Proiect Scrisoare Pierduta3

S-ar putea să vă placă și

Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 23

O Scrisoare Pierdută

de Ion Luca Caragiale


Realizat de:Cismariu Narcis
De la Ștefan Hudcic Matei
Tipătescu către Ipate David
Zoe Trahanache
Popovici Robert Gabrielle
Profesor coordonator:Andrei Teodora
Cuprins
1)Curiozitați despre autor D 8)Alte opere
2)Contextul apariției N 9)Citate din operă
3)Critica literară D 10)Film
4)Tema R 11)Bibliografie
5)Titlul M 12)Kahoot
6)Rezumat pe acte
7)Personajul preferat N
Personaje
Curiozitați despre autor

Ion Luca Caragiale este una dintre cele mai importante


personalitati ale literaturii române. Născut la 1 februarie
1852 în orașul Haimanale (astăzi denumit Caracal), el a
fost un dramaturg, nuvelist și jurnalist remarcabil al
perioadei sale. Viața și opera sa sunt îmbibate de umor,
ironie și critică socială, oferind o imagine vividă a
societății românești din secolul al XIX-lea.
Copilăria lui Caragiale a fost marcată de instabilitate
familială, iar educația sa nu a fost una formală. A urmat
cursurile școlii primare și gimnaziale, dar principalele
sale învățăminte le-a obținut din lecturi independente și
din observarea vieții în societatea românească a vremii.
În 1873, Caragiale a început să-și manifeste talentul literar în
paginile revistei "Convorbiri literare", unde și-a publicat
primele piese de teatru și povestiri. Stilul său unic,
combinând satira cu umorul, l-a făcut rapid cunoscut în
cercurile literare ale vremii.
Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără comedii ca "O scrisoare pierdută", "Conu Leonida
față cu reacțiunea" sau "D'ale carnavalului", care au rămas piese fundamentale în teatrul românesc
și sunt jucate și astăzi cu succes pe scenele din întreaga țară.
Caragiale a fost și un prolific autor de nuvele, adesea portretizând viața urbană și conflictele sociale din
Bucureștiul vremii sale. Operele sale, precum "Kir Ianulea" sau "Năpasta", oferă o privire
introspectivă asupra naturii umane și a societății românești din acea perioadă.
Pe lângă activitatea literară, Caragiale a fost implicat și în viața publică, exprimându-și adesea opiniile
politice și sociale prin intermediul scrierilor sale. A fost un critic acerb al corupției și ipocriziei
sociale, ceea ce i-a adus atât admirația, cât și controversele.
În ciuda succesului său literar, viața personală a lui Caragiale a fost tumultuoasă. A avut mai multe
căsătorii și relații extraconjugale, iar unele aspecte ale vieții sale private au fost reflectate în operele
sale.
Un aspect mai puțin cunoscut al vieții sale este faptul că, în ciuda notorietății sale ca dramaturg și
prozator, Caragiale a fost și un caricaturist talentat, publicând desene satirice în diverse publicații
ale vremii.
Moartea lui Caragiale în 1912 a lăsat un gol imens în literatura română, dar moștenirea sa literară
rămâne vie și influentă și în zilele noastre. Prin personajele sale memorabile și critica socială acută,
el a reușit să ofere o panoramă vividă a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea,
permițându-ne să reflectăm și să înțelegem mai bine propria noastră epocă.
● A fost premiant, dar nu a terminat niciodată liceul. Din cauza
problemelor financiare a fost nevoit să se apuce de negustorie.

● A fost acuzat de plagiat atunci când a lansat „Năpasta”, dar a câștigat


procesul datorită avocatului său, Barbu Ștefănescu Delavrancea.

● A fost coleg de redacție cu Eminescu și Slavici. Ședințele la care


participau cei trei erau aprinse, căci Caragiale, Eminescu și Slavici
cădeau cu greu de acord asupra diferitelor chestiuni discutate.

