Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Scrisoare Pierduta3
Proiect Scrisoare Pierduta3
Proiect Scrisoare Pierduta3
● Acțiunea comediei este clasată “În capitala unui județ de munte, în zilele
noastre” adică la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un interval de 3 zile.
Critica literară
● Criticii teatrali ai timpului au socotit însă piesa lipsită de calități literare (
Ionescu-Gion, Dassè, Claymoor), excepție făcând Ollănescu-Ascanio care a
scris favorabil despre piesă.
● Temele sunt:
● iubirea dintre Ștefan Tipătescu și Zoe Trahanache
● Secvența 2: discuția Zoe- Tipătescu în care acesta e convins să-l voteze pe inamicul
Cațavencu reflectă imoralitatea vieții personale
TITLUL
Titlul “O Scrisoare Pierdută” face referire la o scrisoare de amor trimisă de prefectul Ștefan Tipătescu către Zoe Trahanache prin
intermediul lui Ghiță Pristanda.
Titlul este ales în mod special de autor pentru a anticipa intriga piesei de teatru și motivul izbucnirii
conflictelor dintre personaje. Acesta este alcătuit dintr-un substantiv comun, simplu: „O scrisoare”,
care ar putea fi orice scrisoare, și adjectivul „pierdută”.
Titlul capodoperei dramaturgiei naționale O scrisoare pierdută, atrage atenția, în special, asupra artei
compoziției, dar și asupra unor situații tipice care stau sub semnul falsului, al ridicolului și chiar al
grotescului. Titlul sugerează crearea de către scriitor a unui conflict fundamental: pierderea unei
scrisori de amor pe care prefectul Tipătescu i-o adresase soției lui Trahanache, Zoe. Dornic de
parvenire, Cațavencu recurge la șantaj pentru a obține candidatura, instrumentul folosit de acesta fiind
scrisoarea. Astfel, iubirea, familia, prietenii, politica sunt situații existențiale care trădează dispariția
valorilor fundamentale. Prezența articolului nehotărât o în titlul operei dramatice sugerează existența
unor aparențe fără esență și principii degradate, lipsa de originalitate a întâmplării, dar și repetabilitatea
ei.
Rezumat
Totul se petrece înainte de ziua alegerilor din anul 1883, într-un județ de munte, unde două partide politice de
guvernare se luptă să-și impună candidații la alegerile pentru camera deputaților.
În I act îl prezintă pe Ștefan Tipătescu, prefectul județului și pe Ghiță Pristanda, polițistul județului punând cap la
cap, într-o dezbatere aprigă, alegerile din ziua ce va urma. Momentul culminant al discuției apare când se face
referire la un document deținut de Nae Cațavencu ce îl putea ajuta să câștige funcția de deputat la alegeri.
Tipătescu îi comandă lui Pristanda să afle cu orice preț și mijloace ce document posedă atât de multă
putere.În actul I, își face apariția și Zaharia Trahanache, președintele tuturor comitetelor.
Trahanache îi spune lui Tipătescu despre existența unui document important pe care ar dori să îi arate,
acesta aflându-se în posesia lui Nae Cațavencu, adversarul lor politic. Zoe Trahanache, soția lui Zaharia
Trahanache, pierduse o scrisoare de dragoste primită de la Ștefan Tipătescu, prefectul județului și în
același timp amantul ei.
● Scrisoarea este găsită de Cetățeanul turmentat din întâmplare. Nae Cațavencu fură scrisoarea de
la Cetățeanul turmentat cu scopul de a o folosi ca mijloc de șantaj împotriva adversarilor săi
politici, prin publicarea ei în ziarul său în cazul în care nu va fi susținut în alegeri ca deputat.
● În al II act sunt prezentate 2 personaje, Brânzovenescu și Farfuridi, oameni politici din tabăra lui
Trahanache și Tipătescu, ce observă vâlva și agitația creată în jurul scrisorii de dragoste pierdută
de Zoe Trahanache și cer explicații cu privire la cele întâmplate, temându-se de a nu fi trădați de
Trahanache și Tipătescu.
● Între timp, Zoe și Tipătescu încearcă să găsească o soluție pentru a îl împiedica pe Cațavencu să
publice scrisoarea în ziar. După lungi încercări, prin amenințări sau promisiuni, de a obține
scrisoarea compromițătoare – toate în zadarnic, Tipătescu se lasă convins de Zoe să susțină
candidatura lui Cațavencu. Zoe îi promite lui Cațavencu că îl va susține în cadrul alegerilor, la
scurt timp venind și susținerea domnului Tipătescu, în schimbul scrisorii.
● În al III act prezintă ziua alegerilor unde la întrunirea ce devine neobișnuit de agitată, Farfuridi și
Cațavencu își rostesc discursurile de candidați, fiecare cu scopul de a atrage alegătorii de partea lor.
