bibescu “ Decebal”.
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 SARMIZEGETUSA
REGIA - zona sacra-
Vedere generală

Soarele de Andezit

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 sanctuarul mare circular

Sanctuar patrulater

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Sanctuarul mare de calcar

Sanctuarul mare de andezit Poarta de vest a cetăţii

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Murus dacicus este denumirea latina a tehnicii
dacilor de constructie a zidurilor.
Blocurile de calcar erau asezate unul langa
altul, perfect lipite, in 2 siruri paralele. Spatiul
dintre cele doua siruri se umplea cu
sfaramaturi de piatra si pamant bine batut.
Deoarece aceasta umplutura exercita presiuni
asupra peretilor, in blocuri se sapau jgeaburi,
mai inguste spre interior si mai largi spre
exterior, in care se fixau capetele unor barne
de lemn, care astfel sustineau zidul.
In aceeasi tehnica, dacii au ridicat si zidurile de
la cetatile Blidaru, Piatra Rosie, Sarmizegetusa.

Ziduri

Drum
Drumpavat
pavatcare
careduce
ducelala
zona
zonasacră
sacră

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 CETATEA COSTESTI-Vedere generală

Juverdeanu Aurelia Melania

Barlad
Sanctuar
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Sanctuar
 Turnul locuinţă nr.1

Turnul locuinţă nr.2 cu scara de piatră

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 CETATEA BLIDARU-
Vedere generală

Ziduri
Ziduri Poarta cetăţii

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Încăperi-magazii în spatele
zidurilor

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Geto-dacii si alte popoare
• Au preluat elemente de podoabe din metale pretioase de la persi si
de la sciti(cu care au realizat schimburi comerciale).
Descoperiri: la Agighiol(Tulcea) si Cotofenesti(Prahova).
• Dacii au preluat roata olarului, metalurgia fierului si metode de
ridicare a zidurilor cetatilor de la greci, prin intermediul coloniilor
din Dobrogea si de la celtii stabiliti pe Dunarea mijlocie.
Descoperiri celtice:Ciumesti(Satu-Mare).
• Au folosit moneda si scrierea cu litere grecesti .Descoperiri la
Histria, Tomis, Calatis
• Au realizat o sinteza originala a elementelor de civilizatie preluate.

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Contactele cu lumea meditaraneana
• Colonizarea greaca i-a adus pe
geti in contact cu cea mai mare
civilizatie a Antichitatii.
• Contactele dintre geti si grecii
din coloniile: -- Histria(sac.VII
i.Hr.).
• Tomis(Constanta) si Callatis
(Mangalia)-sec.VI i.H.r. au fost
mai ales de natura economica:
• Dacii importau de la greci: unelte
arme , obiecte de podoaba, ulei
de masline, ceramica de calitate.
• Exportau:cereale, miere,cornute
mari, piei de animale ,lemn
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Coloniile grecesti
• Organizate si guvernate dupa legile
metropolei(cetatea mama)- au
evoluat de la regimuri oligarhice la
regimuri democratice(sec.V i.H.r.).
• Relatiile cu dacii: in general
bune,au cunoscut si conflicte: in
514 i.H.r., histrienii au acordat
ajutor lui Darius,devenind adversari
ai getilor.
• Mereu atacate de sciti , bastarni,
coloniile s-au pus sub protectia
unor capetenii locale:
Zalmodegokos sau Rhemaxos,
atestat pe la 200 i.H.r. drept
protector al coloniilor grecesti.
• In secolul I i.H.r. coloniile au fost
cucerite de romani.
Juverdeanu Aurelia Melania
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Barlad
 **Prima
Primaatestare
atestaredocumentara
documentaraaa
geto-dacilor
geto-dacilorininaceste
acestetinuturi
tinuturiare
areloc
loc
ininanul
anul514
514i.H.r.
i.H.r.cu
cuocazia
ocaziaexpeditiei
expeditiei
regelui
regeluipersan,
persan,Darius,
Darius,ininDobrogea.
Dobrogea.
335
335 i.H.r.-expeditia de oziziaalui
i.H.r.-expeditia de o lui
Alexandru cel Mare
Alexandru cel Mare in in
Dobrogea-
Dobrogea-
atestate:agricultura,pescuitul
atestate:agricultura,pescuitul
etc.
etc.
300-292
300-292i.H.r.-razboaiele
i.H.r.-razboaieledintredintre
regele get Dromichaites
regele get Dromichaites si si
regele
regelemacedonean
macedonean
Lysimachos,incheiat
Lysimachos,incheiatinin292 292
i.H.r.printr-o alianta.
i.H.r.printr-o alianta.
200
200i.H.r.-atestat
i.H.r.-atestatRhemaxos-
Rhemaxos-
protector
protector al coloniilorgrecesti
al coloniilor grecesti
din Dobrogea.
din Dobrogea.