● A fost proprietar de berării. Cea amai cunoscută dintre acestea a fost


berăria Gambrinus , deschisă inițial pe Calea Victoriei, în anul 1901.
Ulterior, aceasta a fost mutată la parterul Hotelului Cișmigiu. Aici
veneau ziariști, scriitori, politicieni și artiști. Caragiale a mai avut o
berărie pe strada Gabroveni („Mihalcea și Caragiale”) și una la
Bacău.
Contextul apariției
● O scrisoare pierdută este o comedie de moravuri sociale și politice, scrisă
de dramaturgul român Ion Luca Caragiale, în anul 1884, publicată în revista
„Convorbiri literare”

● Acțiunea comediei este clasată “În capitala unui județ de munte, în zilele
noastre” adică la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un interval de 3 zile.
Critica literară
● Criticii teatrali ai timpului au socotit însă piesa lipsită de calități literare (
Ionescu-Gion, Dassè, Claymoor), excepție făcând Ollănescu-Ascanio care a
scris favorabil despre piesă.

● O apreciere favorabilă despre „O scrisoare pierdută”, scrie, fără a semna, și


Gh. Panu în ziarul Lupta în decembrie 1884, cu ocazia reprezentării piesei la
Naționalul ieșean.
Tema
● Tema despre lume în comedia „O scrisoare pierdută”

● Temele sunt:
● iubirea dintre Ștefan Tipătescu și Zoe Trahanache

● viața burgheziei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

● Secvența 1: discuția inițială Tipătescu- Pristanda reflectă imaginea structurilor


oficiale și de autoritate

● Secvența 2: discuția Zoe- Tipătescu în care acesta e convins să-l voteze pe inamicul
Cațavencu reflectă imoralitatea vieții personale
TITLUL
Titlul “O Scrisoare Pierdută” face referire la o scrisoare de amor trimisă de prefectul Ștefan Tipătescu către Zoe Trahanache prin
intermediul lui Ghiță Pristanda.

Titlul este ales în mod special de autor pentru a anticipa intriga piesei de teatru și motivul izbucnirii
conflictelor dintre personaje. Acesta este alcătuit dintr-un substantiv comun, simplu: „O scrisoare”,
care ar putea fi orice scrisoare, și adjectivul „pierdută”.

Titlul capodoperei dramaturgiei naționale O scrisoare pierdută, atrage atenția, în special, asupra artei
compoziției, dar și asupra unor situații tipice care stau sub semnul falsului, al ridicolului și chiar al
grotescului. Titlul sugerează crearea de către scriitor a unui conflict fundamental: pierderea unei
scrisori de amor pe care prefectul Tipătescu i-o adresase soției lui Trahanache, Zoe. Dornic de
parvenire, Cațavencu recurge la șantaj pentru a obține candidatura, instrumentul folosit de acesta fiind
scrisoarea. Astfel, iubirea, familia, prietenii, politica sunt situații existențiale care trădează dispariția
valorilor fundamentale. Prezența articolului nehotărât o în titlul operei dramatice sugerează existența
unor aparențe fără esență și principii degradate, lipsa de originalitate a întâmplării, dar și repetabilitatea
ei.
Rezumat
Totul se petrece înainte de ziua alegerilor din anul 1883, într-un județ de munte, unde două partide politice de
guvernare se luptă să-și impună candidații la alegerile pentru camera deputaților.
În I act îl prezintă pe Ștefan Tipătescu, prefectul județului și pe Ghiță Pristanda, polițistul județului punând cap la
cap, într-o dezbatere aprigă, alegerile din ziua ce va urma. Momentul culminant al discuției apare când se face
referire la un document deținut de Nae Cațavencu ce îl putea ajuta să câștige funcția de deputat la alegeri.

Tipătescu îi comandă lui Pristanda să afle cu orice preț și mijloace ce document posedă atât de multă
putere.În actul I, își face apariția și Zaharia Trahanache, președintele tuturor comitetelor.
Trahanache îi spune lui Tipătescu despre existența unui document important pe care ar dori să îi arate,
acesta aflându-se în posesia lui Nae Cațavencu, adversarul lor politic. Zoe Trahanache, soția lui Zaharia
Trahanache, pierduse o scrisoare de dragoste primită de la Ștefan Tipătescu, prefectul județului și în
același timp amantul ei.
● Scrisoarea este găsită de Cetățeanul turmentat din întâmplare. Nae Cațavencu fură scrisoarea de
la Cetățeanul turmentat cu scopul de a o folosi ca mijloc de șantaj împotriva adversarilor săi
politici, prin publicarea ei în ziarul său în cazul în care nu va fi susținut în alegeri ca deputat.

● În al II act sunt prezentate 2 personaje, Brânzovenescu și Farfuridi, oameni politici din tabăra lui
Trahanache și Tipătescu, ce observă vâlva și agitația creată în jurul scrisorii de dragoste pierdută
de Zoe Trahanache și cer explicații cu privire la cele întâmplate, temându-se de a nu fi trădați de
Trahanache și Tipătescu.

● Întrucât explicațiile oferite de Trahanache și Tipătescu nu sunt plauzibile și clare, Brânzovenescu


și Farfuridi trimit o scrisoare anonimă către Comitetul Central din București prin care anunță că
se planifică un potențial complot în partid împotriva lor.

● Între timp, Zoe și Tipătescu încearcă să găsească o soluție pentru a îl împiedica pe Cațavencu să
publice scrisoarea în ziar. După lungi încercări, prin amenințări sau promisiuni, de a obține
scrisoarea compromițătoare – toate în zadarnic, Tipătescu se lasă convins de Zoe să susțină
candidatura lui Cațavencu. Zoe îi promite lui Cațavencu că îl va susține în cadrul alegerilor, la
scurt timp venind și susținerea domnului Tipătescu, în schimbul scrisorii.
● În al III act prezintă ziua alegerilor unde la întrunirea ce devine neobișnuit de agitată, Farfuridi și
Cațavencu își rostesc discursurile de candidați, fiecare cu scopul de a atrage alegătorii de partea lor.
Tensiunea și agitația persoanelor participante cresc și are loc o bătaie între cele două tabere, pusă la
cale de Trahanache și Pristanda. În timpul încăierării, Cațavencu pierde scrisoarea de dragoste –
unica sa armă împotriva adversarilor politici. Scrisoarea este găsită la scurt timp tot de Cetățeanul
turmentat care, de data aceasta, o va returna Zoei.

● În actul IV apare în scenă un personaj cheie – alt candidat pentru postul de deputat, Agamemnon
Dandanache, un om incult politic și lipsit de rușine, trimis de la centrul din București. Actul IV are ca
deznodământ soluționarea conflictului inițial prin returnarea scrisorii pierdute la Zoe Trahanache.

● Cațavencu îi cere iertare Zoei pentru încercarea de șantaj cu scopul atingerii propriilor obiective
călcând pe anumite principii umane și se oferă să conducă ceremonia de numire al noului deputat,
Dandanache. Odată cu numirea în funcție a lui Dandanache, partidele inamice fac pace și se împacă
întrucât niciunul dintre cele două nu a ieșit triumfător – când doi se ceartă al treilea câștigă. Este
muzică, petrecere și, în final, totul a fost o înscenare dirijată cu interes politic.
Personajul preferat
● 1)Ghita Pristanda este un personaj emblematic din "O scrisoare pierdută" de Ioan Luca Caragiale. El este un funcționar
public lacom și ipocrit, caracterizat prin șiretlic și o moralitate dubioasă. Pristanda își folosește influența și relațiile politice
pentru a obține avantaje personale și a manipula situația în beneficiul său. Este o figură comică și cinică, care se lasă condus
de interesele sale meschine și este dispus să recurgă la orice mijloace pentru a-și atinge scopurile.
● Ghita Pristanda este un funcționar public avid de putere și bogăție, reprezentând un prototip al corupției politice din epoca
sa. Este lacom și oportunistic, folosindu-și abilitățile manipulative pentru a obține avantaje personale. Ipocrizia îl definește,
manifestând o moralitate flexibilă, subordonată intereselor sale egoiste. Este un personaj comic, dar și tragic, întrucât este
prins în propria sa rețea de minciuni și intrigă. Pristanda este un adept al oportunismului politic, schimbându-și alianțele în
funcție de interesele sale imediate. Este un maestru al falsității, însă lipsa sa de scrupule îl face vulnerabil în fața altor
personaje abile în intrigă. În ciuda aroganței sale aparente, este subalternul ideal pentru cei cu putere reală, fiind un
instrument docil în mâinile lor. Pristanda simbolizează corupția și decaderea morală a societății românești din perioada sa.

