Sunteți pe pagina 1din 23

Formarea Constiintei Istorice

Aparitia primelor cronici Importanta scolii poloneze in formarea cronicarilor moldoveni Cronicari moldoveni Figura lui Stefan cel Mare dominand istoria si starnind imaginatia scriitorilor Stefan cel Mare in constiinta nationala si internationala Inceputul istoriografiei in tara romaneasca Cronicari munteni Dimitrie Cantemir Concluzie

Primele cronici

Scoala veche

Grigore Ureche

Grigore Ureche este primul nostru mare cronicar si se trage dintr-o veche familie boiereasca.Imprejurarile in care evolueaza familia,studiile,rangurile la care ajunge dupa ce revine in Moldova de la studii,ii dau posibilitatea sa cunoasca istoria tarii,ii creeaza un sentiment de responsabilitate si de a scrie Letopisetul Tarii Moldovei, singura sa scriere,care s-a pastrat in mai multe copii,ceea ce a facut posibila reconstituirea formei originale.

Letopisetul Tarii Moldovei Fost-au acestu Stefan Voda om nu mare de statu,manios si de grabu varsatoriu de sange nevinovat;de mulet ori la ospete omaraea fara judetu.Amintrilea era om intreg la fire, nelenesul,si lucrul sau il stiia al acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai.La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se varaia,ca vazandu-l ai sai, sa nu sa indarapteze si pentru aceia raru razboi de nu biruia.Si unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor.Mai apoi, dupa moartea lui si feciorul sau, Bogdan Voda, urma il luasa, de lucruri vitejesti, cum sa tampla din pom bun roada buna iese.

Miron Costin

Este continuatorul cronicii lui Grigore Ureche.Vrea sa restabileasca adevarul istoric. De aceea va concepe o monografie a problemei originilor. Ca si la Ureche, letopisetul original nu s-a pastrat, dar au ajuns la noi copii fidele ale acestui document. Pentru istorici e un document foarte pretios,deoarece el continua opera lui Grigore Ureche si ofera o martuire autentica despre viata Moldovei dintre anii 1595 si 1661.

Letopisetul Moldovei de la Aron incoace, de unde este parasit de Ureche varnicul de Tara de Giosu, scosu de Miron Costin vornicul din Tara de Giosu in orase Iasi, in anul de la zidirea lumiei 7183, iara de la nasterea Mantuitorului lumii, Iisus Hristos, 1675 Cronica Tarai Moldovei si Munteniei Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si Munteniei De neamul moldovenilor din ce tara au iesit stramosii lor Viata lumii(poem filozofic) Stihuri impotriva zavisitiei

Ion Neculce

Este ultimul mare cronicar al Moldovei si cel care va continua opera lui Miron Costin relatand evenimetele petrecute dupa 1661.Meritul sau este cu atat mai mare cu cat este considerat de asemenea si primul nostru mare povestitor,precursor al lui Creanga si Sadoveanu.Cronica sa este una subiectiva,el nereusind sa se detaseze de propriile-I impresii,ganduri si sentimente.

Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat O sama de cuvinte a cazut calul lui Stefan Voda in razboi.Iara un Purice aprodul i-a dat calul lui.Si nu putea in graba incaleca Stefan Voda, fiind om mic.Si a zis Purice aprodul:<<Doamne,eu ma voi face o movilita, si vino de te sui pe mine si incaleca.>>[]<<Sarace Purece, de oi scapa eu si tu, atunci ti-i schimba numele din Purice, Movila>>

Stefan cel Mare

Ctitoriile lui Stefan

Sucevita

Voronet

Neamt

Putna

Sucevita

Cetatea de scaun - Suceava

Mormantul lui

Cronicari munteni

Letopisetul Cantacuzinesc Letopisetul Balenilor Incepatura istorii vietii luminatului si preacrestinului domnului Tarii Romanesti la Constantin Brancoveanu Basarab voievod da cand Dumnezeu cu domniia l-au incoronat, pentru vremile si intamplarile ce in pamantul acesta in zilele marii-sale s-au intamplat -Radu greceanu De aicea sunt cele ce au scris chiar Rafail monahul, care pe nume mirenesc l-au chemat Radu Popescu-Radu Popescu Istoria Taii Romanesti intre care sa cuprinde numele ei cel dintai si cine au fost locuitorii ei si apoi ce o au mai descalecat si o stapanit pana si in vremile de acum cum s-au tras si staConstantin Cantacuzino

Dimitrie Cantemir

Este cea mai reprezentativa personalitate a umanismului in cultura noastra.Vastele sale cunostiinte in diferite domenii,il recomanda drept un erudit,adevarata intruchipare a umanismului renascentist.A beneficiat de o educatie solida,asimilarea culturii greco latine,a principiilor filozofice fundamentale,insuflandu-I admiratia pentru valorile antichitatii si increderea in ratiune.Lunga sedere la Constantinopol i-a desavarsit educatia,completandu-si cunostiintele sub indrumarea celor mai de seama savanti ai timpului.

Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudet sufletului cu trupul Imaginea stiintei sacre Istoria ieroglifica Istoria Imperiului Otoman Descriptio Moldaviae Monarchiarum physica examinatio Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor

Descrierea Moldovei este riguros structurata in trei parti: prima parte-geografica, a doua partepolitica, infatisand si naravurile si obiceiurile moldovenilor si ultima parte despre cele bisericesti. Moldova se intinde in latime de la 44 de grade 55 pana la 48 de grade si 51.Lungimea ei este nehotarata sar cei mai multi georafi aseaza marginea ei apuseana care atinge Transilvania la 45 de grade si 39;capatul ei dinspre rasarit, care face un unghi ascutit la Akerman, numite de locuitori Cetatea Alba,il socotesc la 53 de grade si 22.

Cine vrea sa dea o descriere politica a Moldovei trebuie, dupa socotinta mea, sa cerceteze inainte de toate chipul in care esti carmuita, fiindca noi socotim ca in descrierea acestuia au dat gres chiar si barbatii cei mai invatati De bautura nu au prea multa greta, dar nici nu-I sunt plecati peste masura.[]O data s-a iscat sfada daca moldovenii sau valahii sunt cei mai mari betivi.Cei ce se luasera la sfada au mers pe podul de la Focsani, unde atata s-au sfadit amandoi cu paharele pana cand valahul a cazut jos de prea mult vin ce bause. (Sanzienele)Acesta este numele Sfantului Ioan Botezatorul.Ei cred ca in ziua cand se praznuieste acest sfant soarele nu-si strabate drumul sau drept inainte, ci intr-o linie tremurata.Deaceea toti taranii moldoveni se scoala in acea zi inaintea zorilor si privesc cu ochi mari rasaritul soarelui si cum ochiul nu sufera prea mult aceasta lumina si, din pricina ei, incepe sa se zdruncine si sa tremure ei pun pe seama soarelui tremuratura pe care o simt in ochi si se intorc voiosi acasa, dupa ce au facut aceasta incercare.