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Herodot
• Relateaza despre expeditia
regelui persan Darius:”i-a biruit
pe geti,care se cred nemuritori”.

• Caracterizeaza pe daci”drept cei

mai viteji si mai drepti dintre
traci”.

• Ofera informatii despre geti:-

credinte religioase
Prezinta cadrul natural

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 <<……getiisunt
<<……getii suntcei
ceimai
maiviteji
vitejisisimai
maidrepti
dreptiintre
intretraci.>>
traci.>> Herodot
Herodot

…<<daciierau
…<<dacii erauoameni
oamenivoinici,
voinici,purtau
purtau
barbisisiparul
barbi parullung
lunglalamaturitate,
maturitate,aveau
aveau
pometiiobrajilor
pometii obrajilorretrasi
retrasica
casisiromanii.
romanii.
Femeilepurtau
Femeile purtauparul
parulstrans
stransintr-un
intr-un
coclasat
coc lasatpepeceafa,
ceafa,avand
avandcapul
capulacoperit
acoperitcu
cuoo
basma.Parul
basma. Parulera
eracastaniu,
castaniu,asa
asacum
cumauaupeste
peste
95%dintre
95% dintreromanii
romaniide deastazi.>>
astazi.>>
Dio
Dio
Cassius
Cassius

<<...ce
<<... cemare
mareplacere,
placere,ca
caniste
nisteoameni
oameniviteji
vitejisa
saseseindeletniceasca
indeletniceascacu cudoctrinele
doctrinele
filozofice,cand
filozofice, candmaimaiaveau
aveauputin
putinragaz
ragazdederazboaie.
razboaie.Puteai
Puteaisa-lsa-lvezi
vezipe
peunul
unulcercetand
cercetandpoezia
poezia
cerului,pe
cerului, pealtul
altulproprietatile
proprietatileierburilor
ierburilorsisiale
alearbustilor,
arbustilor,pe
peacesta
acestastudiind
studiindcresterea
crestereasisi
scaderealunii,
scaderea lunii,pe
pecelalalt
celalaltobservand
observandeclipsele
eclipselesoarelui
soareluisisicum,
cum,prin
prinrotatia
rotatiacerului,
cerului,soarele
soarele
vrandsa
vrand saatinga
atingaregiunea
regiuneaorientala,
orientala,este
estedus
dusinapoi
inapoispre
spreregiunea
regiuneaoccidentala...>>
occidentala...>>

Iordanes,Getica
Iordanes, Getica
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Despre geto-daci
• Ovidiu în "Tristele" îi surprinde pe tracii geto-daci
astfel:
* Îi vezi călari, venind şi ducându-se prin mijlocul
drumurilor.
* Între ei nu-i nici unul care să nu poarte tolbă, arc şi
săgeţi îngălbenite de veninul viperei.
* Au glas aspru, chip sălbatic şi sunt cea mai
adevărată întruchipare a lui Marte.
* Părul şi barba lor n-au fost tunse niciodată.
* Mâna lor dreaptă e totdeauna gata să înfigă cuţitul
pe care îl are legat la şold orice bărbat.