● 2)Ștefan Tipătescu este un personaj complex din "O scrisoare pierdută" de Caragiale, cu multiple straturi de caracter și
comportament. Este un politician abil și carismatic, dar și corupt și lipsit de scrupule. Tipătescu este adeptul discursului
populist, folosindu-se de vorbe frumoase pentru a-și manipula audiența și a-și ascunde intențiile reale. Este un maestru al
intrigii politice, capabil să jongleze cu alianțele și să-și asigure propria supraviețuire în peisajul politic instabil. Cu toate
acestea, sub aparența sa înșelătoare de om de stat dedicat, se ascunde un individ egoist și oportunistic, gata să sacrifice orice
principiu în favoarea intereselor sale personale. Tipătescu este un personaj tragic în sensul că este captiv în propria sa rețea
de minciuni și manipulări, iar destinul său este strâns legat de degradarea morală a societății din jurul său.
Alte opere
Teatru:
Comedii
D-ale carnavalului (1885)
O noapte furtunoasă (1879)

Drame,
Nuvele și povestiri:
Năpasta (1890)
La conac(1908)
Calul dracului(1909)
Momente și schițe:
D-l Goe(1900)
Un pedagog de școală nouă(1896)
Vizită(1901)
Publicate în periodice
Zig-zag!
Citate din operă

● Tipătescu (singur): Şi-l aleg pe d. Agamiţă Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta
vreme liniştea mea şi a femeii pe care o iubesc... Unde eşti, Caţavencule, să te vezi
răzbunat! Unde eşti, să-ţi cer iertare că ţi-am preferit pe onestul d. Agamiţă, pe admirabilul,
pe sublimul, pe neicusorul, pe puicusorul Dandanache... Ce lume! ce lume! ce lume!...

● replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul IV, Scena 4,
● Cetăţeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?

● replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul I, Scena 8


● Tipătescu (terminând de citit o frază din jurnal): "... Ruşine pentru oraşul nostru să tremure
în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe
ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!
● replica de început din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul I, Scena 1

● Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, aţipisem niţel
după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră ştiţi că bietul
poliţai n-are şi el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot
creştinul...

● replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul I, Scena 1,

● Cetăţeanul: Ce vreu eu, bine vreu. Eu am o vorbă: o mie de ani pace! (gest
de impacienţă din partea femeii.) Eu, coană Joiţico, am găsit o scrisoare.
Film

12:00 venirea lui Zaharia


Trahanache
27:44 venirea bețivul care întreabă
"Dar eu pentru cine votez„
51:23 apariția lui Nae Cațavencu în
film
1:09:41 alegerile
Bibliografie
Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale

Citatepedia

http://surse.citatepedia.ro/din.php?
a=ion+luca+caragiale&d=o+scrisoare+pierdut%25E3
Kahoot

● https://create.kahoot.it/details/5d666581-3886-4401-886d-de8e16155e32
Mulțumim pentru vizionare!

S-ar putea să vă placă și