Teorii ale simbolului

Proiect realizat de: Agafiței Maria Bianca

 Cuprins:

 Preliminarii în gândirea simbolică

 Limbajul originar
 Limbajul sălbatic
Preliminarii în gândirea simbolică

Cenzură vigilentă
Gândirea simbolică ,,nebunie”, ,,copilarie”, ,,sălbatic”, ,,preistorie”

Propriile simboluri Semnele altora

Descrierea semnului salbatic (al altora) = Descrierea salbatică a simbolului nostru.

Limbajul originar
semn

Limbajul originar motivație semnificant

semnificat

Parcurgerea motivației

3 etape

1. De la limbajul abstract (actual) la limbajul figurat

2. De la limbajul figurat la onomatopee

3. De la onomatopee la limbajul gestual.

1. De la limbajul abstract (actual) la limbajul figurat

Trop

Sens propriu sens figurat

Trecutul = timpul metaforei

tropi de sens tropi de frumusețe

autentici (fructul necesității) ornament

Tropii în vechime Tropii în prezent
2. De la limbajul figurat la onomatopee

Model

srigătele naturale

un nou limbaj

limba primilor oameni ecoul naturii în constiință

3. De la onomatopee la limbajul gestual.

Mișcrăile feței, accentele nearticulate primele mijloace de comunicare a gândurilor

limbaj de acțiune

Cel mai originar

se manifesta pe sine

este mai degrabă lucrul desemnat decat îl desemnează

Limbajul sălbatic

simbolizantul

simbolizatul

simbolul reprezintă ființa sau obiectul

a face actualemente prezent

reprezentantul

Prezența actuală raport de apartenență

Lucien Lévy-Bruhl, L`Experience mystique et les Symboles chez les primitifs

 Abstracțiunea mistică

 Când îi întrebi pe indigeni ce semnifică anumite desene, ei răspund că nu au semnifica ție

și au fost făcute în joacă. Aceleași desene, perfect asemănătoare cu primele ca formă, dacă
sunt executate pe un obiect ritual sau într-un loc special, au o semnifica ție foarte precisă.
(Spencer, Gillen)
 Urmele de pași nu sunt o parte a omului dar sunt un simbol al lui (Carnete)
 Locuința îi simbolizează pe cei care o locuiesc.

raportul metonimic agent-acțiune intereseaza mai mult decat raportul metaforic intre
imagine si ființa reprezentată.
  Aceste concepții despre simbol nu se aplică doar gesturilor sau obiectelor ci și cuvintelor
numele proprii
,,A acționa asupra simbolului unei ființe sau al
unui obiect înseamnă a acționa chiar asupra ființei
sau obiectului respectiv.” (Lévy-Bruhl)
identitatea de nume
,,Indianul îșiconsideră numele nu ca o
simplă etichetă, ci ca o parte anumită a
persoanei sale, la fel ca ochii sau ca din ții
Marcu săi. El crede că ar suferi dacă i s-ar folosi
cu rea-voință numele la fel de mult ca și
dacă i s-ar face o rană într-o parte a
trupului” (J. Mooney).
= identitatea ființelor
Alte consecințe ale faptului că simbolizantul este o parte a
simbolizatului:

1. a reprezenta = a produce existența

Ex: Prezicerile = cuvinte care dau viață celor pe care ele le desemneaza

Cuvântul
nenorocire prezența nenorocirii

2. antecedentul = cazualitatea

Ex: Dacă unul din ei trecand pe un drum vede cazand peste el un sarpe dintr un copac, si a doua zi afla ca
fiul sau a murit, el va lega cele doua fapte unul de celalalt.
Bibliografie:

1. Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, traducere de Mihai Murgu, prefaţă de Maria Carpov,
Univers, Bucureşti, 1983
2. Lucien Lévy-Bruhl, L`Experience mystique et les Symboles chez les primitifs, Dunod, Paris,
1938