Tensiunea și agitația persoanelor participante cresc și are loc o bătaie între cele două tabere, pusă la
cale de Trahanache și Pristanda. În timpul încăierării, Cațavencu pierde scrisoarea de dragoste –
unica sa armă împotriva adversarilor politici. Scrisoarea este găsită la scurt timp tot de Cetățeanul
turmentat care, de data aceasta, o va returna Zoei.
● În actul IV apare în scenă un personaj cheie – alt candidat pentru postul de deputat, Agamemnon
Dandanache, un om incult politic și lipsit de rușine, trimis de la centrul din București. Actul IV are ca
deznodământ soluționarea conflictului inițial prin returnarea scrisorii pierdute la Zoe Trahanache.
● Cațavencu îi cere iertare Zoei pentru încercarea de șantaj cu scopul atingerii propriilor obiective
călcând pe anumite principii umane și se oferă să conducă ceremonia de numire al noului deputat,
Dandanache. Odată cu numirea în funcție a lui Dandanache, partidele inamice fac pace și se împacă
întrucât niciunul dintre cele două nu a ieșit triumfător – când doi se ceartă al treilea câștigă. Este
muzică, petrecere și, în final, totul a fost o înscenare dirijată cu interes politic.
Personajul preferat
● 1)Ghita Pristanda este un personaj emblematic din "O scrisoare pierdută" de Ioan Luca Caragiale. El este un funcționar
public lacom și ipocrit, caracterizat prin șiretlic și o moralitate dubioasă. Pristanda își folosește influența și relațiile politice
pentru a obține avantaje personale și a manipula situația în beneficiul său. Este o figură comică și cinică, care se lasă condus
de interesele sale meschine și este dispus să recurgă la orice mijloace pentru a-și atinge scopurile.
● Ghita Pristanda este un funcționar public avid de putere și bogăție, reprezentând un prototip al corupției politice din epoca
sa. Este lacom și oportunistic, folosindu-și abilitățile manipulative pentru a obține avantaje personale. Ipocrizia îl definește,
manifestând o moralitate flexibilă, subordonată intereselor sale egoiste. Este un personaj comic, dar și tragic, întrucât este
prins în propria sa rețea de minciuni și intrigă. Pristanda este un adept al oportunismului politic, schimbându-și alianțele în
funcție de interesele sale imediate. Este un maestru al falsității, însă lipsa sa de scrupule îl face vulnerabil în fața altor
personaje abile în intrigă. În ciuda aroganței sale aparente, este subalternul ideal pentru cei cu putere reală, fiind un
instrument docil în mâinile lor. Pristanda simbolizează corupția și decaderea morală a societății românești din perioada sa.
● 2)Ștefan Tipătescu este un personaj complex din "O scrisoare pierdută" de Caragiale, cu multiple straturi de caracter și
comportament. Este un politician abil și carismatic, dar și corupt și lipsit de scrupule. Tipătescu este adeptul discursului
populist, folosindu-se de vorbe frumoase pentru a-și manipula audiența și a-și ascunde intențiile reale. Este un maestru al
intrigii politice, capabil să jongleze cu alianțele și să-și asigure propria supraviețuire în peisajul politic instabil. Cu toate
acestea, sub aparența sa înșelătoare de om de stat dedicat, se ascunde un individ egoist și oportunistic, gata să sacrifice orice
principiu în favoarea intereselor sale personale. Tipătescu este un personaj tragic în sensul că este captiv în propria sa rețea
de minciuni și manipulări, iar destinul său este strâns legat de degradarea morală a societății din jurul său.
Alte opere
Teatru:
Comedii
D-ale carnavalului (1885)
O noapte furtunoasă (1879)
Drame,
Nuvele și povestiri:
Năpasta (1890)
La conac(1908)
Calul dracului(1909)
Momente și schițe:
D-l Goe(1900)
Un pedagog de școală nouă(1896)
Vizită(1901)
Publicate în periodice
Zig-zag!
Citate din operă
● Tipătescu (singur): Şi-l aleg pe d. Agamiţă Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta
vreme liniştea mea şi a femeii pe care o iubesc... Unde eşti, Caţavencule, să te vezi
răzbunat! Unde eşti, să-ţi cer iertare că ţi-am preferit pe onestul d. Agamiţă, pe admirabilul,
pe sublimul, pe neicusorul, pe puicusorul Dandanache... Ce lume! ce lume! ce lume!...
● replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul IV, Scena 4,
● Cetăţeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?
● Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, aţipisem niţel
după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră ştiţi că bietul
poliţai n-are şi el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot
creştinul...
● Cetăţeanul: Ce vreu eu, bine vreu. Eu am o vorbă: o mie de ani pace! (gest
de impacienţă din partea femeii.) Eu, coană Joiţico, am găsit o scrisoare.
Film
Citatepedia
http://surse.citatepedia.ro/din.php?
a=ion+luca+caragiale&d=o+scrisoare+pierdut%25E3
Kahoot
● https://create.kahoot.it/details/5d666581-3886-4401-886d-de8e16155e32
Mulțumim pentru vizionare!