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Religia

• Dacii aveau o religie

politeista(credeau in mai
multi zei).
• Zeul suprem era Zalmoxis,
• Alti zei: Gebeleisis,
• zeita Bendis.
• Seful religios era Marele
Preot(Deceneu in timpul
lui Burebista iar apoi
Comosicus).

Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “ Barlad

 Alte Marturii istorice

……..<<iata
…… ..<<iata
..<< inince
..<< cechip
chipse
sesocot
socoteieinemuritori:
nemuritori:credinta
credinta
loreste
lor esteca
caeieinu
numor,
mor,sisica
cacel
celcare
carepiere
pierese seduce
ducelala
Zalmoxis.Totininalalcincilea
Zalmoxis.Tot cincileaananarunca
aruncasortii
sortiisisi
intotdeaunape
intotdeauna pecel
celcare
carecade
cadesortul
sortulililtrimit
trimitcucusolie
solielala
Zalmoxis,incredintandu-i
Zalmoxis, incredintandu-itoate
toatenevoile
nevoilelor.lor.

…….Cativadintre
…….Cativa dintreei,asezandu-se
ei,asezandu-selalarand,tin
rand,tincu
cuvarful
varful
ininsus
sustrei
treisulite,iar
sulite,iaraltii,apucandu-l
altii,apucandu-lde demaini
mainisiside
de
picioarepe
picioare pecel
celtrimis
trimislalaZalmoxis
Zalmoxisililleagana
leaganadedecateva
cateva
orisisiapoi
ori apoifacandu-i
facandu-ivant,il
vant,ilarunca
aruncaininsussuspeste
peste
sulite.Dacainincadere,omul
sulite.Daca cadere,omulmoare-zeul
moare-zeuleste este
binevoitor;dacanu
binevoitor;daca numoare,atunci
moare,atunciililinvinovatesc
invinovatescpe pe
solsisitrimit
sol trimitpepeununaltul.Tot
altul.Totceceau
aucerut
cerutiiiispun
spunsolului
solului
catmai
cat maieste
esteininviata>>.
viata>>.
HERODOT
Herodot(485-425)
Herodot (485-425)-Istorii
-Istorii
istoric antic

Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “

Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
Steagul dacic
(stindardul)
Stindardul era un balaur cu cap de lup, cu gura
deschisă, fixat cu gâtul într-o prăjină, făcut din bronz sau argint
iar coada din stofă .Printr-un ingenios sistem interior, stindardul
dac făcea să se audă, sub acţiunea curenţilor de aer, un şuierat
puternic ce avea ca efect îmbărbătarea ostenilor proprii şi
panicarea celor inamici şi în plus inducea o stare de nervozitate
cailor care nu il mai auziseră.
Stindardul geto-dac era alcatuit din trei elemente
simbolice: sarpele, lupul si lancea.
Lupul este sinonim cu salbaticia dar mai
ales cu darzenia si nesupunerea. El este un simbol
pozitiv daca tinem seama ca lupul poate vedea noaptea;
este un simbol al luminii, solar, erou razboinic, stramos
mitic el poate fi si un simbol pamantean, amintind de
lupoaica lui Romulus si Remus.
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad
 Intreaga simbolistică dacă orbiteaza în jurul
simbolului LUP, ce a întruchipat fidel o straveche
constiinţă de neam străvechi şi războinic. LUPUL a
înmănunchiat în simbolistica lui însăşi obârşia
totemică a neamului dac, aflat sub protecţia unui
zeu propriu, zeu al cerului şi al nemuririi . Dacii,
potrivit unor reguli magice, au adus pe învinsul
zeului lor, ZAMOLXE, pe balaurul zburător alaturi
de ei, i-au înfipt capul într-o suliţă şi pentru a-şi
înfricoşa duşmanii cu imaginea lui terifiantă şi
şuieratul nepământean cât şi pentru a arăta şi
inamicilor cum sfârşesc duşmanii lor, il purtau cu
ei în războaie .
Scoala nr. 5 “Principesa Elena Bibescu “
Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad