CIVILIZATIA VECHIULUI EGIPT

Egiptul se situeaza in nord-estul Africii la intretaierea drumurilor care leaga trei mari
continente,Africa,Asia si Europa o pozitie unica.Conditiile climaterice specifice zonei ne duc cu
gandul la un imens desert, dar existenta fluviului Nil cu revarsarile sale periodice au transformat
pamantul intr-o campie rodnica si bogata fiind cel care a dus la dezvoltarea civilizatiei egiptene cu
toate caracteristicile sale unice,o civilizatie care nu a fost influentata de vecini,contribuind la
caracterul sedentar al asezarilor.Fenomenul natural al revarsarilor care fertilizau solul a fost
completat cu lucrari de irigatii si constructii hidrotehnice care au dus la dezvoltarea timpurie a unei
economii agricole foarte performanta la acea data.“Egiptul este un dar al Nilului”spune
Herodot,subliniind dependenta totala fata de acest fluviu a dezvoltarii civilizatiei egiptene, ducand
la crearea primului stat centralizat condus de un rege zeu.Din neolitic sunt atestate asezari de tip
agricol constituite in Nome conduse de un sef local numit nomarh.Prin reunirea acestor nome s-au
format doua mari regate,Regatul de Sus si Regatul de Jos. Aceste doua regate au fost reunite la
randul lor in perioada predinastica sub sceptrul regelui Narmer intr-un singur mare stat unitar si
despotic.Egiptenii nu sunt o civilizatie de razboinici spre deosebire de Mesopotamia care au realizat
o unificare treptata prin razboaie de cucerire si prin supunerea unor cetati de catre altele. Izvoarele
privind istoria Egiptului sunt numeroase existand multe ocumente scrise dar si foarte multe
descoperiri arheologice care ne dezvaluie toate clasele sociale,pe langa faraoni si aristrocati gasind
si elemente vietii oamenilor simpli.Ca izvoare scrise avem :Biblia,scrieri grecesti si latine ,amintind
aici pe Herodot,Strabon,Diodor din Sicilia,documente juridice contabile,religioase,testamente,opera
literare,arhivele palatelor regale,documente careprobeaza existenta unui statunitar centralizat,
puternic birocratizat si ierarhizat.
Istoria Egiptului este impartita,dupa traditia pastrata in scrierile preotului alexandrin
Manethon,din perioadaelenistica,in 33 dedinastii.In anumite perioade se presupune ca ar fi existat si
dinastii paralele dar fara prea mare importanta. Cele 33 de dinastii se grupeaza in cateva mari
perioade.Epoca protodinastica sau thinita cuprinde dinastiile1-2 care este perioada unirii celor doua
regate de catre regele legendar Menes .Din aceasta perioada descoperirile arheologice au scosla
iveala statuete de fildes sau podoabe din metal pretios,vase pictate cu scene figurative.
Regatul Vechi,a doua mare perioada cuprinde dinastiile 3-6 fiind o perioada de pace si prosperitate
Egiptul neangajandu-se in nici un conflict cu vecinii fiind interesat mai ales in dezvoltarea relatiilor
comerciale cu Siria,Libia si Nubia.In aceasta perioada s-au dezvoltat mestesugurile si stiinta
constructiei,pentru prima data in istoria omenirii folosindu-se piatra la cladirea unor monumente
impresionante facute pentru vesnicie si anume celebrele piramide: piramida regelui Djoser,marile
piramidede laGizeh,a lui Keops,Kefren si Mykerinos.Deasemenea in aceasta perioada se construieste
si marele Sfinx.Tot acum sunt scrise primele opere literare cu caracter liturgic,gravate in mormintele
faraonilor.Prima perioada intermediara este reprezentata de dinastiile 7-11 in care au loc invazii ale
popoarelor asiatice,este o perioadade anarhie si decline a autoritatii faraonice poporul se rascoalasi
isi cere dreptul la emurire,drept rezervat pana atunci numai faraonului zeu,tara se
descentralizeaza.Totusi cultura nu este afectata imbogatindu-se cu cateva texte cu caractersapiental
printre care intalnim.Invataturile regelui Meri-ka-reprecum si texte cu caracter magic implicate in
ritualurile funerare.Dupa aceasta prima perioada intermediara urmeaza,in dinasti 12,perioada
regatului de mijloc sau Theban,care incepe prinrefacerea puterii faraonului si stabilirea capitalei la
Theba.In aceasta perioada Egiptul duce o politica de extindere a teritoriilor sale prin cucerirea
Nubiei si Sudanului.Deasemenea apare un alt tip de mormant,hipogeul,un mormant sapat in stanca
inconjurat de portice cu o alee marginita de arbori.Acest model il intalnim la Deir-el-Bahri.In
aceasta perioadazeul supreme al Egiptului este Amon,o ipostaza a zeului soare.A doua perioada

1
intermediara reprezentata de dinastiile 13-17este epoca navalirilor asiatice ale hicsosilor care vor
stapaniEgiptul circa 200 de ani organizati intr-un stat in Delta Nilului.Acestia introduce in Egipt
calul si carul de lupta.Apogeul dezvoltarii statului egiptean il reprezinta perioada regatului nou sau
Ramesid in timpul dinastiilor 18-20,cand Egiptul cunoaste cea mai mare intindere teritoriala
ajungandcu granitele dincolo de Eufrat.Este perioada domniei marilorfaraoni militari ,Ramses al-doi-
lea uTutmes IV,sau faraonulreformator-Amenophis IV-faraonul eretic si sotia sa Nefertiti.Reforma
lui religioasa reliefeaza cel mai bine tendinta religieiegiptene de a deveni monoteista,in aceasta
perioada zeul reprezentativ fiind zeul discului solar –Aton.Urmeaza a treia perioada intermediara
sau a dinastiilor libiene arecuprinde dinastiile 22-24.Cu cea de 25-a dinastie incepeperioada de
decadenta,in cadrul careia urmeaza pe rand dinastia etiopiana sau kusita,ocupatia asiriana, ocupatia
persanadinastia saita,cucerirea macedoneana(332 i.hr.)si perioada elenistica,si in sfarsit ultima
dinastie ,a 33-a este cea a imparatilor romani incepand chiar cu Augustus.
Organizarea politica si administrativa a Egiptului a fostunica,modelul de stat fiind unul
ierarhizat piramidal,impartit in 42 nome fiecare bucurandu-se de o oarecare autonomie locala,
conduse de nomarhi care aveau atributiilorunor inalti functionari de stat si care vegheau la
intretinereacanalelor de irigatii asigurand randamentul maxim al pamantuluialcatuind deasemenea
situatia bunurilor mobile si imobile precumsi solutionarea litigiilor civile.
Varful piramidei il reprezenta faraonul,suveranul celor doua tari,regalitatea divina asociata cu
cosmogenia si teogonia.Faraonul este stapan al lui Per Aha fiind mai presus de oameniiobisnuiti ,
este autoritatea suprema si despotica detinand putereareligioasa si politica.Deasemenea el este
intrupareazeitei MAAT viata lui decurgand conform principiilor adevarului sidreptatii.Mitologia
persoanei regale il asociaza cu Horus,Osiris,Atum,stapan al celor vazute si nevazute.Imaginea
faraonului era foarte importanta fiind insotita de insemnele puteriiabsolute si anume:barba falsa,
sceptrul,biciulsarpele uraeus pe frunte un simbol al intelepciunii divine.
Aparitiile faraonului in public echivalau cu o teofanie insotitade un ritual complicat de adorare a
zeului viu fiind denumitasarbatoarea OPET.Odata la 30 de ani puterea regala se innoiaprintr-o
sarbatoare numita SED un jubileu regal.Regele era superiorul clerului,puterea spirituala contopindu-
secu cea umana.In planul culturii materiale puterea faraonului este marcata prin adoptarea unui tip
particular demormantsi anume piramida.A doua treapta a piramidei puterii este reprezentata de
unnumeros aparat administrativ format din inalti functionari regali,administratia
provinciala,comandantii armatei si preotiicare formeaza insa o clasa aparte.Functionarul egiptean are
o putere exceptionala,facand parte dintr-o ierarhie bine stabilita i functionala.Numarul doi in stat
este vizirul,un fel de prim ministru,sfatuitorul de taina al faraonului,conducatorul administratiei darsi
al justitiei,exercitandu-si puterea judecatoreasca conferita de faraon prin intermediul unui tribunal
regal.Deasemenea vizirulare controlulfinantelor,detine controlul armatei si al adiministratiei locale
fiind conducatorul nomarhilorVizirul are in subordinea sa Consiliul celor 10 un fel de ministere
fiecare cu cate o atributiune specifica:
- Casa ogoarelor care se ocupa de agricultura
- Casa apelor care se ocupa de irigatii si buna gestionare a revarsarilor nilotice
-Casa alba care se ocupa de finante
-Casa rosie care avea in grija cultul regal.
O clasa aparte,dintre functionari,o reprezinta clasa scribilor,care se bucurau de o deosebita
pretuire fiind ocrotitifiind de zeul THOT-zeul intelepciunii si inventatorul scrisului.Scribii
erau oameni special instruiti in scolile egiptene timp de 12 ani,stiau sa scrie si sa
citeasca,aveaunotiuni de matematici,geometrie,astronomie si religie,facandusedeosebirea intre
scribul de documente si scribul zeilor.Oclasa foarte puternica deseori in opozitiecuputerea

2
 regala angrenati fiind in lupta pentru suprematie,oformeaza preotii superior fiindu-le desigur
faraonul zeu.Functiile preotilorerau ereditare,uneori functia religioasa fiind combinata cu cea
decancelar sau nomarh.Sunt posesorii unei inalte spiritualitati dobandita prin contemplatie ,
meditatie fiind in permanenta legatura cu stiinta si cu inspiratia divinaBaza piramidei sociale
o formeazataranime,gricultoriisi mestesugarii care asigurau bunastarea si prestigiul Egiptului.
Taranii constituie coloana vertebrala a natiunii,care duceau omunca perseverenta,constanta si
dura pe pamanturile bogateale Egiptului,fiind dependenti pana la moarte de pamantul pe are il
lucrau,el avea datoria de a plati taxe si impozite.Majoritatea erau analfabetiCu toate acestea
taranul egipteaneste cel mai fericit de pe pamant datorita bogatiei oferitede solul egiptean
unde tot ce semeni rasare sipoate fi cules.Bucuria si fericirea taranilor in timpul muncii la
campeste reliefata si de cantecele taranilor de pe ogoare in textul carora se observa bucuria
lor dar si supunerea lor fata de faraon.
E-o zi frumoasa azi
Si e racoare-afara,
se-fatiseaza cerul asa cum ni-l dorim,
Deci pentru cel bogat sa asudam cu totii!
Treierati asadar , pentru voi treierati!
Treierati asadar , pentru voi treierati!
Drept hrana – paie capatati,
Dar al stapanilor e orzul!
Nu-I vreme de ragaz,
Caci e racoare azi!
Hai, munciti pentru voi ,hai , munciti, harnici boi,
Hai, munciti pentru voi!
Se cultivamai ales inul,orzul si graul.La sfarsitul recoltarii veneau scribii pentru evaluarea
impozitelor si cantitatea de produse ce trebuia data statului-stapanului.Marturie pentru aceste
practice sunt picturile si bazoreliefurile din morminte.Munca taranului se desfasura dela jumatatea
lui septembrie,anotimpul de dupa marea revarsare a Nilului care aducea malul fertil.
Mestesugarii sunt situati deasupra taranimii ,organizati corporatist, local ,si sunt platiti de
asemenea in natura de catreinstitutiile in cadrul carora isi exercita activitatile, temple si
administratie locala sau militara.Mestesugarii erau prezenti si pe marile santiere urbane sau la
constructia mormintelor, forta lor de munca desfasurandu-se in interiorul orasului
unde si locuiau.Unele dovezi ramase pe papirusuri ii diferentiaza in lucratori , mestesugari si
artisti, mestesugarii fiind cei care stapaneau o anumita meserie.Printre meseriiintalnim olari ,
tesatori, bijutieri , mineri, dar si cioplitori in piatra.Ei primeau in schimbul muncii lor cele
necesare intretinerii , subzistentei si acoperisului si , avand sarcini economice masurate ,isi puteau
folosi timpul liber ca sa castigein plus de la diferiti alti membri ai societatii.
Negustorii erau mai putin importanti ,ei practicau schimbulde produse pe baza de
troc.Negotul era in intregime controlatde stat prin intermediul scribilor.Pe ultima treapta a
piramidei puterii se situau sclavii,,o categorie defavorizata , in general dispretuita si fara
drepturi.Ei proveneau mai ales din prizonierii de razboi si erau folositi la munci domestice
numarul lor nefiind foarte mare.

Familia era monogama , exeptii facand faraonul si demnitarii care puteau avea
haremuri.Fetele se puteau casatoride la varsta de 12 ani iar baietii de la 15, casatoria se facea

3
din dragoste dupa o perioada de curtare a miresei.Ceremoniilese desfasurau in functie de
rangul lor, mai fastuoasa sau mai umila.In caz de adulter femeia era omorata. Familia avea un
patrimoniu comun in care se includea si dota sotiei.Interesant este ca femeia ,neobisnuit
pentru o societate orientala,avea multe libertati ,ea fiind considerate stapana casei si solidara
cu sotul ei, unele dintre ele au ajuns chiar in functiasuprema de faraon.Copii erau foarte
numerosi si nu erau abandonati , cum aveau grecii obiceiul.De altfel egiptenii au fost singurii
din istoria antica care nu au practicat sacrificiile umane.

Nevoia de a masura timpul pentru a prevedea revarsarileNilului i-a obligat pe egipteni sa

observe cerul ei stabilindcateva fenomene astronomice esentiale , elaborand un calendarsolar
foarte précis compus din 12 luni, grupate in doua anotimpuri, la care se intercalau cate cinci
zile epagomenein fiecare an.Pentru o observare corecta si continua a calendarului , cat si pentru
toate celelalte masuri de coordonarea activitatilor,era nevoie sa se consemneze lucrurile.Acestea
au generat un sistem de scriere si un sistem de masuri si greutatiScrierea hieroglifica a cunoscut
inca de timpuriu consemnarea ei atat pe materiale dure –piatra, cat si pe papirus.Limba folosita
in aceasta scriere era limba hamitica , din care a derivat coptavorbita si astazi de taranii
egipteni,felahii mai ales crestinii.Totusi acest scris, hieroglific ,fiind foarte anevoios de lecturat
i-a determinat pe egipteni sa mai foloseasca si alte doua scrieriin paralel ,derivate tot din
hieroglife dar mult simplificate:hieraticsi demotica.Demotica este o scriere cursive aproape
fonetica silabica.
Religia este politeista ,acceptand existenta unui numarmare de zeitati cu reprezentare
zooforma, totusi existand o permanenta tendinta spre monotheism.Religia egipteana se construieste
pe doua concepte de baza exprimate in cultul celormai importante zeitati- Osiris –zeul mortilor
si renasterii si Ra-zeul soarelui .Mitul lui Osiris ,unde se pune problema nemuririi si obtinerea
vietii vesnice , si cultul solar exprimat in cultul zeului solar Ra ,adica inaltarea la cer pentru
castigarea eternitatii astrale.In afara acestor divinitati avem un panteon bogat si complex
format din zei personificari ale naturii saufortei morale, din zei cosmici , printre care:Atum,Ma
At,Ptah,ThotOsiris,Horus,Hator,Nut,Amon,Hapi,Anubis.Pentru egipteni post-existenta este o
certitudine si trebuia asigurata prin tot felul de masuri.Principala preocupare o reprezenta
cladirea mormantului, denumit casa frumoasa a eternitatii, casa din necropola sau palatul de o
mie de ani.In mormant , sarcofagul era de forma umana sau o simpla
lada dreptunghiulara decorate pe toate partile cu imagini de zei protectori.In mormant se mai
puneau asa numiteleobiecte usebthi sau inlocuitori cu rol magic,care constau in miniature de
care barci sclave , care le considerau de trebuinta in viata vesnica.De asemenea nelipsite erau
podoabele.

Arhitectura si arta.
Conceptia atat de complexa religioasa comporta sanctuare si tinand cont de rolul important al
conceptului de nemurire,de asemeni constructia unor morminte monumentale.Spre deosebire de
mesopotamieni egiptenii au fost buni prelucratori ai pietrei,o necesitate pentru trainicia locasuluide
viata.Ei au folosit principiul constructiv al grinzii sprijinitape stalp sau coloana,arhitectii dand
coloanelor o expresie artistica specifica,ele fiind relative stereotipice ca forma:papiriforme,
lotiforme,campaniformesihathorice.Palatele,sediialeputerii,erautotusifacutedinmaterialeeftine,carami
dasi lemn.Ele erau bogat decorate cu picturisi faiante policrome.Templele erau de dimensiuni
colosale si sunt de doua feluri:templul funerar si templulde cult al zeilor.Sunt decorate cu reliefuri
istoriate care povestesc miturile fundamentale sau faptele faraonului,cu statui care eprezinta zei.

4
 Originalitatea artei egiptene este imprimata de respectareafunctionalitatii ei si anume
arta cu caracter magic menita nu sa fie admirata ci sa fie inchisa in morminte pentru a servi
scopurilor nemuririi.Ca si caracteristici avem imobilismulfigurilor , reprezentarea chipului era
conventionala, erau figurarimagice menite nu sa pastreze imaginea defunctului ci sa il ajute sa
reanvie sub actiunea vrajilor si formulelor magice.Statuetele defunctilor erau pictate ,reprezentau
substitute magiceale unui corp real in care spiritual Ka al celui decedat se putea reancarna.Se
observa rigiditatea verticalitatii corpului.Se foloseau ca materii prime piatra sau lemnul
policromat.Pictura este reprezentata de frescele funerare , compozitiidesfasurate incompozitii
orizontale, evoca scene de viata cotidiana , simboluri cosmice si magice.Toate aceste elemente
ale civilizatiei egiptene reprezintacaracterul sau unic