Curs Contabilitate CPPArrow Bucuresti 2007 - 2008

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -
ENE CORNELIU
GHEORGHI MARIAN
CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE

- CURS -
2008
1
CUPRINS Curs 1 - Bazele contabilitii.................................................................. Curs 2 - Organizarea contabilitii......................................................... Curs 3 - Contabilitatea capitalurilor....................................................... Curs 4 - Contabilitatea imobilizrilor..................................................... Curs 5 - Contabilitatea stocurilor i produciei n curs de execuie........ Curs 6 - Fiscalitate : Impozite i taxe.................................................... Curs 7 - Contabilitatea relaiilor financiare i a decontrilor. Datorii i creante................................................................................... Curs 8 - Contabilitatea trezoreriei......................................................... Curs 9 - Contabilitatea veniturilor i cheltuielilor.................................. Curs 10 Contabilitatea prin conturile speciale...................................... Curs 11 Monografie contabil.............................................................. 3 20 27 41 52 66
99 108 115 118 121
Curs 1
BAZELE CONTABILITATII
1. Concepte privind organizarea contabilitatii. 2. Metoda contabilitatii. 3. Gruparea si ordonarea informatiilor contabile cu ajutorul contului si a sistemului contabil. 3.1 . Notiunea si continutul economic al contului. 3.2 . Elementele structurale ale contului. 3.3 . Reguli de functionare a contului. 3.4 . Dubla inregistrare si corespondenta conturilor. 3.5 . Formula contabila. Analiza contabila a operatiunilor economice. 4. Planul de conturi instrument de normare a contabilitatii agentilor economici. Introducere in sfera gandirii economice Printr-o generalizare si abstractizare, putem concluziona ca toate fenomenele sociale, inclusiv diferitele forme ale constiintei sociale, sunt determinate de conditiile vietii materiale si in primul rand de producerea de bunuri si valori. Dezvoltarea societatii are deci ca suport activitatea economica utilizarea in conditii de rationalitate si de eficienta a factorilor de productie. MOD DE PRODUCTIE = FACTORI DE PRODUCTIE + RELATII DE PRODUCTIE I Factorii de productie : 1. Munca activitatea constienta, specifica omului, indreptata spre un anumit scop, in procesul caruia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza schimbul de substante (de materii) intre el si natura, in scopul satisfacerii trebuintelor sale. Este factorul activ si determinant. 2. Natura (pamantul) in mijlocul careia omul s-a format si exista. 3. Capitalul fix cladiri, constructii, utilaje, instalatii, masini, calculatoare. Se caracterizeaza prin aceea ca participa la mai multe cicluri de productie si isi transfera treptat valoarea in noul produs sub forma cotelor de amortizare. circulant materii prime, materiale, combustibil, energie, apa tehnologica, etc. Participa la un singur ciclu de productie si isi transfera integral si dintr-o data valoarea in pretul noului produs. II Relatiile de productie : sunt relatiile care se 3auf ara3cintre oameni in procesul muncii si al creatiei. De-a lungul istoriei omenirii, dezvoltarea economica a trecut printr-o multitudine de faze, dar in toate analizele economice, in chintesenta sunt retinute doua faze : - economia naturala cand tot ce se producea era folosit pentru consumul propriu ; - economia de schimb caracterizata prin crearea plus produsului sau crearea de produse si servicii cu intentia declarata de a fi destinate schimbului, respectiv a vanzarii cumpararii respectiv au calitatea de marfa. MARFA orice produs al muncii omului, destinat schimbului. Schimbul are loc numai pe piata, intre vanzator si cumparator. PIATA reprezinta locul de intalnire al agentilor economici care se impart in vanzatori si cumparatori, locul unde se intalneste cererea si oferta de bunuri si servicii, si se formeaza pretul .
PRETUL expresia baneasca a valorii marfii. PRETUL = COSTURI + PROFIT PROFITUL diferenta intre ceea ce se incaseaza si ceea ce se plateste in activitatea economico-financiara. Este dat de cei trei factori de productie : munca, pamantul si capitalul carora le corespund salariul, renta si profitul. Faptul ca atat trebuintele omului cat si pretentiile sale sunt mereu in crestere, ca procesele de productie si de reproductie se reiau mereu si mereu la o scara tot mai mare, se impune ca necesitate ca atat procesele economice si mijloacele economice cu ajutorul carora se desfasoara, cat si rezultatele activitatii economice sa fie oglindite, urmarite si controlate sintetic si neintrerupt cu ajutorul evidentei economice al contabilitatii. Intr-o prima formula, prin evidenta contabila intelegem consemnarea (inregistrarea, oglindirea) intr-o anumita ordine si pe baza unor principii stabilite, a fenomenelor social economice care se petrec intr-un anumit loc si timp, urmarire si control in indicatori cantitativi si calitativi a procesului de productie si bazei sale economice. Evidenta a existat in toate oranduirile socialeconomice si s-a perfectionat continuu. Inca din comuna primitiva oamenii au trebuit sa invete sa tina o socoteala a uneltelor, a rezervelor de produse, iar ca mijloace au folosit crestaturi pe coaja de copac, noduri pe funie, etc. Odata cu aparitia schimbului de sclavi si de produse, arta de a tine evidente si calcule a atins un inalt nivel de dezvoltare, in special in Egiptul antic, unde scribii au descoperit tabletele de lemn ceruite si mai apoi foile de papirus si pergamentele. In epoca feudala se scriu si se tiparesc primele carti de contabilitate. Astfel, in anul 1463, Benedetto Cotrugli scrie prima carte de contabilitate Della mercatura e del mercanta perfeto, dar care este tiparita in 1573, deci peste 100 de ani. Prima carte de contabilitate tiparita este cea a lui Luca Paciolo (14451514, matematician italian) in 1494, sub titlul SUMA DE ARITMETICA, GEOMETRIA, PROPORTIONI ET PROPORTIONALITA . Daca pana si Lenin recunoaste ca evidenta si controlul constituie lucrul de capetenie pentru buna functionare a societatii (in viziuni comuniste), putem incheia aici acest remember asupra necesitatii imperioase si evolutiei in timp a notiunilor contabile si ramanem cu dorinta adesea neexprimata de a se infaptui permanent si de fiecare data teoria economistului american Paul Samuelson si anume aceea ca politicile economice sa-i asigure omului luarea in posesie a realului economic cu ratiune. 1. CONCEPTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII Obiectul CONTABILITATII il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor materiale si imobiliare, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile unitatilor, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale efectuate, a cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute de acestea. Contabilitatea este deci instrumentul principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute. Dupa J. F. SCHAR contabilitatea reprezinta judecatorul nepartinitor al trecutului, ghidul necesar al prezentului si consilierul indispensabil al viitorului in fiecare intreprindere. Legea contabilitatii nr.82/91 reeditata, precizeaza ca societatile comerciale, societatile (companiile) nationale, regiile autonome, institutiile nationale de cercetare dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane cu scop lucrativ, au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie contabilitate financiara. Aceste prevederi se aplica si institutiilor publice, asociatiilor si celorlalte persoane juridice cu 4auf ara scop lucrativ, precum si persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente.
Prin Ordinul nr.306/2002, MO 279 bis/2002, se aproba Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene. Aceste reglementari se aplica incepand cu 01.01.2003 persoanelor juridice care indeplinesc cel putin doua dintre criteriile urmatoare : - cifra de afaceri pana la 5 milioane euro - total active pana la 2.5 milioane euro - numarul mediu de salariati pana la 50 salariati Operatorii econimici care depasesc cel putin doua din aceste criterii, dupa data de 31.12.2005 se supun Reglementarilor armonizate cu Directiva a IVa Comunitatii Economice Europene si cu standardele de contabilitate aprobate prin Ordinul nr.94/2001 al M.F.P. Deci, incepand cu 31.12.2005, daca sunt depasite 2 ani consecutivi doua dintre criteriile mentionate mai sus, persoana juridica va aplica Ordonanta nr.94/2001. In acest capitol introductiv, consider ca trebuie retinute din L82/91legea contabilitatii urmatoarele prevederi: contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la performanta financiara si relatia cu investitorii, clientii, creditorii, institutiile publice, etc. ii) contabilitatea se tine in limba romana, in partida dubla, iar intocmirea situatiilor financiare anuale este obligatorie. iii) orice operatie economico financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document ce sta la baza inregistrarilor si poarta denumirea de document justificativ. Acesta angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care l-au inregistrat in contabilitate. iv) inventarierea generala a patrimoniului este obligatorie la inceputul activitatii cel putin o data pe an pe parcursul functionarii si in cazul fuziunii sau incetarii activitatii. v) raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane ce raspunde de gestionarea unitatii. Aceasta se organizeaza in compartimente distincte conduse de director economic, contabil sef sau alta persoana imputernicita. Acestia trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu persoanele din subordine pentru respectarea prevederilor legale. vi) contabilitatea se poate organiza si pe baza de contracte de prestari de servicii cu persoane autorizate (contabil sau expert). vii) detinerea de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi sau obligatii, sau efectuarea de operatiuni economice fara sa fie inregistrate in contabilitate, este interzisa. Legea 82 / 91 retine atentia cu urmatoarele CONTRAVENTII I INFRACIUNI : 1 detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii si efectuarea de operatiuni economice fara sa fie inregistrate in contabilitate amenda 1.000 10.000 lei. 2 nerespectarea reglementarilor M.F.P. privind: a) utilizarea si tinerea registrelor contabile amenda 300 4.000 lei; b) intocmirea si utilizarea documentelor justificative, inregistrarea lor in contabilitate in perioada la care se refera, pastrarea, arhivarea si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse amenda 300 4.000 lei; c) efectuarea inventarierii amenda 400 5.000 lei; d) intocmirea si auditarea situatiilor financiare anuale amenda 400 5.000 lei; e) intocmirea si depunerea situatiilor financiare partiale amenda 500 1.500 lei; f) nedepunerea de declaratii din care sa rezulte ca societatea nu a desfasurat activitate amenda 100 200 lei ; 3 prezentarea de situatii cu date eronate amenda 200 1.000 lei. Amenzile se suporta de catre persoana vinovata, iar guvernul poate modifica nivelul acestora in functie de rata inflatiei.
Efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflecta in bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii penale. Daca Legea 82/91 precizeaza obligatiile societatilor comerciale in general, Legea 31/1990 privind societatile comerciale republicata in Monitorul Oficial 335/97 precizeaza ca societatile comerciale se constituie intr-una din formele : a) societate in nume colectiv SNC parti sociale necesionabile decat cu acordul unanim al asociatilor, capital social minim 2 mil., toti asociatii sunt comercianti, responsabilitati nelimitate si solidare pentru toti asociatii, iar ca organ de administrare orice asociat poate fi administrator ; b) societati in comandita simpla SCS parti sociale necesionabile decat cu acordul unanim, asociati minim 2, (1 comanditat si 1 comanditor), capital social minim 2 mil., ca statut juridic numai comanditatii sunt comercianti, responsabilitati nelimitate pentru toti comanditatii, pentru comanditori aportul este limitat, iar ca organ de administrare numai comanditatii pot fi administratori ; c) societati pe actiuni SA actiuni negociabile nominative sau la purtator in valoare nominala de minim 1 leu, capital social minim 2.500 lei, numar de asociati minim 5, actionarii nu pot fi comercianti, raspunderea este limitata la totalul aporturilor pentru toti actionarii, iar ca organe de administratie consiliu de administratie si presedinte ; societati in comandita pe actiuni SCA capital social minim 2.500 lei lei actiuni negociabile nominative la purtator in valoare nominala de minim 1 leu, numar de asociati minim 5, comercianti pot fi numai comanditatii, responsabilitatile comanditatilor sunt nelimitate, iar cele ale comanditarilor actionari se limiteaza la totalul aporturilor, ca organ de conducere director si comitet director. d) societati cu raspundere limitata SRL care pot fi cu mai multi asociati sau cu asociat unic. Se identifica prin urmatoarele caracteristici : I) capital social minim de 200 lei II) partile sociale liber cesionabile intre asociat si urmasi ; - cesionabile tertilor cu acordul asociatilor; - nu sunt negociabile ; - valoarea nominala minim 5 lei ; III) numar de asociati maxim 50 de persoane ; IV) ca statut juridic asociatii nu pot fi comercianti iar raspunderea se limiteaza la totalul aportului ; V) ca organ de administratie administrator ales dintre asociati. Ca o concluzie generala pentru toate tipurile de asociatii : - comanditatii raspund nelimitat si solidar de datoriile societatii si au dreptul de a participa la conducerea societatii - comanditarii raspund de datoriile societatii numai pana la concurenta capitalului social Indiferent sub ce forma este organizata si condusa unitatea, aceasta are obligatia sa organizeze contabilitatea patrimoniului in stricta conformitate cu prevederile legale. PATRIMONIUL totalitatea bunurilor si valorilor pe care le gestioneaza un agent economic si care se exprima prin totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are detinatorul in legatura cu aceste bunuri si valori. Bunurile economice se materializeaza in : marfuri, produse, materiale diverse, bani, actiuni. Ele au o valoare determinata de capacitatea lor de a satisface o anumita trebuinta, o nevoie a posesorului acestora. Deci, ca un patrimoniu sa existe, este necesar sa apara doua elemente : - o persoana (fizica sau juridica) subiect de drepturi si obligatii ; - bunurile materiale obiect de drepturi si obligatii. Aceasta ecuatie impune o egalitate perfecta intre valoarea bunurilor pe de o
parte si valoarea drepturilor si obligatiilor pe de alta parte. Prezentand o schema redusa a patrimoniului: Activ denumirea posturilor Mijloace fixe-constr. Materii prime Casa Conturi la banci Produse finite TOTAL ACTIV Suma 6.000 2.000 500 10.000 1.500 20.000 Pasiv denumirea posturilor Capital social Furnizori Credite bancare Creditori TOTAL PASIV Suma 10.000 3.000 5.000 2.000 20.000
deducem ca: BUNURILE DIN ACTIV = DREPTURI + OBLIGATII PATRIMONIUL NET = BUNURI MATERIALE OBLIGATII (aceasta ultima relatie arata gradul de independenta financiara) Este la indemana noastra sa intelegem ca in patrimoniul oricarui agent economic au loc permanente mutatii, care fiind oglindite obligatoriu in contabilitate, au condus in plan teoretic si practic la cristalizarea a trei teorii : juridica, economica si financiara. Teoria juridica pune la baza obiectului contabilitatii si a categoriilor acestora patrimoniul. Patrimoniul totalitatea bunurilor si valorilor economice ale agentului economic, precum si totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are agentul economic in legatura cu aceste bunuri si valori. Fiecare element se priveste prin dublu aspect : activ si pasiv.
PATRIMONIU ACTIV totalitatea mijl. Mat. Si bunuri

de care dispune o persoana fizica sau juridica la un moment dat
PASIV
parte a bilantului ce exprima valoric fondurile proprii sau imprumutate pe seama carora s-a format averea. Deci exprima drepturile si obligatiile op. ec. In legatura cu bunurile si valorile din patrimoniu .
Se evidentiaza averea agentului Se evidentiaza drepturile si obligatiile economic = totalitatea bunurilor agentului economic in legatura cu si valorilor economice bunurile si valorile
AVEREA
DE UNDE PROVINE AVEREA
Ecuatiile de echilibru intre aceste structuri se prezinta astfel : ACTIV = PASIV REZULTATE ECONOMICE = VENITURI CHELTUIELI Teoria economica pune la baza obiectului contabilitatii, tot sub forma de dubla reprezentare. 7
CAPITALUL ACTIV Se evidentiaza modul de investire al capitalului : - imobilizari (mijloace fixe) - mijloace circulante (marfuri, prod. Finite, semifabricate, pasari, animale, ambalaje, etc.) - imobilizari lichide bani lichizi - bani la banci PASIV Este reflectat modul de formare a capitalului : - capital propriu - capital imprumutat - capital atras
Teoria financiara pune la baza obiectului contabilitatii fondurile FONDURILE ACTIV PASIV
Rolul si destinatia fondurilor (sub forma) : Modul de finantare : - mijloace fixe - fonduri proprii - marfuri - fonduri imprumutate - produse finite - semifabricate - produse reziduale - ambalaje - animale, pasari - furaje In concluzie, in activul bilantului patrimonial al agentilor economici se regaseste structura materiala a averii acestuia, care are un caracter concret (palpabil). In pasiv se regasesc relatiile (drepturile si obligatiile agentilor economici in legatura cu structura materiala). In opozitie cu elementele de activ, elementele de pasiv au un caracter abstract. METODA CONTABILITATII
Este un ansamblu de principii, procedee si instrumente prin care se realizeaza cunoasterea patrimoniului agentului economic. Metoda contabilitatii vizeaza urmatoarele aspecte : a) existenta si miscarea patrimoniului b) evidentierea corecta a acestora (existenta miscarilor) c) calculul indicatorilor economico financiari : profit sau pierdere, costuri de productie, volum salarii, impozite si taxe, etc. d) controlul utilizarii patrimoniului care se realizeaza periodic de catre : - asociatia actionarilor - operatorii economici (autocontrol) sau organele din afara : Min. Fin., Garda Financiara, Curtea de conturi e) analiza activitatii economico financiare a operatorilor economici (pe plan intern)
PRINCIPIILE METODEI CONTABILITATII (principiile contabilitatii)
a) contabilitatea se organizeaza si conduce pentru un patrimoniu gospodarit si administrat de un singur titular de patrimoniu. b) dubla inregistrare si reprezentare : - dubla reprezentare (sub forma de activ pasiv) a patrimoniului agentului economic se reflecta in inregistrarea fiecarei operatiuni economico financiare, concomitent in 2 conturi. Reprezentare simpla: I E = S (intrari iesiri = sold) c) principiul documentar : potrivit lui, nu se admite inregistrarea in contabilitate a nici unei operatiuni economicofinanciare, daca aceasta nu are la baza un document justificativ ; d) principiul periodizarii : informatia contabila, pentru a putea fi inregistrata trebuie delimitata in timp ; e) principiul inregistrarii complete, cronologice, sistematice si continue : - inregistrarea completa: toate operatiunile economicofinanciare se reflecta in formule contabile (principiu biunivoc) nu formula contabila fara document si invers ; - inregistrare cronologica: in ordinea in care au avut loc (dupa data); - inregistrare sistematica: pentru fiecare element si pentru tot patrimoniul trebuie pastrata relatia: Si + I E = Sf (sold initial + intrari iesiri = sold final) principiul inregistrarii sintetice si analitice a operatiunilor agentilor economici Procedee si elemente ale metodei contabile : 1. procedee comune: - documentatia - evaluarea - calculatia - inventarierea 2. procedee specifice: - contul si sistemul de conturi - balanta de verificare - bilantul contabil Documentatia : observarea, consemnarea si culegerea informatiilor si a datelor despre existenta si miscarea patrimoniului Evaluarea: exprimarea in bani a elementelor patrimoniale, a operatiilor la care acestea participa. - potrivit L. contabilitatii, contabilitatea se tine numai in lei - prin intermediul evaluarii se aduc la acelasi numitor toate elementele patrimoniale, dand posibilitatea sintetizarii si integrarii informatiilor contabilizate. Calculatia : se refera la operatii si algoritmi matematici prin care se determina indicatorii economico financiari cu care se opereaza. Ex : - costul productiei - costul pe unitatea de produs - costul investitiei - rezultatul exercitiului - cel mai sintetic - valoarea salariilor - valoarea mijloacelor fixe Inventarierea : operatia de masurare, cantarire, numarare, cubare a volumului si aprecierea valorica a tuturor elementelor patrimoniale, asigurandu-se caracterul real al cunoasterii patrimoniului (se pune de acord scripticul cu fapticul)
Balanta de verificare (balanta contabila). Cu ajutorul ei se inregistreaza: - centralizarea datelor din conturile folosite pentru inregistrarea operatiilor economico financiare - verificarea exactitatii acestor inregistrari prin sistemul celor 4 tipuri de egalitati - se intocmeste lunar, obligatoriu - nu se depune la administratia financiara decat daca insoteste bilantul sau situatii semestriale Bilantul contabil : - prin intermediul lui se incheie procesul cunoasterii contabile la nivelul agentului economic, stabilindu-se rezultatul obtinut (profit sau pierdere) precum si starea sau situatia patrimoniului agentului economic la sfarsitul exercitiului fata de inceputul acestuia Relatia fundamentala a bilantului este : ACTIV = PASIV - se intocmeste anual sau ori de cate ori este nevoie (la incetarea activitatii, fuziune sau in cazuri exprese prevazute de lege) - semestrial se intocmesc formulare de raportare, un fel de bilant, fara toate anexele Obligatoriu : - contul de venit si de pierderi (anexe) - repartizarea profitului - situatii informative 3 exemplare : - Administratia Financiara - Registrul Comertului - Societatea comerciala 3. GRUPAREA SI ORDONAREA INFORMATIILOR AJUTORUL CONTULUI SI A SISTEMULUI CONTABIL CONTABILE CU
notiunea si continutul economic al contului. Etimologic : compte (franceza) si exprima evidenta si calculul in expresie conto (italiana) baneasca a starii si miscarii fiecarui element patrimonial Denumire empirica : cont = socoteala scrisa Contul reprezinta : - un model de grupare si ordonare cronologica a informatiilor despre un anumit element patrimonial - un model de sistematizare a miscarilor privind cresterea unor elemente, pe de o parte, si descresterea altor elemente, pe de alta parte. Continutul economic al fiecarui cont este determinat de natura elementului patrimonial individual pe care il reflecta. Ex. De conturi: - materii prime - materiale consumabile - mijloace fixe - casa - disponibil in cont - furnizori - creditori - debitori Avem conturi de : - activ ; - pasiv ; - bifunctionale Conturile de activ evidentiaza elementele patrimoniale individuale care se gasesc in activul patrimonial (conturi de active fixe, conturi de active circulante). Conturile de pasiv :
10
- conturi de capitaluri - conturi de rezerve - conturi de datorii - conturi de imprumut. Exista si 2 clase de conturi care nu respecta intru totul principiile activului si pasivului. Acestea sunt conturile de cheltuieli (le gasim in activ) si conturile de venituri (le gasim in pasiv). Diferente intre bilant si cont : - bilantul este un instrument de reprezentare globala a patrimoniului -contul este un instrument de reprezentare individuala, particulara a fiecarui element din activ sau pasiv al bilantului - bilantul reflecta situatia statica a patrimoniului - contul reflecta situatia dinamica a unui element de patrimoniu b) Elemente structurale ale contului : 1) Titlul contului 2) Data inregistrarii operatiei in cont 3) Debitul si creditul 4) Rulajele debitoare si creditoare 5) Soldul contului 1) TITLUL CONTULUI exprima cu fidelitate continutul economic al contului. Ex. produse finite - materii prime - furnizori - venituri din dobanzi - cheltuieli cu materii prime In practica, alaturi de titlul contului se folosesc dubluri cifrice, care usureaza identificarea si utilizarea acestora. Simbolul cifric este un numar format din 3 4 cifre la cont sintetic si din mai multe cifre la analitic. 2) DATA INREGISTRARII OPERATIEI IN CONT asigura inregistrarea cronologica a operatiunilor in conturi. 3) DEBITUL SI CREDITUL debitul = D creditul = C activ = A pasiv = P D, C sunt cele doua parti ale contului folosite pentru ordonarea si gruparea operatiilor economice. Bilant Activ = Cont Debit Credit - dubla inregistrare (inregistrare concomitenta in 2 conturi a operatiunii financiare) D in mod conventional, partea din stanga a contului - este o notiune conventionala (nu provine de la debitori) C in mod conventional, partea din dreapta a contului = Pasiv - dubla reprezentare a patrimoniului
11
- este o notiune conventionala (nu provine de la creditori) Debitare si creditare: Debitarea inregistrarea unei sume in partea stanga a contului. Creditarea inregistrarea unei sume in partea dreapta a contului. Pentru intelegere, sistematizare se foloseste T ul: D 1.000 5.000 3.000 9.000 301 Materii prime C 1.000 4.000 2.000 7.000
Sf = 2.000 4) RULAJELE DEBITOARE SI CREDITOARE Rulajele debitoare = totalul sumelor inregistrate in debitul unui cont Rulajele creditoare = totalul sumelor inregistrate in creditul unui cont 5) SOLDUL CONTULUI diferenta dintre rulaje, stabilita la un interval de timp sau ori de cate ori este nevoie. Exista 3 situatii: a) rulajul debitor rulajul creditor =Sold debitor 9.000 7.000 = 2.000 sold debitor Si + I E = Sf b) rulajul debitor rulajul creditor = Sold creditor D 1.000 1.000 2.000 401 Furnizori C 5.000 2.000 7.000
Sf = 5.000 c) rulajul debitor = rulajul creditor =Sold zero (contul este soldat sau balansat) D 5.000 2.000 3.000 10.000 5311 CASA C 5.000 5.000 10.000
reguli de functionare a contului = baza contabilitatii. Conturile de activ isi incep functionarea numai prin a se debita si se debiteaza cu existentul si majorarile (cresterile) elementelor de activ. Se crediteaza cu micsorarile sau scaderile elementelor de activ. Au sold numai debitor. Conturile de pasiv isi incep functionarea numai prin a se credita. Se crediteaza cu existentul si cresterile elementelor de pasiv. Se debiteaza cu scaderile (diminuarile) elementelor de pasiv. Au sold numai creditor. Conturile bifunctionale isi incep functiunea fie prin a se debita, fie prin a se credita si prezinta fie sold debitor, fie sold creditor. Cel mai reprezentativ : D 121 Profit si pierderi C **Pierderi *Profit
12
Bilantul este un instrument de modelare a situatiei patrimoniale, un tablou de o forma speciala ce realizeaza o reprezentare valorica a functiilor economice si a surselor de care dispune un agent economic. Bilant Activ Conturi de activ D crestere C diminuare D=C D A=P Pasiv Conturi de pasiv C crestere
diminuare
d) la inregistrare si corespondenta conturilor Principiul dublei reprezentari (A = P) impune ca operatiile economico financiare produse de miscarile patrimoniului sa fie reflectate in mod obligatoriu in 2 conturi, in care unul se debiteaza si altul se crediteaza. Operatiunea prin care un cont se debiteaza iar altul se crediteaza reprezinta corespondenta conturilor (punem conturile in corespondenta). Corespondenta conturilor creeaza 4 tipuri de modificari bilantiere: a) A + X X = P Deci conturile intre care se stabilesc corespondente pot fi b) A = P + X X numai conturi de activ caz in care modificarea are loc c) A + X = P + X numai in activ, conturi numai de pasiv caz in care d) A X = P X modificarea are loc numai in pasiv si (sau) conturi de activ si de pasiv caz in care modificarea are loc concomitent in activ si pasiv. CORESPONDENTA CONTURILOR INFLUENTA OPERATIUNILOR CONTABILE ASUPRA BILANTULUI plecand de la schema redusa a patrimoniului:
A ctiv denumire posturi Suma Pasiv denumire posturi Suma
Mijloace fixe cladiri Materii prime Casa Conturi la banci Produse finite Total activ
6.000 2.000 500 10.000 1.500 20.000
Capital social Furnizori Credite bancare Creditori
10.000 3.000 5.000 2.000
Total pasiv
20.000
Exemplificam cele 4 tipuri de modificari bilantiere (de patrimoniu) impuse de corespondenta conturilor.
13
a) X X = P presupune cresterea unui element de activ concomitent cu diminuarea altui element de activ cu aceeasi suma, si aceasta produce modificari numai in activ. Ex: S e ridica din contul de la banca suma de 8 mil. lei si se aduce in casierie Ct. 5311 CASA = 5121 CONTURI LA BANCI IN LEI 800 care in schema de bilant (patrimoniu) se oglindeste astfel: ACTIV Mijloace fixe cladiri Materii prime Casa Conturi la banci Produse finite TOTAL ACTIV PASIV 6.000 2.000 1.300 9.200 1.500 20.000
5311 Casa 500 800
5121 Cont banca lei 10.000
C 800
b) P + X X presupune cresterea unui element de pasiv concomitent cu micsorarea altui element de pasiv cu aceeasi suma deci modificarea se produce numai in pasiv. Ex: s e aproba un credit bancar pe termen scurt pentru a achita datoriile fata de furnizor. Ct. 401 FURNIZORI = 519 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT 3.000 care in schema de patrimoniu se prezinta astfel: ACTIV Capital social Furnizori Credite bancare Creditori TOTAL PASIV D 401 Furnizori C 3.000 3.000 819 D 8.000 2.000 20.000 PASIV 10.000
Credite bancare
C 5.000 3.000
c) X = P + X presupune cresterea unui element de activ concomitent - cu cresterea unui element de pasiv cu aceeasi suma. Produce modificari si in activ si in pasiv.
14
Ex: c umparam materii prime in valoare de 15 mil. lei, suma ce o vom plati ulterior. Ct. 301 MAT. PRIME = 401 FURNIZORI 15.000.000 lei, si refacand schema de patrimoniu se oglindeste astfel:
ACTIV Mijloace fixe cladiri Materii prime Casa Conturi la banci Produse finite TOTAL ACTIV
PASIV 6.000 3.500 1.300 9.200 1.500 21.500 TOTAL PASIV D 3.000 401 Furnizori 3.000 1.500 21.500 C S.I 1 Capital social Furnizori Credite bancare Creditori 10.000 1.500 8.000 2.000
D 301 Materii prime C S.I 2.000 1 1.500
d) X = P X presupune micsorarea unui element de activ concomitent cu micsorarea unui element de pasiv cu aceeasi suma, deci produce modificari si in activ si in pasiv. Ex: s e achita din contul bancar in lei credite bancare pe termen scurt in suma de 40 mil. lei. Ct. 519 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT = 1521 CONT BANCAR IN LEI 4.000 fapt pentru care patrimoniul arata astfel: ACTIV PASIV Mijloace fixe cladiri 6.000 Capital social 10.000 Materii prime Casa Conturi la banci Produse finite TOTAL ACTIV 3.500 1.300 5.200 1.500 17.500 TOTAL PASIV 17.500 Furnizori Credite bancare Creditori 1.500 4.000 2.000
D 519 Credit bancar C D 5121 Cont bancar C 4.000 5.000 10.000 800 3.000 4.000 4.000 5.200
e) mula contabila Situarea in partea stanga a egalitatii a unuia sau mai multe conturi (care se debiteaza) si in partea dreapta a unuia sau mai multe conturi (care se crediteaza) poarta denumirea
15
de formula contabila. Formula contabila reprezinta deci modalitatea de exprimare grafica in conturi a unei operatii economice pe baza principiului dublei inregistrari a patrimoniului. _________________ ________________________ Formula MAT. PRIME = FURNIZORI 10 301 Mat. prime A + D contabila Aprovizionat mat. 401 Furnizori P + C simpla prime cf.fact.nr. _________________ ________________________ Formulele contabile pot fi: - simple - un cont se debiteaza si altul se crediteaza - compuse - u singur cont se debiteaza si mai multe conturi se crediteaza - mai multe conturi se debiteaza si un singur cont se crediteaza. Se aprovizioneaza cf. fact. 135 mat. prime in valoare de 10 lei si mat. consumabile in valoare de 5 lei. Se achita furnizorul astfel: - 5 lei din casa - 10 lei din contul de disponibil. ______________________ Formula MAT. PRIME = FURNIZORI 10 301Mat. prime A+D contabila Aprovizionat mat. 401 Furnizori P+C compusa prime cf.fact.nr. 302 Mat. consum A+D MAT. CONSUM = % = Mat. prime Mat. consumabile D Materii prime 10 FURNIZORI Furnizori 15 10 5 C A+X=P+X 5 401 Furnizori P+C = 15 achiz. 10 mat. prime 5 mat. cons.
% = 401 301 302
D Materiale consumabile C 5 D Se achita furnizorii: 401 = % 15 platit furnizori 5311 5 din casierie 5121 10 - dn cont bancar. Furnizori 15 C 15
Formule contabile de stornare: S e folosesc pentru corectarea unei formule anterioare eronate. Se cunosc doua variante: - in negru prin rulaj - in rosu. Stornarea in negru se obtine prin inregistrarea inversa a formulei si apoi formula corecta. Ex: s e primesc de la furnizori materiale consumabile in suma de 5 lei si s-au inregistrat la materii prime 301 = 401 5 initiala 401 = 301 5 stornare 302 = 401 5
16
Se opereaza in acest mod in principiu cand greseala se observa imediat. Dezavantaj mareste in mod artificial rulajul conturilor. Stornarea in rosu presupune repetarea formulei anterioare (gresite) iar sumele se trec in rosu sau in negru in chenar, caz in care sumele se scad, apoi se inregistreaza formula corecta. 301 = 401 5 301 = 401 5 302 = 401 5 Analiza contabila: consta in cercetarea amanuntita a unei operatiuni contabile pe baza de documente, prin descompunerea ei in elementele componente in vederea stabilirii modificarilor (crestere, micsorare) ce le produce asupra mijloacelor economice si a surselor, a conturilor corespondente si a partilor acestora (debitcredit), in care urmeaza a se inregistra operatiunea contabila, respectiv cu aceeasi suma. Presupune 5 momente: a) stabilirea naturii operatiunii economico-financiare, a continutului economic ce urmeaza a se inregistra. Ex: aprovizionam materiale consumabile deci marim patrimoniul. (aprovizionare materii prime; - achitarea furnizorilor) b) stabilim modificarile crestere in A si P Activ Materiale consumabile; Pasiv Furnizori deci stabilim, dupa planul de conturi, care sunt conturile si cum functioneaza c) stabilirea elementelor patrimoniale: a ctiv pasiv; d ) stabilirea conturilor si aplicarea regulilor de functionare e) stabilirea formulei contabile 302 = 401 materiale consumabile = furnizori 4.NUL DE CONTURI Are la baza organizarea si conducerea contabilitatii agentilor economici in 2 circuite: 1. circuitul financiar 2. cuitul intern de gestiune, care, dupa prevederile ORD 306/2002, nu mai este obligatoriu. Criteriul de grupare a conturilor in planul de conturi este cel bilantier, iar codificarea conturilor este realizata in sistemul zecimal. Conturile specifice contabilitatii financiare sunt grupate in 7 clase, la care se adauga a 8-a clasa, destinata unor conturi speciale in afara bilantului. Planul de conturi cuprinde urmatoarele clase: C lasa 1: C onturi de capitaluri cuprinde grupele de conturi ce se refera la: c onturi de capitaluri proprii si prime legate de capital, rezerve, rezultatul exercitiului, subventii pentru investitii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, imprumuturi, credite, datorii si dobanzi, din care fac parte grupele privind imobilizari in curs, amortizari si provizioane. Clasa 2: C onturi de imobilizari cuprinde: - imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare Clasa 3: C onturi de stocuri in curs de executie se refera la: - materii prime si productie - materiale si productia in curs de executie - produse - stocuri - animale - marfuri - ambalaje - provizioane pentru deprecieri.
17
Clasa 4: C onturi de terti cuprinde totalitatea conturilor legate de: - furnizori - clienti - creante si datorii - decontari cu personalul - asigurari sociale - bugetul de stat grup si asociati - debitori - creditori - conturi de regularizare - decontari in cadrul unitatii - provizioane pentru deprecieri. Clasa 5: C onturi de trezorerie se refera la totalitatea titlurilor de plasament si cuprinde: - investitii financiare - conturile la banci - casa - acreditive - viramente interne si provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie. Clasa 6: C onturi de cheltuieli: - cheltuieli privind stocurile - cheltuieli cu lucrari executate de terti - cheltuieli cu impozite si taxe - cheltuieli cu personalul - cheltuieli cu amortizarea - cheltuieli cu impozit / profit. Clasa 7: C onturi de venituri, grupate pe cifra de afaceri, variatia stocurilor, venit din productia de imobilizari, venituri din subventii de exploatare, alte venituri din exploatare, financiare si extraordinare. - venituri din exploatare - venituri financiare. Clasa 8: C onturi speciale (conturi in afara bilantului) fac parte 2 grupe de conturi si anume: - gr. 80 Conturi in afara bilantului - gr. 89 Bilant Structura planului de conturi si pozitia acestora fata de bilantul contabil conduc la gruparea claselor de conturi in 3 categorii: - Conturi de bilant din care fac parte clasele 1 5; s e regasesc in bilant - Conturi de venituri si cheltuieli din care fac parte clasele 6,7; n u se regasesc in bilant - Conturi nedefinite din care face parte clasa 8; n u se regasesc in bilant. Datorii Furnizori Agent economic Creante Client
BIBLIOGRAFIE SI BAZA LEGALA. - L 82/1991 Legea contabilitatii republicata M.Of. 629/02 - L 500/2002 Lege privind finantele publice M.Of. 597/2002 - L 31/1990 Lege privind societatile comerciale modificata si republicata in M.Of. 33/1998
18
- L 571/2002 Codul fiscal - H.G. 598/2002 Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 345/2002 privind T.V.A. M.Of. 437/2002 - L14/2002 Lege privind impozitul pe profit M.Of. 456/2002 H.G. 859/2002 prin care se aproba Instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit M.Of. 640/2002 - Ordinul Min.Fin.Publice nr. 425/1998 prin care se aproba Normele metodologice de intocmire si utilizare a formularelor comune privind activitatea financiara si contabila M. Of. - Ordinul nr.306/2002 al Min.Fin.Publice pentru Aprobarea reglementarilor contabile simplificate armonizate cu directivele economice M.Of. 279 bis/2002 - O.G. nr.7/2001 M.Of. 435/2001 privind impozitul pe venituri si impozitul global modificata si aprobata prin L. 493/2002 M.Of. 543/2002 - Ordinul nr. 1880/2001 al M.F.P. privind aprobarea Normelor metodologice de organizare si conducere a contabilitatii microintreprinderilor M. Of. 651 / 2001 - H.G. 1278/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. 36/ 2002 privind impozitele si taxele locale M.Of. 875/2002
Curs 2
ORGANIZAREA CONTABILITATII
19
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Structura activului si pasivului Cheltuielile si veniturile agentului economic Principiile contabilitatii Evaluarea in contabilitate Documentele si registrele contabile Aplicatie recapitulativa
1. Structura activului si pasivului A. Activul patrimonial - cuprinde totalitatea bunurilor si valorilor de care dispune un agent economic pentru desfasurarea unei activitati. Structura contabila a activului patrimonial se prezinta astfel: a) conturile din clasa a 2-a grupate astfel: - imobilizari necorporale sunt acele investitii facute de agentul economic si care nu se concretizeaza in bunuri materiale, si anume: - cheltuieli de constituire, de infiintare a societatii (onorarii avocat, comisioane, taxe..) - cheltuieli de dezvoltare - cheltuieli cu brevete, concesiuni, licente, marci de fabricatie, alte drepturi si valori similare - alte imobilizari necorporale valoarea programelor informatice pt. calculatoare - imobilizari corporale: - terenuri si amenajari terenuri - constructii, instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier si aparatura birotica - imobilizari financiare se refera la investitiile de capital pentru: - cumpararea de actiuni de la alte societati in scopul de a obtine pachetul majoritar, deci si controlul acestei societati - cumpararea de actiuni de pe piata cu scopul declarat de a obtine profit b) conturile din clasa a 3-a denumita si active circulante, cunoscute si sub forma stocurilor si anume: m aterii prime, materii consumabile, materii de natura obiectelor de inventar, produse finite, semifabricate, marfuri, animale, pasari, ambalaje, etc. c) conturile din clasa a 4-a conturi de terti, cunoscute si sub denumirea de active circulante in decontare si anume: f urnizori-debitori, clienti, decontari cu personalul privind capitalul, avanse din salarii, alte datorii si creante, decontari cu bugetul statului privind impozitul pe profit, T.V.A, impozite diverse, subventii de primit, debitori diversi si alte conturi care au sold debitor. d) conturile din clasa a 5-a conturi de trezorerie dintre care retin atentia urmatoarele : investitiile financiare pe termen scurt, actiuni, obligatiuni - conturi la banci in lei sau valuta, dobanzi, credite - casa in lei sau in valuta - alte valori: b onuri benzina, timbre, tichete calatorie, BTTO, etc B. Pasivul patrimonial - cuprinde totalitatea relatiilor pe care agentul economic si le-a creat cu ocazia procurarii activului (respectiv averea). Pasivul este reprezentat de clasa 1 de conturi, iar acestea, intr-o prima analiza, se impart in doua mari categorii: a ) drepturile agentului economic: - capital social propriu subscris si varsat
20
imprumutat credite bancare -erve legale prevazute de acte normative statuare prevazute de statutul societatii alte rezerve pentru actiuni proprii - rezultatul reportat din anul precedent - provizioane - pntru riscuri si cheltuieli - pentru deprecierea unor active b) datorii obligatii, in cadrul carora deosebim: - datorii comerciale datorii fata de furnizori - datorii fiscale impozite pe profit , impozit pe salarii, T.V.A. - datorii sociale C.A.S, C.A.S.S, somaj - datorii fata de salariati - datorii fata de diversi creditori. Conturile de datorii se gasesc in principiu in clasa a 4-a. 2. Cheltuielile si veniturile agentului economic. In structura obiectului contabilitatii agentului economic se regaseste miscarea si transformarea permanenta a patrimoniului, prin intermediul conturilor de venituri si cheltuieli. Desi conturile de cheltuieli reprezinta o diminuare de valori, acestea colecteaza deci isi incep functiunea prin a se debita, pe cand conturile de venituri, desi reprezinta realizari, cresteri de patrimoniu, isi incep functiunea prin a se credita. Ambele clase de conturi (clasa a 6-a cheltuieli si clasa a 7-a venituri) nu se regasesc in bilant deoarece se inchid la finele fiecarei luni prin contul 121 PROFIT SI PIERDERE . a) clasa a 6-a cheltuieli se clasifica astfel: - chelt. de Exploatare cele din activitatea de baza - c produce - chelt. financiare se refera la dobanzi si diferente curs valutar - chelt. extraordinare calamitati si alte evenimente - chelt. cu Amortizarile pentru imobilizari - chelt. cu Impozitul pe profit si alte impozite ce apar b) clasa a 7-a venituri se clasifica astfel: - venituri din exploatare reprezinta si cifra de afaceri - venituri din subventii - venituri financiare dobanzi si diferente curs valutar - venituri exceptionale ex: d aune pretinse si primite ca urmare a unor calamitati naturale. Sintetic conturile de venituri si cheltuieli se inchid astfel: - cheltuieli venituri = pierdere - cheltuieli venituri = profit - cltuieli = venituri = prag de rentabilitate zero D cont 121 profit si pierdere 6xx 7xx C 3.ncipiile contabilitatii. Principiul continuitatii activitatii presupune ca unitatea isi continua in mod normal functionarea, fara a intra intr-un viitor previzibil in stare de reducere sau de incetarea activitatii. 1. Principiul permanentei metodelor regulilor si normelor privind evaluarea,
21
metoda de contabilizare, prezentarea elementelor compatibile si comparabile in timp a informatiilor. In timpul anului nu se admit schimbari. 2. Principiul prudentei se refera la aprecierea rezonabila a faptelor in scopul evaluarii riscului de transfer asupra viitorului, a incertitudinilor prezentului. Prudenta consta in contabilizarea oricarei pierderi probabile si necontabilizarea unor profituri sperabile. Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: - se vor inregistra numai profiturile recunoscute pana la incheierea exercitiului - se va tine seama de toate obligatiile previzibile si pierderi potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului anterior - va tine seama de toate ajustarile de evaluare datorate deprecierii. Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor, fapt pentru care: - cheltuielile se contabilizeaza pe masura angajarii lor si nu cu ocazia efectuarii platii - viturile sunt inregistrate in momentul livrarii marfurilor, produselor, lucrarilor sau prestarilor de servicii si nu in momentul incasarii sumelor. Aceasta este modificarea de esenta ce o aduce noul sistem contabil. Nu se scad facturile neincasate. 3. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv. In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat valoarea afectarii fiecarui element de activ si pasiv. 4. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere bilantul de deschidere trebuie sa fie identic cu bilantul de inchidere. 5. Principiul necompensarii potrivit caruia nu se admit compensari intre conturile de activ si cele de pasiv sau intre venituri si cheltuieli. Se admit doar compensari intre conturile de activ pe de o parte si intre conturile de pasiv pe de alta parte in limita prevederilor legale.
4.luarea in contabilitate. Bunurile intrate in patrimoniul unui agent economic se evalueaza dupa urmatoarele reguli: a) b unuri aduse ca aport la capital sau primite cu titlu gratuit, se inregistreaza la oarea de utilitate, starea in care se afla si amplasarea lor b) bunurile din productie proprie se evalueaza la nivelul costurilor de productie in care se include: - costul de achizitie al materiilor prime si materiilor consumabile utilizate in productie - cheltuieli de transport - arovizionare - cheltuieli directe, cheltuieli indirecte si auxiliare de productie c) pentru bunurile intrate in patrimoniu cu titlu oneros (bunuri achizitionate in scopul de a obtine profit) se contabilizeaza la pretul de achizitie.
5.umentele si registrele contabile. Deosebim 3 categorii de documente:
22
a) documente justificative respectiv documente primare ce stau la baza operatiunilor contabile: f acturi, chitante, profacturi, ordine de plata, C.E.C.uri, dispozitii de plata sau de incasare, liste de inventariere, procese verbale, etc. b) 1. registrul jurnal se prezinta sub forma de registru de 100 file, tiparit pe una sau ambele fete daca se completeaza manual sau sub forma de liste ce se leaga sub forma de registru. - este document obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarilor patrimoniului - este document de proba in litigii si in justitie - se incepe inregistrarea numai dupa ce registrul a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la Administratia Financiara de sector. - se completeaza zilnic prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor justificative. - in cazul lucrului in sistem automat, fisa de jurnal se obtine lunar, se numeroteaza, se indosariaza, se opereaza intr-un registru jurnal ce a fost inregistrat la Administratia Financiara si se leaga in registru cand vor fi 100 file sau la sfarsitul anului. 2. registrul inventar document obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv inventariate conform legii, se inregistreaza la Adm. Fin. Cartea mare sau fisa cont partida se foloseste pentru inregistrari sistematice in D si C fiecarui cont, dupa ce s-a operat soldul initial. In fiecare fisa se stabileste lunar rulajul D si C, soldul, si ajuta la completarea balantei. c) balanta de verificare se intocmeste lunar obligatoriu, are 4 randuri de egalitati si este document de baza la intocmirea bilantului.
APLICAIE Pentru a concluziona principiile analizate pana in prezent, se cere: - reportarea in contabilitate a soldurilor din bilantul anului precedent - inregistrarea in jurnal si in fisele de cont a operatiunilor contabile ce au avut loc in luna ianuarie, respectiv a modificarilor bilantiere din prima tema - stabilirea soldurilor la finele lunii ianuarie si intocmirea balantei de verificare
REZOLVARE Activ
SIMBOL CONT DENUMIRE POSTURI
Bilan la 31.12.2007
SUMA SIMBOL CONT
Pasiv
DENUMIRE POSTURI SUMA
23
212 301 5311 5121 345
-mijloace fixe cladiri - materii prime - casa in lei - conturi la banci - i lei - produse finite TOTAL ACTIV
6.000 2.000 500 10.000 1.500 20.000
1012 401 519 462
- capital social varsat - furnizori -credite bancare - creditori TOTAL PASIV
10.000 3.000 5.000 2.000
20.000
CLADIRI 6.000
Fiele de cont
5311 CASA IN LEI 500 800 500 800 500 800 -
6.000
301 MAT. PRIME 2.000 1.500 1.000 2.500 4.500
5121CONT BANCAR -Le 10.000 800 4.000 1.000 4.200 -
302 MAT. CONS. 500 500 -
345 PRODUSE FINITE 1.500
1.500
1012 CAPITAL SUBSCRIS 10.000
10.000
401 FURNIZORI 3.000 3.000 1.500 1.500 1.500 1.500
519 CREDITE BANCARE 5.000 3.000 4.000 4.000
462 - CEDITORI 2.000 2.000
SOLDURI Activ 6.000 Pasiv
24
4.500 800 4.200 500 1.500 17.500
10.000 1.500 4.000 2.000 = 17.500
Nota: i) s e intocmeste registrul jurnal ii) se intocmeste balanta de verificare.
25
BALANTA DE VERIFICARE INCHEIATA PE LUNA IANUARIE 2008
Simbol conturi 1012 212 301 302 345 401 462
Denumire conturi Capital subscris varsat Constructii Materii prime Materiale consumabile Produse finite Furnizori Creditori
Total sume din balanta precedenta Debitoare 6.000 2000 1.500 10.000 500 20.000 Creditoare 10.000 3.000 2.000 5.000 20.000
Rulaj luna curenta Debitoare 2.500 500 4.500 4.000 800 12.300 Creditoare 3.000 3.000 5.800 500 12.300
Total sume Debitoare 6.000 4.500 500 1.500 4.500 4.000 10.000 1.300 32.300 Creditoare 10.000 6.000 2.000 8.000 5.800 500 32.300
Solduri Debitoare 6.000 4.500 500 1.500 4.200 800 17.500 Creditoare 10.000 1.500 2.000 4.000 17.500
519 Credite bancare 5121 5311 Conturi la banci Casa in lei TOTAL
Intocmit :
Data Viza control financiar preventiv
26
Curs 3
CONTABILITATEA CAPITALURILOR
1. Delimitari si structuri privind capitalurile proprii si conturile de capital. 2. Evaluarea curenta a capitalurilor. 3. Contabilitatea curenta a capitalurilor si a primelor legate de capital - cntinutul economic si functiunea conturilor. 1. DEFINIREA SI STRUCTURA CAPITALURILOR Indiferent de tipul si forma de organizare, societatile trebuie sa isi constituie capitaluri. Capitalul exprima sub forma baneasca obligatiile unitatii fata de cei care participa la constituirea sa persoane fizice sau juridice. Functie de provenienta si apartenenta, capitalurile pot fi: - capitaluri proprii cele depuse de asociati; - imprumuturi pe termen lung si mediu; - alte surse cu durata de functionare mai mare de un an; - provizioane pentru riscuri si cheltuieli; Capitalurile proprii - rprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau a asociatilor care se inscriu in pasivul bilantului si se compun din: - aport la capital; - prime legate de capital; - rezerve din reevaluare; - rezultatul reportat din exercitiul anterior; - subventii pentru investitii. Plecand de la total pasiv (total capitaluri) putem concluziona ca activul net al agentulului economic este egal cu capitalul propriu - dferenta fiind datorii si imprumuturi. Activul real este egal cu diferenta intre total activ si elementele ce constituie activul fictiv cum ar fi: cheltuieli de constituire, de cercetare - dzvoltare, de repartizare pe mai multe exercitii, prime de rambursare etc. 2. EVALUAREA CURENTA A CAPITALURILOR Valoarea partilor sociale sau a actiunilor depuse de asociati sau actionari, este apreciata prin referinta la: - piata bursiera ce reglementeaza aceste titluri - patrimoniul societatii ca rezultanta a performantelor; - rezultatele societatii; - performantele de eficienta economica ale societatii; - imaginea societatii in fata tertilor; - modul in care societatea stapaneste tehnologia; - calitatea personalului incadrat; In sinteza insa, valoarea bursiera a unei actiuni este data de raportul cerere-oferta a titlurilor de plasament de pe piata.
28
3. CONTABILITATEA CURENTA A CAPITALURILOR Capitalul propriu-zis este cel adus de intreprinzatorul individual, de asociati sau de actionari la constituirea societatii. Contabilitatea se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 1 conturi de capital pe trei momente distincte: - constituire - marire - diminuare a) Contabilitatea constituirii Capialul social se constituie la infintarea societatii si are un caracter avansabil. Capitalul social se depune in limitele legale (40% in numerar; 60% in natura), iar marimea capitalului social este stabilita de lege (ex: S.R.L. 200 lei). Contul 101 capital continutul economic si functiune - tine evidenta capitalului social subscris si varsat in natura sau in bani de catre actionari sau asociati, precum si majorarile sau reducerile de capital. Analitic se tine o evidenta nominala a actionarilor sau asociatilor cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise sau varsate. Se desfasoara pe 4 conturi sintetice de gradul II (1011, 1012, 1015, 1016), dar in principiu se lucreaza cu primele doua. - de pasiv - se crediteaza - cpital social subscris de actionari (asociati) (D - 46) - prime legate de capital (D - 14 prime de capital) - rezerve destinate majorarii capitalurilor (D - 16 rezerve) - se debiteaza - cpital social retras (C - 46) - pierderi in exercitiul precedent ce reduc capitalul (C -117) - anularea unor actiuni proprii rascumparate (C - 52 actiuni proprii) - sldul - ceditor rprezinta capitalul social subscris (varsat/nevarsat). Ex.: Se constituie SC ANDO S.R.L. iar din contractul societatii rezulta ca asociatii se obliga sa verse un capital social de 5.000 lei. Se varsa capital social astfel: - un autoturism in valoare de 1.400 lei - marfuri in valoare de 1.600 lei - numerar 2.000 lei Se cere sa se contabilizeze capitalul social subscris si nevarsat, precum si aportarea (varsarea) de capital social. Rezolvare: * 456 = 1011 5.000 lei [456 decontari cu asociatii (A+D); 1011 capital social subscris ( P+C)] * % = 456 5.000 lei decontari cu asociatii capital social varsat 2133 - 1.400 lei c/v mijloc transport; 371 - 1.600 lei c/v marfuri; 5311 - 2 000 lei numerar; * 1011 = 1012 5.000 lei se trece capitalul social subscris la capitalul social varsat. Formula se face concomitent din propie initiativa a contabilului b) tabilitatea cresterii capitalurilor Marirea capitalurilor se poate realiza prin emisiunea de noi actiuni aport de numerar sau in natura, incorporarea unor rezerve sau prime de capital, etc. In cazul emiterii de noi actiuni, trebuiesc protejati vechii actionari prin detinerea de catre acestia a drepturilor preferentiale de subscriere la noile actiuni. Faptul ca noile actiuni emise sunt de regula la un pret mai mare, diferenta fata de valoarea nominala (care nu se schimba) este contabilizata la contul 104 prime legate de capital care se desfasoara pe 4 conturi sintetice de gradul II (1041 1044) cu functii similare.
29
Contul 104 prime legate de capital - tine evidenta primelor de emisiune, de fuziune, de aport si de conversie a obligatiunilor in actiuni - de pasiv; - se crediteaza cu valoarea primelor (D - 46); - se debiteaza - pimele trecute la capitalul social (C 1012); - primele trecute la rezerve (C 106); - soldul creditor reprezinta valoare prime inca netransferate. Ex. Societatea are un capital social de 5.000 lei divizat in 1.000 actiuni a 5 lei/actiune si mai emite 200 actiuni la un pret de 5.5 lei/actiune. Sa se contabilizeze sumele incasate. Rezolvare: - incasari: - 200 x 5 lei = 1.000 lei c/v actiunilor - 200 x 0.5 lei = 1.00 lei c/v prime emisiune - TOTAL = 1.100 lei - 456 = % - 1.100 lei decontari cu asociatii 1011 - 1.000 lei capital subscris nevarsat 1041 - 100 lei prime de emisiune - 5311 = 456 1.100 lei incasare/casa c/v actiuni - 1011 = 1012 1.000 lei trecere la capital subscris - vrsat Cresterea de capital social poate avea loc si prin depunerea in natura.Aceasta se realizeaza prin emisiunea de noi actiuni la un nivel apropiat de valoarea negociata. Ex.: Aceeasi societate negociaza o constructie la pretul de 990 lei in care scop emite 180 actiuni la pretul de 5.500 lei/actiune. Sa se opereze in contabilitate. - incasari: -1.80 act x 5 lei = 900 lei c/v actiuni -1.80 act. x 0,5 lei = 90 lei c/v prime de emisiune TOTAL = 990 lei - 456 = % - 990 lei decontari cu asociatii 1011 - 900 lei capital subscris 1041 - 90 lei prime de emisiune - 5311 = 456 - 990 lei incasare c/v actiuni - 1011 = 1012 - 900 lei trecut la capitalul social varsat - 221 = 404 - 990 lei achizitionare constructii - 404 = 5311 990 lei platite furnizor de imobilizari c) tabilitatea diminuarii de capital Diminuarea capitalului social poate avea loc fie prin retragerea unor actionari sau asociati, fie prin scaderea la bursa a valorii nominale a actiunilor. Ex.: In cursul lunii ianuarie se retrage din societate un asociat ce detinea 80 de actiuni iar valoarea nominala a actiunilor societatii au scazut la suma de 4.5 lei/actiune. Sa se contabilizeze diminuarea capitalului social. - 80 actiuni x 5 lei = 400 lei - 11.00 actiuni x 0,5 lei = 550 lei diminuare c/v actiuni - 1012 = 456 400 lei retragere capital social - 1012 = 117 550 lei pierdere trecuta la rezultatul reportat De retinut ca pierderile de capital social nu pot fi mai mari de 50% - situatie in care ar intra in incapacitate de functionare.
30
Contul 105 rezerve din reevaluare - tine evidenta rezervelor din reevaluarea imobilizarilor corporale si a altor reevaluari efectuate potrivit legii. Trebuie sa intelegem ca datorita fenomenelor de inflatie, de deflatie sau urmare a unor reforme monetare sau revolutii economico-sociale si industriale, legiuitorul dispune reevaluarea periodica a activelor corporale din economie (terenuri, constructii, mijloace transport, mobilier, utilaje, etc). - de pasiv; - se crediteaza cu valoarea rezultata din reevaluare a imobilizarilor corporale - debitand conturile 211, 212, 213, 214. - se debiteaza - c sumele trecute la rezerve (C 106) - descresteri din reevaluare (C 211 214) - soldul creditor reprezinta rezervele din reevaluari. Aceste rezerve nu pot fi folosite pentru compensarea unor pierderi sau sa se redistribuie actionarilor. Ex.: In contabilitatea unui agent economic se afla inregistrate urmatoarele imobilizari corporale: - 120.00 lei c/v terenuri; - 90.00 lei constructii; - 80.00 lei echipamente tehnice; - 70.00 lei mijloace de transport; - 40.00 lei mobilier si aparatura birotica; Conform H.G. xx, datorita indicelui de inflatie, valoarea de inregistrare a acestora se mareste cu 10%, iar 50% din aceasta valoare se va inregistra la rezerve legale. Conform H.G. xyz cu 03 ale lunii in curs valoarea imobilizarilor se diminueaza cu 2%. Sa se inregistreze in contabilitate. a) % = 105 4.000 lei inregistrare rezerve din reevaluari 2111 - 1.200 lei reevaluare terenuri 212 - 900 lei reevaluare constructii 2131 - 800 lei reevaluare echipamente tehnice 2133 - 700 lei reevaluare mijloace transport 214 - 400 lei reevaluare mobilier si birotica 105 = 1061 2.000 lei 1/2 din valoarea reevaluarilor se trece la rezerve legale. b) - descresteri din reevaluare: 2111 = 12.000 + 1.200 = 13.200 x 2% = 264 lei 212 = 9.000 + 900 = 9.900 x 2% = 198 lei 2131 = 8.000 + 800 = 8.800 x 2% = 176 lei 2133 = 7.000 + 700 = 7.700 x 2% = 154 lei 214 = 4.000 + 400 = 4.400 x 2% = 88 lei TOTAL DIMINUARE = 880 lei 105 = % - 880 descresteri din reevaluare 2111 264 lei terenuri 212 198 lei constructii 2131 176 lei echipamente tehnice 2133 154 lei mijloace transport 214 88 lei mobilier si aparatura birotica
31
Contul 106 rezerve - tine evidenta rezervelor constituite. Rezervele sunt beneficii ale anilor precedenti contabilizate in mod durabil de unitate pana la hotararea adunarii generale.Se inregistreaza pe categorii de rezerve, fapt pentru care contul 106 se desfasoara pe patru categorii si anume: - ct.1061 rezerve legale - ct.1062 rezerve actiuni proprii - ct.1063 rezerve statuare sau contractuale - ct.1068 alte rezerve - este cont de pasiv; - se crediteaza cu - rzerve din reevaluare (D 105) - profitul net realizat in anul precedent (D 117) - rezerve din profitul anilor precedenti (D -129 repartizare profit) - se debiteaza cu - rzerva destinata majorarii de capital social (C 101) - rezerve pentru acoperirea unor pierderi (C 117) - soldul creditor reprezinta diferente rezerve neutilizate Formule creditare % = 106 ____________ debitare 106 = %_______________ 105 - rez. din reevaluari 101 - cpital social 117 - rezultate reportate 117 - rzultate reportate 129 - repartizarea profitului 1041 - prime de capital De retinut ca rezervele legale se constituie din profitul brut in limita a 5% pana cand suma realizata va atinge 20% din valoarea capitalului social, asa cum prevede articolul 131 din L 31/1990. Rezervele statutare sunt cele prevazute in statutul societatii si se constituie din profitul net. Pe baza profitului net se pot constitui si alte rezerve care se pot folosi cu aprobarea adunarii generale a asociatilor pentru acoperirea unor pierderi, dezvoltarea bazei sportive, gradinite etc. GRUPA 11 REZULTATUL REPORTAT este reprezentata de cont 117 rezultatul reportat - tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului precedent a caror repartizare a fost amanata de adunarea generala. - este bifunctional - se crediteaza cu - perderile contabile din anul precedent ce se acopera din profitul exercitiului curent (D ct. 129) - pierderile din anul precedent acoperite din rezerve (D106) - profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat (D121) - pierderi ce reduc capitalul (D101) - se debiteaza - perderile contabile an precedent (C121) - profit net an precedent repartizat la rezerve (C106), participarea salariati la profit (C 424), dividende pentru asociati (C- 457) - soldul - ceditor reprezinta profit nerepartizat debitor reprezinta pierdere neacoperita FORMULE CREDITARE % = 117 DEBITARE 117 = % 129 - repcf.cf.art. profitului 121 - perderi contabilitate 106 - rezerve 106 - pofit la rezerve 121 - profit net 424 - prticipare la profit 101 - capital social 457 - dvidente Nota: rezultatul exercitiului este teoretic egal cu variatia situatiei nete intre soldul final si inceputul exercitiului si se determina ca diferenta intre V si CH.
32
GRUPA 12 REZULTATUL EXERCITIULUI reprezentata de conturile 121 PROFIT SI PIERDERE - tine evidenta profitului sau pierderilor realizate in cursul exercitiului; - este bifunctional; - se crediteaza - l finele lunii cu soldul creditor al conturilor de venituri (D701 la 786) - pierderea contabila repartizata (D117); - se debiteaza - l finele lunii cu soldul debitor al conturilor de cheltuieli (C 601 698) - profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat (C117) - profitul net realizat in exercitiul precedent si repartizat pe destinatii (C -129) - soldul - ceditor - rprezinta venitul realizat; - debitor - rprezinta pierderi Cu ocazia intocmirii bilantului semestrial contul 121 beneficiaza de o analiza economica de detaliu. Aceasta se poate prezenta ca un tablou bilateral (schema orizontala) si sub forma de lista verticala. In raportul explicativ la bilant, analiza acestui cont se poate face pe trei indicatori: a) Rezultatele din exploatare: D 121 C Conturile din grupele Conturile din grupele 60 65 + 681 70 75 + 781 Soldul poate fi D sau C si degaj rezultatele exploatarii b) Rezultatele din activitatea financiara: D 121 C GRUPA 66 + ct. 686 GRUPA 76 + ct. 786 Soldul poate fi D sau C si degaj rezultatul investitiei financiare c) Rezultatele activitatii curente: D 121 C Soldurile din exploatare + Soldurile din exploatare + soldurile financiare soldurile financiare Soldul arat rezultatul final PIERDERE PROFIT
Contul 129 repartizarea profitului - tine evidenta repartizarii profitului in exercitiul curent - de activ - se debiteaza cu - pofitul net din exercitiul precedent destinat majorarii de capital social (C101) - profitul net destinat constituirii de rezerve (C106) - profitul net destinat dividendelor pentru asociati (C457) - se crediteaza cu - pofitul net realizat in exercitiul precedent repartizat pe destinatii legale (D121) - sdul debitor reprezinta repartizarile din profit efectuate in cursul anului.
33
Ex.: La sfarsitul exercitiului financiar se gasesc contabilizate 12.000.000 lei in conturile de venituri si 10.000.000 lei in conturile de cheltuieli. Adunarea generala hotaraste ca venitul net sa fie repartizat astfel: 45.000 lei ca rezerve statuare, iar diferenta sa fie platita drept dividende in parti egale celor 5 (cinci) asociati. Se cere sa se realizeze toate operatiunile contabile, inclusiv virarea la destinatie a impozitelor legale si sa se completeze T - uile pentru fiecare cont. Rezolvare: - inchidem conturile de venituri si cheltuieli 7xx = 121 1.200 lei 121 = 6xx 1.000 lei D 1.000 47,5 152,5 121 C 1.200
- stabilim profitul brut = 1.200 1.000 = 200 lei - calculam rezerva legala conform L 414/2002 respectiv 5%/an pana cand acesta va atinge 1/5 deci 20% din valoarea capitalului social 200 x 5% = 10 lei rezerva legala; - stabilim profitul brut impozabil = 200 10 = 190 lei - calculam impozitul pe profit respectiv 25% conform articolului 2 L 414/2002 190 x 25 % = 47,5 lei impozit pe profit (x16% = 30,4 lei) - stabilim profitul net = profitul brut impozit/profit 190 47,5 = 142,5 lei (190-30,4= 159,6 lei) - asupra profitului net adunarea generala hotaraste: - 4,5 lei la rezerva statuara diferenta = 1.42,5 4,5 = 138 lei ca dividende, in parti egale la cei 5 asociati, dei 138 : 5 = 27,6 lei - operam repartizarea profitului: 129 = % - 1.52,5 lei repartizarea profitului 1061 - 10 lei rezerve legale 1063 - 4,5 lei rezerve statuare 457 - 18 lei dividende - inregistram obligatia virarii impozit/profit 691 = 441 47,5 lei impozit/profit (30,4 lei) - inchidem contul de cheltuieli 121 = 691 47,5 lei (30,4 lei) - calculam impozitul pe dividende, care, in baza O.G. nr. 7/2001 este in procent de 5% - 138 x 5% = 6,9 lei - dividende nete de plata = 138 6,9 = 131,1 lei - ridicam numerarul din banca si il aducem in casierie 5311 = 5121 131,1 lei - platim dividende: 457 = % - 138 lei plata dividende 446 6,9 lei impozit/dividende 5311 131,1 lei platit dividende nete - inchidem contul de profit si pierderi 121 = 129 152,5 repartizare profit - viram impozitul la bugetul de stat % = 5121 54,4 lei virare impozite (37,3 lei) 441 - 47,5 lei impozit/profit (30,4 lei)
34
446 D 10.00
- 6,9 lei impozit/dividende 6xx 10.00 C 12.00 D 7xx 12.00 C
D 4,5 138 D 47,5 D 6,9 131,1 D 1063
129 152,5 441 47,5 457 138
C 47,5 C 6,9 C D 1063 C D D 131,1 0 D
691 47,5 446 6,9 1061 10 5311 C 131,1 C C
4,5
5121
C 113,1 47,5 6,9
D 1.000 47,5 152,5
121 1.200
Exp 2: La 31.12 situatia veniturilor si cheltuielilor se prezinta astfel: total venituri 25.000 lei, total cheltuieli 17.500 lei. Adunarea generala hotareste ca pe langa rezerva legala, profitul sa se raporteze astfel: 1.000 lei la rezerve statuare, 1.500 lei pentru participarea salariatilor la profit, iar diferenta sa fie platita ca dividente angajatilor proportional cu partile sociale ce le detin platile si virarile sa se efectueze in luna ianuarie, deci dupa incheierea bilantului. Sa se efectueze toate operatiunile contabile ce se impun. Rezolvare: - inchidem conturile de venituri si de cheltuieli 121 = 6xx 17.500 lei 7xx = 121 25.000 lei - stabilim profitul brut: 25.000 17.500 = 7.500 lei - calculam rezerva legala: 7.500 x 5% = 375 lei - stabilim profitul brut impozabil: 7.500 375 = 7.125 lei - stabilim impozitul pe profit: 7125 x 25% = 1.781,25 lei (7125 x 16% = 1.140 lei) - stabilim profitul net: 7.125 1.781,2 = 5.343,75 lei (7.125 1.140 = 5.985 lei) - profitul net se repartizeaza astfel: 5.343,75 (1.000 rezerva statuara + 1.500 participare la profit) = 2.843,75 lei pentru dividende; [5.985 (1.000+1.500)]= 3.485 lei - inregistram obligatia virarii impozitului pe profit: 691 = 441 1.781,25 lei (1.140 lei ) inregistrat impozit/profit 121 = 691 1.781,25 lei (1.140 lei) inchis cont cheltuieli - repartizam profitul in contabilitate: 129 = % - 5.718,75 (6.360,05)lei repartizarea profitului 1061 375 lei rezerve legale 1063 1.000 lei rezerve statuare 117 1.500 lei participare la profit
35
117 2.843,7 (3.485) lei pentru dividende - inchidem contul 121 profit si pierdere: 121 = 129 5.718,75 (6.360,05) lei inchidere conturi - in anul urmator se repartizeaza rezultatul reportat ct. 117 pe participare la profit si pe dividente 117 = % - 4.343,75 (4.985) lei repartizare rezultate reportate 424 1.500 lei participare la profit 457 2.843,75 (3.485) lei dividente - sumele primite din participarea salariatilor la profit se impoziteaza cu 10% conform O.G. nr.7/2001, deci: - impozit 1.500 x 10% = 150 lei - profit net 1.500 150 = 1.350 lei - impozitul pe dividende este de 5%, deci 2.843,75 (3.485) x 5% = 142,19 (174,25) lei - dividente nete: 2.843,75 (3.485) 142,19 (174,25) = 2.701,56 (3.310,75)lei - deoarece se dispune ca atat profitul cat si dividentele sa se plateasca in aceeasi zi, se vor ridica de la banca sumele nete de plata, respectiv: 1.350 + 2.701,56 (3.310,75)= 4.051,56 (4.460,75) lei - facem o ridicare simpla, deocamdata: 5311 = 5121 4.051,56 (4.460,75)lei ridicat numerar/casa - platim participarea la profit 424 = % - 1.500 platit profituri 446 150 impozit/profit 5311 1.350 platit profit net - platim dividente 457 = % - 2.843,75 (3.485) platit dividente 446 142,19 (174,25) impozit/dividente 5311 2.701,56 (3.310,75) platit dividente nete - viram impozitele % = 5121 2.073,44 (1.464,25) virat impozite 441 1.781,25 (1.140 lei) impozit/profit 446 150 impozit/participare profit 446 142,19 (174,25) impozit/dividente. Participantii vor stabili in timpul liber soldurile in fisele de cont si se vor analiza in sedinta urmatoare. GRUPA 13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII ee reprezentata de ct. 131 SUBVENTII PENTRU INVESTITII Subventiile sunt alocate de la bugetul de stat sau din alte resurse, de care beneficiaza agentul economic pentru finantarea unor investitii realizate pe termen lung, cat si resursele formate ca urmare a primirii de imobilizari sub forma de donatii sau gasite plus la inventar. Pe masura ce acestea isi indeplinesc obiectivul, sumele ramase se preiau la venituri, afectind rezultatul exercitiului. Contul 131 tine evidenta subventiilor guvernamentale si altor resurse primite pentru finantarea investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit. - de pasiv - se crediteaza cu: - valoarea subventiilor de primit (D 445) primite (D 5121) - valoarea terenurilor (2111) si mijloace fixe (212-214) primite cu titlu gratuit - valoarea brevetelor si licentelor primite gratuit (D - 25) - se debiteaza cu: -
36
- parte din subventie restituita (C - 521) de restituit (C - 42) - parte din subventie trecuta pe venituri corespunzator cotei de amortizare calculate (C - 7 8) - soldul - ceditor reprezinta subventii nevirate la rezultatul exercitiului Exp. 1: Unitatea urmeaza sa primeasca o subventie pentru procurarea unui mijloc fix in valoare de 1.000 lei. Se primeste subventia in contul de disponibil si se achizitioneaza un mijloc de transport amortizabil in 4 ani. Se cere: inregistrarea subventiei de primit, primirea subventiei, achizitionarea mijlocului fix si cota de amortizare pe prima luna. Rezolvare: 445 = 131 1.000 lei subventie de primit-aprobare nr.___ din________ 5121 = 445 1.000 lei primit subventie 2133 = 404 1.000 lei achizitionat mijloc de transport 404 = 4121 1.000 lei platit furnizor de imobilizari - calcul amortizare: 1.000 lei : 48 luni = 20,8 lei 6811 = 2813 20,8 lei inregistrat cota amortizare operatiunea se 131 = 7582 20,8 lei trecut cota subventie la venituri repeta timp 121 = 6811 20,8 lei inchis cont cheltuieli de 48 luni 7582 = 121 20,8 lei inchis cont de venituri. Exp. 2: Unitatea a primit aprobarea pentru o subventie de 1.200 lei pentru achizitionarea unei linii de imbuteliere ulei comestibil cu termen de durata 6 ani. Se cere: contabilizarea subventiei, achizitionarea mijlocului fix, plata furnizorului si cota lunara de amortizare. Rezolvare: 445 = 131 1.200 lei - sbventie de primit 5121 = 445 1.200 lei - pimit subventia 2131 = 404 1.200 - ahizitionat mijloc fix 404 = 5121 1.200 - patit furnizor de imobilizari - calcul cota de amortizare: 1.200 : 6 = 200/an : 12 = 16,7 lei/luna 6811 = 2813 16,7 lei - iregistrat cota de amortizare operatiunea se repeta 131 = 7528 16,7 lei -trcut cota subventie la venituri timp de 72 luni 121 = 6811 16,7 lei - ichis cont cheltuieli 7582 = 121 16,7 lei - ichis cont venituri GRUPA 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI Provizioanele sunt capitaluri prelevate de unitate inaintea stabilirii beneficiului, determinate sa faca fata unor cheltuieli viitoare. Constituirea lor este facultativa si releva grija de a beneficia de un avantaj fiscal in situatia de crestere a preturilor si amortizarilor. Ele sunt deductibile fiscal, fiind contabilizate ca urmare a unor prevederi legale. In caz de crestere a preturilor ele sunt incluse in cheltuieli si genereaza o facilitate fiscala prin reducerea impozitului pe profit. Sunt insa incluse in baza de impozitare prin virarea lor la venituri in anii cand preturile sunt relativ constante. In cazul unor pierderi si deprecieri este obligatorie prezentarea de documente justificative, care sa permita contabilizarea unor cheltuieli superioare cotelor normale. Ex. - poces verbal de constatare, buletine de analiza, etc. Contabilitatea provizioanelor se tine cu ajutorul ct. 151 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI. - tine evidenta provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, precum si pentru alte riscuri si cheltuieli. - de pasiv - se crediteaza cu valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli constituite (D - 61)
37
- se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor si trecerea acestora asupra veniturilor din exploatare (C - 71) - soldul creditor reprezinta C/V provizioane constituite. Se desfasoara pe conturi sintetice de gradul 2, functie de natura si scopul provizionului creat. Formule contabile: 681 = 151 500 lei la constituire 121 = 681 500 lei inchis cont cheltuieli 151 = 781 500 lei la anularea prov. 781 = 121 500 lei inchis cont venituri. Cele mai utilizate sunt provizioanele pentru garantii acordate clientilor, intr-o cota lunara la nivelul contractelor, dar nu mai mult decat cota medie pe anul precedent, asa cum prevede H.G. 335/16.06.1995. Ex.: In anul expirat, un supermagazin a vandut masini automate de spalat rufe in suma de 60.000 lei si a cheltuit pentru service in perioada de garantie 4.000 lei. In luna ianuarie anul curent a vandut acelasi articol in suma de 8.000 lei. Sa se constituie provizionul la care are dreptul. - cota medie = chelt. cu Remedieri x 100 = 4.000 x 100 = 6,67% total vanzari 60.000 - pentru luna ianuarie are dreptul la 8.000 x 6,67% = 533,6 lei. 6813 = 1512 533,6 lei constituire provizion 121 = 6813 533,6 lei inchis cont cheltuieli. GRUPA 16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE. Imprumuturile reprezinta un cont bilantier ce regrupeaza mai multe categorii de imprumuturi si dobanzile aferente. In scopul realizarii unor imprumuturi, societatile pot emite obligatiuni nominative sau la purtator, pentru o suma mai mica de 3/4 din valoarea capitalului social stabilita de ultimul bilant. Obligatiunile sunt deci titluri de credit emise de societatile pe actiuni si care reprezinta fractiuni egale si indivizibile ale unui imprumut unic, contractat de societate. Acestea pot fi emise fie la un pret egal cu valoarea nominala a acestora si se numesc imprumuturi ALPARI, fie inferior valorii nominale si se numesc SUBPARI. Pretul de rambursare (restituire) al obligatiunilor poate fi fixat la o valoare superioara valorii nominale si se numeste SUPRAPARI. Diferenta intre pretul de emisiune si cel de rambursare da prima de rambursare, iar aceasta se amortizeaza prin trecerea asupra cheltuielilor financiare ct. 6868 = 169 prime de rambursare. In contractul de emisiune se poate prevede unul din modurile de rambursare: - totala la o singura data (la expirarea perioadei de imprumut) in fiecare an platind dobanzi constante - rambursarea sau amortizarea unui anumit numar de obligatiuni in fiecare an la o data numita scadenta, printr-un tablou de amortizare. Ex.: Societatea a emis 1.600 de obligatiuni a 1 leu fiecare, cu o dobanda de 20%, rambursabile in 8 ani. In fiecare an se trag la sorti si se deconteaza 200 de obligatiuni, deci rata scadenta 200 obl. x 1 leu = 200 lei, iar dobanda 1 leu x 20% = 0,2 lei.
Stabilim urmatorul tablou de amortizare a obligatiunilor: Nr. de obligatiuni Nr. obligatiuni Anul Dobanda ramase amortizate 1 1.600 320 200 2 1.400 280 200 3 1.200 240 200 4 1.000 200 200 5 800 160 200 38
Total valoare amortizare 200 200 200 200 200
Total anuitati 520 480 440 400 360
6 600 120 200 7 400 80 200 8 200 40 200 Anuitate suma amortizata intr-un an (obligatii + dobanzi).
200 200 200
320 280 240
Rezolvare contabila: 461 = 161 1.600 lei inregistrarea imprumutului 5311 = 461 1.600 lei incasam sumele 666 = 1681 320 lei - celtuieli cu dobanzile aferente imprumuturilor din obligatiuni 5121 = 5311 1.600 lei depus numerarul in cont 121 = 666 320 inchis cont cheltuieli - la finele primului an % = 5121 - 520 lei total anuitate 505 - 200 lei obligatiuni emise si rascumparate 1681 - 320 lei dobanzi aferente imprumuturilor din obligatiuni. - concomitent, pe masura rascumpararii, anulam obligatiunile rascumparate. 161 = 505 200 lei obligatiuni rascumparate. Grupa 16 este reprezentata de conturile: 1) Cont 161 IMPRUMUTURI DIN OBLIGATIUNI EMISE. - tine evidenta imprumuturilor din obligatiuni - de pasiv - se crediteaza cu: - suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare (D-461) - diferente nefavorabile de curs valutar la incheierea exercitiului (D - 65) - se debiteaza cu: - suma imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni rambursate (C - 5121,5311) - valoarea oblig. emise si rascumparate (C - 55) - diferente favorabile de curs valutar (C - 75) - soldul creditor reprezinta imprumuturi nerambursate. 2) Cont 162 CREDITE PE TERMEN LUNG. - tine evidenta creditelor pe termen lung primite de la institutiile bancare. Presupune imprumut pe termen mai mare de 1 an. - de pasiv - se crediteaza cu suma creditelor primite (D - 41, 404, 5121) - se debiteaza cu suma imprumuturilor restituite (C - 521) - soldul creditor reprezinta imprumuturi nerestituite. Contul se desfasoara pe conturi sintetice de gradul II ce reprezinta analitice distincte pe categorii de imprumuturi (vezi planul de conturi). 3) Cont 166 DATORII CE PRIVESC IMOBILIZARI FINANCIARE - tine evidenta datoriilor societatii fata de persoanele juridice ce detin cote de participatii la capital. - de pasiv - se crediteaza cu sumele incasate de la alte societati (D - 521) - se debiteaza cu sumele restituite (C - 521) - soldul creditor reprezinta sume nerestituite 39
4) Cont 167 ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE - tine evidenta altor imprumuturi si datorii cum ar fi depozite bancare, garantii primite, etc.. - de pasiv - se crediteaza cu sumele primite (D - 521), imobilizari primite in leasing (D - 21-214) - se debiteaza cu: - sumele restituite (C - 521) - valoarea bunuri primite si restituirea ratelor scadente (C - 44) - soldul creditor reprezinta alte imprumuturi nelichidate. 5) Cont 168 DOBANZI AFERENTE IMPRUMUTURILOR SI DATORIILOR - tine evidenta tuturor dobanzilor datorate la imprumuturi privind emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung, imobilizari financiare etc, fapt pentru care se desfasoara pe analitice pe categorii de imprumuturi si datorii. - de pasiv - se crediteaza cu valoarea dobanzilor la imprumuturi (D - 66) - se debiteaza cu valoarea dobanzilor platite (C - 521) - soldul creditor reprezinta dobanzi neplatite Exp.: Se contracteaza un imprumut bancar in valoare de 2.400 lei pe termen de 2 ani cu o dobanda de 10%. Se cere contabilizarea imprumutului si plata ratei scadente si a dobanzii pe prima luna. 5121 = 162 2.400 lei primit credit pe termen lung - rata lunara -100 lei si dobanda 10 lei 666 = 168 - 10 lei cheltuieli privind dobanzile % = 5121 - 110 lei platit rata scadenta credite 162 - 100 lei rata credite 168 - 10 lei dobanda aferenta 121 = 666 - 10 lei inchis cont cheltuieli 6) Cont 169 PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIILOR - tine evidenta primelor reprezentand diferenta intre valoarea de emisiune si cea de restituire a obligatiilor - de activ - se debiteaza cu suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni (C - 11) - se crediteaza cu valoarea primelor de rambursare amortizate (D - 66) - soldul debitor reprezinta valoarea primelor de rambursare ce nu au fost amortizate
Curs 4
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR
1. Activele imobilizate si evaluarea acestora. 2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale. 3. Contabilitatea imobilizarilor corporale. 40
4. Contabilitatea imobilizarilor in curs. 5. Contabilitatea imobilizarilor financiare. 6. Contabilitatea amortizarilor si provizioanelor. 1. ACTIVELE IMOBILIZATE SI EVALUAREA ACESTORA. Activele imobilizate sunt acele elemente de patrimoniu care exista un timp mai indelungat in averea agentului economic, iar valoarea lor se recupereaza esalonat prin includerea amortizarii pe cheltuielile de productie, functie de durata normala de folosinta. Acestea sunt constituite din bunuri si valori destinate sa deserveasca procesul de exploatare o perioada mai indelungata de timp, deci nu se consuma la prima intrebuintare. Evaluarea imobilizarilor se realizeaza astfel: a) la intrarea in patrimoniu b) la iesirea din patrimoniu c) la inventariere d) la inchiderea exercitiului. a) intrarea in patrimoniu, deosebim situatiile: la valoarea ramasa ca urmare a unei evaluari in baza unei hotarari de guvern cele cumparate = pret de achizitie + comision vamal + TVA pentru agentii economici ce nu sunt platitori de TVA cele din productie proprie la pretul de cost cele primite gratuit si cele constatate plus la inventar la o valuare actualizata cu pretul de pe piata si cu gradul de uzura mijloacele fixe aduse ca aport la capitalul social la valoarea stabilita de comisia tehnica de receptie si evaluare
b) La iesirea din patrimoniu, se tine cont de valoarea contabila, deci cea inregistrata in contabilitate; c) La inventariere, se incadreaza la valoarea actualizata, respectiv valoarea de utilitate; d) inchiderea exercitiului, se incadreaza la valoarea de intrare, deci cea din contabilitate, pusa de acord cu rezultatele inventarierii, astfel: cand apar plusuri sau minusuri fata de soldul scriptic, acestea se regularizeaza contabil, in sensul ca plusul se inregistreaza, iar minusul se plateste toate minusurile imputabile se inregistreaza la pretul pietei pentru a intari raspunderile si a se evita sustragerile diferentele rezultate din compensare valorica se trateaza astfel: - daca valoarea plusurilor la pretul pietii este mai mare ca valoarea din contabilitate, plusul nu se inregistreaza deoarece se aplica principiul prudentei - in cazul in care valoarea de inventar este mai mica decat cea din evidenta, minusul se inregistreaza pe seama amortizarii cand deprecierea este ireversibila, sau se creeaza un provizion atunci cand este reparabila. Contabilitatea tuturor imobilizarilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 2. 2.TABILITATEA IMOBILIZARILOR NECORPORALE Imobilizarile necorporale sunt acelea care nu se concretizeaza in bunuri cu structura fizica determinata si sunt compuse din: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, cheltuieli cu
41
concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare, fond comercial; alte imobilizari necorporale pentru care s-a rezervat grupa 20, respectiv conturile 201, 203, 205, 207 si 208. CONT 201 CHELTUIELI DE CONSTITUIRE - tine evidenta cheltuielilor ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea societatii si anume: taxe si cheltuieli de inscriere si inmatriculare, onorarii avocat, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietii, cheltuieli de publicitate si alte cheltuieli. - de activ - se debiteaza cu cheltuieli ocazionate de infiintare sau dezvoltare a societatii (C 5121, 5311, 404, 462 ) - se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate (D 280) - sold debitor, reprezinta valoarea cheltuielilor neamortizate. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in maxim 5 ani, deci contul 201 are un rol de asteptare, care se debiteaza pe masura efectuarii cheltuielilor respective si se crediteaza esalonat, prin introducerea unor cote-parti din acestea in categoria cheltuielilor curente de exploatare, deci au regimul unor cheltuieli anticipate. Termenul de amortizare se aproba de adunarea generala in cadrul limitei maxime de 5 ani. Ex.: Se efectueaza diverse cheltuieli de infiintare si publicitate in valoare de 5.000.000 lei care se achita astfel: 800.000 lei cu numerar, 2.200.000 lei prin virament, iar diferenta se plateste ulterior prin cont. Adunarea generala hotaraste amortizarea acestora in termen de 2 ani. Se cere contabilizarea imobilizarilor, plata furnizorilor si cota de amortizare pe prima luna. 201 = % - 500 lei inregistrat cheltuieli de infiintare 5311 - 8 lei platite cu numerar 5121 - 20 lei platite prin virament 404 - 20 lei furnizori de imobilizari-datorii 404 = 5121 200 lei platit furnizori de imobilizari - cota amortizare: 500 lei/2 ani = 250 lei/an/12 luni = 20,8 lei/luna 6811 = 280 20,8 lei cheltuieli cu amortizarile 280 = 201 20,8 lei inregistrat scoatere din evidenta CONT 203 CHELTUIELI DE DEZVOLTARE. - tine evidenta lucrarilor si proiectelor de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achizitionate de la terti. - de activ. - se debiteaza cu: - lucrari si proiecte efectuate pe cont propriu (C - 23 sau 721) - achizitionate de la terti (C - 44) - se crediteaza cu: - valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezvoltare cedate (vandute) (D - 68) - cheltuieli amortizate integral (D - 20) - cheltuieli aferente brevetelor si licentelor (D - 25) - soldul debitor, reprezinta cheltuieli in cont neamortizate. Ex.: Achizitionam de la un laborator metoda de aplicare a unui ambalaj in sistem automat, in valoare de 480 lei si realizam in productie proprie o inventie brevetata ce garanteaza cresterea productiei cu 40%, la un pret de cost de 350 lei. Amortizarea se aproba in termen de 48 de luni. Sa se inregistreze cheltuielile si cota de amortizare pe prima luna. 203 = 404 480 lei inregistrare cheltuieli de dezvoltare 404 = 5121 480 lei platit furnizor de imobilizari 203 = 721 350 lei realizat inventie in productie proprie 681 = 280 10 lei cheltuieli de amortizare la ct. 203 % = 203 360 lei diminuat cheltuieli de dezvoltare 280 10 lei scoatere din evidenta pe baza cotei de amortizare 205 350 lei inregistrare inventie la brevete
42
CONT 205 CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI COMERCIALE, ETC - tine evidenta achizitionarilor de astfel de imobilizari sau obtinute pe alte cai (aduse ca aport, subventie, productie proprie) - de activ - se debiteaza cu: - valoarea celor achizitionate (C - 44 , 5121) - realizate pe cont propriu (C - 23 , 203 , 721) - aduse ca aport (C - 46) - primite ca subventie (C - 11) - se crediteaza cu: - valoarea imobilizarilor scoase din evidenta ca amortizate (D - 20) sau trecute pe cheltuieli (D - 68) - valori retrase de asociati (D - 46) - soldul debitor reprezinta valori similare existente in cont. Ex.: Se achizitioneaza un brevet in valoare de 400 lei; se realizeaza in productie proprie o inventie de 350 lei, se aduce de un asociat un brevet evaluat la 500 lei si se primeste ca subventie in valoare de 600 lei o marca de comert. Cheltuielile vor fi amortizate in 4 ani. Sa se inregistreze in contabilitate inclusiv cota de amortizare pe prima luna. 205 = % - 1.850 lei inregistrarea imobilizarilor necorporale 404 400 lei achizitionare de imobilizari necorporale 721 350 lei realizat in productie proprie 456 500 lei imobilizari primite ca aport 131 600 lei marca de comert primita ca subventie - cota de amortizare = 18.50 lei/4 ani = 462,5 lei/an /12 luni = 38,54 lei din care subventia = 6.00 lei/48 luni = 12,5 lei. 280 = 205 38,54 lei inregistrat cota amortizare imobilizari 6811 = 280 26,04 lei cheltuieli cu amortizarea la imobilizari 6811 = 280 12,50 lei cheltuieli privind amortizare la subventie 131 = 7582 12,50 lei trecut cota subventie la venituri 404 = 5121 400,00 lei platit furnizori. Tinand cont de gama de imobilizari ce le contine acest cont, se impune ca necesitate intelegerea urmatoarelor notiuni: CONCEDENT proprietarul, persoana care da in concesiune CONCESIONAR persoana ce a obtinut o concesiune CONCESIUNE dreptul de a exploata anumite servicii si bunuri ale statului in schimbul unei anumite taxe platite acestuia, taxa ce poarta denumirea de REDEVENTA REDEVENTA suma datorata periodic de catre concesionar concedentului sau, conform contractului. La finele perioadei de concesionare, bunul se restituie in buna stare BREVET DE INVENTIE document pe care organul de stat competent il elibereaza inventatorului pentru a exploata inventia o anumita perioada, timp in care o poate vinde sau concesiona MARCA FABRICII sau certificatul de origine este semnul distinctiv al unui bun (firma), format din cuvinte, cifre, litere, desene, prin care se diferentiaza produsele sale de cele similare (sau identice) ale altor fabrici MARCA DE COMERT arata ca o anumita marfa este comercializata de o anumita unitate, conferind cumparatorului garantia calitatii LOCATORUL proprietarul activelor, cel ce da in locatie de gestiune LOCATARUL utilizatorul activelor, cel ce administreaza, respectiv cel ce plateste redeventa CREANTA dreptul debitorului de a pretinde de la creditorul sau sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Se foloseste adesea pentru a inlocui termenul de datorie.
43
Ex.: Societatea achizitioneaza brevete si licente in valoare de 2.000 lei pe care le concesioneaza cu o redeventa de 10% pe an, pentru o perioada de 4 ani. La finele perioadei se recupereaza creanta si se trece pe cheltuieli, fiind amortizata complet. Sa se inregistreze contabil situatiile create. 205 = 404 2.000 lei achizitionare imobilizari 404 = 5121 2.000 lei platit furnizori 461 = 267 2.000 lei concesionat la diversi debitori creante imobilizate 461 = 766 800 lei inregistrat venituri din dobanzi 5121 = 461 800 lei incasat redeventa totala 267 = 461 2.000 lei recuperat creanta (concesionarea) 6811 = 280 2.000 lei cheltuieli privind amortizarile 280 = 205 2.000 lei amortizat imobilizari CONT 207 FOND COMERCIAL - reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in celelalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea si dezvoltarea patrimoniului. Deci se determina ca diferenta intre costul de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate. El reprezinta vadul, reputatia, clientela, etc - de activ - se debiteaza cu valoarea fondului achizitionat (C 404) valoarea fondului adus ca aport (C 456) - screditeaza cu valoarea fondului comercial cedat-vandut (D 658) valoarea fondului comercial amortizat (D 280). Normal ar fi ca fondul comercial sa nu se amortizeze in cazul in care activul patrimonial respectiv se vinde. Noul sistem contabil prevede insa amortizarea in termenul stabilit de adunarea generala. Ex.: Se cumpara in zona centrala un magazin cu pretul de 1.500 lei evaluat astfel: 1.000 lei c/v magazin, 200 lei c/v marfa si 300 lei fondul comercial. Sa se contabilizeze inclusiv plata furnizorului prin contul bancar. % = 404 1.300 lei achizitionat imobilizari 212 1.000 lei c/v constructie 207 300 lei c/v fond comercial 371 = 401 200 lei c/v marfa % = 5121 1.500 lei platit furnizori 401 200 lei c/v marfa 404 1.300 lei c/v imobilizari CONT 208 ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE - tine evidenta in principiu a programelor informatice achizitionate sau create de unitate - de activ - se debiteaza cu valoarea programelor achizitionate (C 404) valoarea programelor create in unitate (C 233 sau 721) - se crediteaza cu valoarea programelor amortizate (D 280) valoarea programelor vandute (cedate) (D 658) - soldul debitor reprezinta valoare programe neamortizate. De retinut ca programele informatice se amortizeaza intr-o perioada de 3 ani. 3. TABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE Imobilizarile corporale ocupa un loc important ca fiind acea componenta care defineste capacitatea (potentialul) agentului economic de a crea venituri. Contabilitatea lor se realizeaza cu conturile din grupa 21 imobilizari corporale, reprezentata de conturie 211 214.
44
CONT 211 TERENURI - tine evidenta terenurilor (ct 2111) si a amenajarilor de terenuri (ct 2112), respectiv acele terenuri arondate la surse de apa, de curent, cai de acces, imprejmuiri, etc - de activ - se debiteaza cu c/v terenuri cumparate (C 404) c/v terenuri aportate (C 456 ) c/v terenuri primite cu titlu gratuit (C 131) cresteri prin reevaluare (C 105) - screditeaza cu c/v teren aportat si restituit (D 456) c/v terenuri cedate (vandute) (D 658) c/v descresteri din reevaluare (D 105) - sdul debitor reprezinta c/v terenuri in proprietate. NOTA: De regula, terenurile nu se depreciaza si nu se amortizeaza decat in cazuri exceptionale cum ar fi: surpari, inundatii, etc Conform H.G. 909/1998 M.Of. 4/98, terenurile, lacurile, baltile, iazurile si mijloacele fixe proprietate publica nu se amortizeaza. Formule debitare creditare 211 = % _ % = 211 404 furnizori 456 restituiri aport 456 aport 658 vandute 131 subventii 105 micsorari din reevaluari 105 reevaluari CONT 212 CONSTRUCTII - tine evidenta existentului si miscarii constructiilor din patrimoniu - de activ - se debiteaza cu c/v constructii achizitionate (C 404) realizate in productie proprie (C 231 sau 722) mite cu titlu gratuit (C 131) se ca aport (C 456) primite in leasing financiar (C 167) cresteri din reevaluare (C 105) - screditeaza cu c/v constructii vandute (D 658) valoarea constructiei scoase prin amortizare (D 281) truse de calamitati (D 671) rase de asociati (D 456) cedate in regim de leasing (D 267) diminuari din reevaluare (D 105) - soldul debitor reprezinta valoarea constructiilor existente
Formule
debitare creditare 212 = %_____ % = 212__ 404 658 231 (721) 281 131 671 456 456 167 267 105 105 Ex.: Se achizitioneaza o constructie la pretul de 8.000 lei cu o cota T.V.A. de 19%. Sa se inregistreze in contabilitate. - stabilim valoarea T.V.A = 8.000 x 19% = 1.520 lei % = 404 9.520 lei achizitionat constructie
45
212 8.000 lei c/v constructie 4426 1.520 lei c/v T.V.A deductibila 404 = 5121 9.520 lei platit furnizori CONT 213 INSTALATII TEHNICE, MIJLOACE DE TRANSPORT, ANIMALE SI PLANTATII SI CONT 214 MOBILIER, APARATURA BIROTICE, etc.., 4. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR IN CURS Grupa 23 imobilizari in curs. - tine evidenta imobilizarilor corporale si necorporale in curs de realizare, deci cele care sunt neterminate pana la finele exercitiului si care se realizeaza fie cu regie proprie fie in antrepriza si se evalueaza la pretul de deviz. CONT 231 IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS - de activ - se debiteaza cu imobilizari corporate in curs facturate de furnizori (C - 44) imobilizari corporate realizate in unitate (C - 72) imobilizari corporate aduse ca aport (C - 46) - screditeaza cu valoarea imobilizarilor receptionate (D 212, 213, 214) valoarea imobilizarilor cedate (vandute) (D 658) valoarea imobilizarilor retrase de asociati (D 456) valoarea imobilizarilor distruse de calamitati (D 671) - soldul debitor valoare imobilizari corporale in curs nereceptionate CONT 232 AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZARI CORPORALE - tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari - de activ - se debiteaza cu valoarea avansurilor acordate (C 5121) - se crediteaza cu valoarea avansurilor decontate (D 404) - soldul debitor reprezinta avansuri nedecontate CONT 233IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS au functie similara cu cea a conturilor 231, CONT 234AVANSURI ACORDATE PENTRU respectiv 232, cu singura IMOBILIZARI NECORPORALE deosebire ca imobilizarile necorporale nereceptionate se vor contabiliza in cont 203, 205, sau 208 5. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR FINANCIARE - se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 din care vom analiza conturile: 262, 267, 269. CONT 262 TITLURI DE PARICIPARE DETINUTE LA SOCIETATI DIN AFARA GRUPULUI - tine evidenta titlurilor de participare detinute la societati din afara grupului. Acestea reprezinta drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altei societati, in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a putea interveni insa in gestiunea emitentului. Deci actiunile sunt hartii de valoare cumparate de catre unitate si in schimbul carora primesc anual dividente. - de activ au functie similara cu contul 212
46
- se debiteaza cu titlurile achizitionate (C 404 sau 269 varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare sau 5121, 5311) titluri aduse ca aport (456) - se crediteaza cu valoarea titlurilor de plasament cedate (vandute) (D 664) retrase de asociati (D 456) - sdul debitor reprezinta valoare a titlurilor detinute Conturile 261,263,265 au continut economic si functiune similara. Sunt foarte rar utilizate. CONT 267 CREANTE IMOBILIZATE - tine evidenta creantelor legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung si alte creante imobilizate cum ar fi garantiile platite. - de activ - se debiteaza cu valoarea imprumuturilor acordate si a dobanzilor aferent creantei si garantii depuse la furnizor (C-269, 5121, 5311, 763) valoare imprumut pe termen lung si dobanda pentru bunuri cedate in regim de leasing (C - 21 214) - se crediteaza cu - vloare creante, dobanzi si garantii restituite de furnizor (D 5121, 5311) - valoarea pierderilor din creante (D 663) - valoarea dobanzilor facturate, in cazul leasingului financiar (D411) - soldul debitor reprezinta valoarea imprumuturi si creante acordate CONT 269 VARSAMINTE DE EFECTUAT PENTRU IMOBILIZARI FINANCIARE - tine evidenta varsamintelor de efectuat cu ocazia achizitionarii de imobilizari financiare - de pasiv - se crediteaza cu sumele datorate pentru imobilizari financiare (D 261, 262, 263, 265, 267) - se debiteaza cu sumele platite pentru imobilizari financiare (C - 521, 5311) - soldul creditor reprezinta sume datorate 6.TABILITATEA AMORTIZARILOR SI PROVIZIOANELOR Imobilizarile corporale de natura mijloacelor fixe isi pierd treptat o parte din valoarea de intrebuintare si in mod implicit din valoare. Aceasta pierdere esalonata pe care o suporta imobilizarile in functiune este cunoscuta sub denumirea generica de uzura, a carei expresie valorica se include in cheltuiellile de exploatare sub denumirea de amortizare, cu scopul de a fi astfel reconstituita valoarea mijloacelor fixe amortizate. Aceasta se realizeaza in mod treptat, esalonat, dar sigur, din veniturile dobandite. Cauzele sub influentele carora un activ corporal isi pierde valoarea intrinseca, incepand cu data receptiei si punerii lor in functiune, sunt: uzura fizica generata de folosirea si functiunea mecanica si tehnica uzura morala ca urmare a evolutiei rapide a tehnicii, aparitiei de noi masini, utilaje, instalatii cu performante deosebite de randament, productivitate, precizie, costuri, eficienta in relatiile cu timpul si tehnologia de productie evolueaza, imbatraneste sau chiar dispare; apar deci alte combinatii tehnice, cu alte consumuri Singura exceptie de principiu o face pamantul a carui valoare nu scade, ci dimpotriva. Acestea sunt argumentele care pledeaza pentru amortizarea ce reflecta deprecierea valorica a bunurilor si fara de care informatiile din bilant ar fi incorecte. Pentru ca bilantul sa reflecte permanent realitatea, se impune ca fiecare agent economic sa isi organizeze recuperarea activelor, pe baza unui plan
47
de amortizare. Acest plan este un tablou previzional de reducere a valorilor inscrise in bilant intr-o perioada determinata si in transe succesive. Planul poate fi stabilit pe elemente, pe categorii sau grupe de elemente, pe ansamblul elementelor constitutive, etc Determinarea amortizarii are in vedere: valoarea initiala de bilant a fiecarui bun valoarea reziduala neta cheltuieli de casare si scoatere din functiune durata de intrebuintare in ani Modul de realizare a amortizarilor este reglementat printr-un cadru legal impus de L 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat, modificata si completata prin O.G. 54/1997 si H.G. 909/1997. Pe aceasta baza legala se prevad trei sisteme de recuperare a contravalorii mijloacelor fixe prin amortizare: v SISTEMUL LINEAR Presupune repartizarea in cote egale a valorii de recuperat (valoarea de recuperat minus valoarea reziduala) pe toata durata de viata normala. Suma anuala de amortizare denumita si anuitate este determinata de raportul: (valoarea de origine)/(durata viata in ani), sau prin coeficientul = 100/nr. ani. Are avantajul ca atenueaza tendinta de eludare a fiscalitatii si se aplica cu succes la cladiri, drumuri, animale, plantatii, etc Ex.: Sa se intocmeasca tabloul de amortizare pentru strungul paralel 5252 in valoare de lei, cu durata de 5 ani cota: 10.000 lei/5 ani = 2.000 lei/an. STRUNG PARALEL 5252 VALOARE INVENTAR = 10.000 LEI DURATA = 5 ANI AMORTIZARE ANUALA VALOARE RAMASA 10.000 : 5 = 2.000 lei 8.000 lei 2.000 lei 6.000 lei 2.000 lei 4.000 lei 2.000 lei 2.000 lei 2.000 lei v AMORTIZAREA DEGRESIVA Presupune o accelerare a procesului de recuperare a amortizarii, in primii ani de la punerea in functiune a mijlocului fix. Se poate realiza in mai multe feluri, dar regulile fiscale generale au demonstrat ca cel mai corect ar fi sa se plece de la sistemul linear, corectat pe baza unui coeficient variabil, ce oscileaza intre maxim si minim fata de durata de functionare. In acest scop, H.G. 909/1997 prevede urmatorii coeficienti de multiplicare: 1,5 daca durata de functionare este intre 2 si 5 ani 2 daca durata de functionare este intre 5 si 10 ani 2,5 daca durata de functionare este mai mare de 10 ani Utilizarea metodei se aproba de catre Consiliul de Administratie. Coeficientul de multiplicare se aplica la valoarea ramasa de amortizat si se continua in acest fel pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica decat amortizarea lineara. Din acel an si pana la expirarea duratei normale de functionare se aplica amortizarea lineara. Ex.: O cladire are valoare de inventar 20.000 lei si termen de durata 10 ani. Se cere sa se intocmeasca tabloul de amortizare prin metoda degresiva. - amortizare lineara = 100 / 10 = 10% x 2 (coef.) = 20% - 20.000 x 10% = 2.000 / an x coef. 2 = 4.000 lei 10.000
ANUL 1 2 3 4 5
48
ANUL AMORTIZARE LINEARA AMORTIZARE DEGRESIVA 1 2.000 lei 4.000 lei 2 2.000 lei 3.200 lei 3 2.000 lei 2.560 lei 4 2.000 lei 2.048 lei 5 2.000 lei 1.638,4 lei 6 2.000 lei 1.310,7 lei 7 2.000 lei 1.310,7 lei 8 2.000 lei 1.310,7 lei 9 2.000 lei 1.310,7 lei 10 2.000 lei 1.310,8 lei Acest sistem are avantajul ca atenueaza efectul uzurii morale.
VALOARE RAMASA 16.000 x 20% 12.800 x 20% 10.240 x 20% 8.192 x 20% 6.553,6 : 5 =1310,72
v AMORTIZAREA ACCELERATA Consta in includerea in primul an de functionare pe cheltuieli de exploatare a unei cote de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Valoarea ramasa dupa primul an se va amortiza linear. Aplicarea metodei se aproba de catre organul fiscal teritorial al M.F.P pe baza de propuneri bine documentate, trimise de Consiliul de Administratie. Contabilitatea amortizarilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 28, reprezentata de conturile: CONT 280 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE NECORPORALE - tine evidenta acestor categorii de amortizari - de pasiv - se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale pe categorii de imobilizari (D 6811) - se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale vandute sau scoase din evidenta (C - 21, 203, 205, 207, 208) - sdul creditor reprezinta c/v amortizari inregistrate pentru imobilizari necorporale aflate in folosinta. CONT 281 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARI CORPORALE - tine evidenta amortizarilor la imobilizarile corporale - de pasiv - se crediteaza cu cheltuielile aferente amortizarilor (D 6811) - se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale scoase din evidenta sau vandute (C 211 - 24) - soldul creditor reprezinta amortizarea la imobilizari corporale Contabilitatea provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 29 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor (necorporale ct. 290, corporale ct. 291, in curs ct. 293, si financiare ct. 296). - tin evidenta provizioanelor create pentru deprecierea imobilizarilor - toate sunt de pasiv - se crediteaza cu sumele reprezentand valoarea provizioanelor create (D 681 sau 686) - se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor (C 781 sau 786) - soldul creditor repreznta valoarea provizioanelor create. Exemple practice privind functiunea conturilor din clasa a 2-a IMOBILIZARI v Se achizitioneaza o constructie in valoare de 1.000 lei care se achita cu
49
ordin de plata. Are termen de durata 5 ani. Se cere inregistrarea in contabilitate a mijlocului fix, calculul amortizarii pe intreaga durata si scoaterea din evidenta. 212 = 404 1.000 lei achizitionat mijloc fix 404 = 5121 1.000 lei platit furnizor - calcul amortizare: 1.000/5 = 200/an : 12 = 16,67 lei/luna se repeta - 6811 = 281 16,67 lei cheltuieli cu amortizarile timp de - 121 = 6811 16,67 lei inchis cont cheltuieli 60 de luni 281 = 212 1.000 lei scoatere din evidenta mijloc fix v Presupunand ca aceeasi constructie se amortizeaza accelerat, iar peste 45 de zile se vinde negociat cu 800 lei, sa se inregistreze cedarea si scoaterea din evidenta. 6811 = 281 500 lei cheltuieli cu amortizarile 461 = 758 800 lei cedat mijloace fixe 5121 = 461 800 lei incasat c/v imobilizari cedate % = 212 1.000 lei scoatere din evidenta constructii 281 500 lei pe seama amortizarilor 658 500 lei pe seama cheltuielilor de exploatare v Se achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 4.000 lei, care, dupa ce se amortizeaza in procent de 50%, este vandut cu suma de 2.500 lei.sa se contabilizeze operatiunile ce se impun, inclusiv scoaterea din evidenta. 2133 = 404 4.000 lei achizitionat mijoc transport 404 = 5121 4.000 lei platit furnizor 6811 = 281 2.000 lei inregistrat 50% cota amortizare 461 = 758 2.500 lei inregistrat c/v contract vanzare 5121 = 461 2.500 lei inregistrat c/v mijloc transport incasata de la debitori % = 2133 4.000 lei scoatere din evidenta 281 2.000 lei pe seama amortizarii 658 2.000 lei pe seama cheltuielilor de productie v Se primeste o subventie de 1.000 lei pentru achizitionarea unui aparat de masura si control, care are un termen de folosinta de 6 ani. Consiliul de Administratie aproba amortizarea degresiva. Sa se intocmeasca tabloul de amortizare si sa se contabilizeze inclusiv amortizarea pe primul an. 445 = 131 1.000 lei subventie de primit 5121 = 445 1.000 lei primit subventia 2132 = 404 1.000 lei achizitionat mijlocul fix 404 = 5121 1.000 lei platit furnizor Calcul amortizare - lineara: 1.000/6 = 166,70 lei resiva: 100/6 x 2 = 33% Amortizare lineara Amortizare degresiva Anul 1 2 3 4 5 166,7 166,7 166,7 166,7 166,7 330,00 (x 221,10 148,10 100,30 100,30 50
Valoarea ramasa 1.000 - 30=670 x 33% 448,90 x 33% = 148,10 300,80 : 3 ani = 100.30 Se continua cu metoda lineara
6 166,5 100,20 x) 1.000 x 33% = 330 lei/primul an 6811 = 281 330 lei inregistrat amortizare primul an 131 = 7584 330 lei trecut subventie la venituri v Se constituie o societate comerciala tip S.R.L cu un capital social subscris de 6.000 lei care se varsa astfel: - 550 lei in numerar - 500 dolari SUA la cursul de 3,3000 lei/$ - 1.800 lei un strung Carusell - 1.000 lei o constructie metalica - 800 lei aparatura birotica - 200 lei alte materiale cosumabile. Toate imobilizarile au termen de durata de 7 ani si se amortizeaza linear. Sa se inregistreze in contabilitate, inclusiv cota de amortizare pe prima luna. 456 = 1011 6.000 lei capital social subscris % = 456 6.000 lei capital social varsat 5311 2.200 lei numerar (550 lei + 500$ x 3,3000 lei) 2131 1.800 lei c/v strung Canisell 212 1.000 lei c/v constructie metalica 214 800 lei aparatura birotica 3028 200 lei c/v materiale consumabile 1011 = 1012 6.000 lei capital social subscris si varsat - cota amortizare pentru conturile 212, 213 si 214 (1.000 + 1.800 + 800) = = 3.800 lei : 7 = 542,86 lei : 12 luni = 45,24 lei/luna 6811 = 281 45,24 lei inregistrat cheltuieli de amortizare
Curs 5
CONTABILITATEA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

1. Reguli generale de organizare a contabilitatii stocurilor si valorilor materiale. 2. Contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale. 3. Contabilitatea productiei in curs de executie. 4. Contabilitatea productiei. 5. Contabilitatea stocurilor aflate la terti. 6. Contabilitatea animalelor.
51
7. Contabilitatea circulatiei marfurilor. 8. Contabilitatea ambalajelor. 9. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecieri. 10. Contabilitatea marfurilor primite in regim de consignatie. 1.ULI GENERALE DE ORGANIZARE A CONTABILITATII STOCURILOR SI VALORILOR MATERIALE Activitatea oricarui agent economic impune interventia unei mari diversitati de mijloace circulante materiale, pe temeiul carora se realizeaza obiectul de activitate. Continutul economic al acestora este diversificat functie de: surse si cai de procurare, destinatie, activitatea ce o deserveste etc Cateva categorii sunt evidente: materii prime si materiale consumabile, echipament si materiale de protectie aflate in depozit sau pe sectoare de activitate, produse finite sau in curs de executie, animale si pasari, marfuri si ambalaje, valori economice la terti sau in curs de aprovizionare si altele. Aceasta mare diversitate impune ca pe langa contabilitatea sintetica, sa organizam in paralel contabilitatea analitica a stocurilor, menita sa furnizeze in permanenta date despre volumul, locul unde se afla si valoarea acestora. Definitia clasei nu trebuie sa ne conduca la concluzia ca urmarim numai stocurile ci si elementele din care se deduc acestea, pe baza formulei balantiere Sf = Si + 1 - E Poarta denumirea de stocuri toate bunurile si serviciile care indeplinesc una din conditiile: - sunt cumparate pentru a fi vandute ca atare; - sunt consumate de regula la prima intrebuintare; - se pot materializa in lucrari si servicii in curs de executie Structura stocurilor pe grupe s-a facut dupa doua criterii: - natura fizica a acestora; - timpul in care intra in circuitul economic, respectiv aprovizionare - poductie - dsfacere. In cadrul stocurilor se cuprind: - materii prime bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc integral sau partial in produsul finit sau in lucrarea executata; - materiale consumabile acele bunuri sau substante care participa sau ajuta la procesul de exploatare dar care nu se regasesc de regula in produsul finit sau in lucrarile executate; - materiale de natura obiectelor de inventar sunt acele bunuri care fac exceptie in sensul ca nu se consuma dintr-o data, sau nu indeplinesc conditiile pentru a fi considerate imobilizari corporale. Ex: echipament de protectie, echipament de lucru, dispozitive, aparate de masura si control, matrite, unelte si scule etc. - lucrari si servicii in curs de executie bunurile si serviciile care nu au atins ultimul stadiu al procesului tehnologic - produsele se compun din produse finite (cele care au trecut prin toate fazele procesului tehnologic), semifabricatele si produsele reziduale (recuperabile si rebuturi). - animalele si pasarile cuprinde animalele nou nascute precum si cele tinere (vitei, purcei, miei, iezi, etc) crescute in scopul reproductiei, animale si pasari ingrasate pentru a fi vandute, colonii de albine, precum si animale pentru a produce lana, lapte, branzeturi, blana etc. Nu cuprinde animale de productie si de tractiune, acestea incluzandu-se in categoria imobilizarilor corporale. - marfurile sunt toate bunurile produse de munca omului ori colectate ca atare din natura si sunt destinate vanzarii fie in forma in care se afla, fie dupa o anumita prelucrare. - ambalajele cuprinde atat ambalajele recuperabile, deci cele care circula pe baza de contracte in regim de restituire, ambalajele de natura obiectelor de inventar care circula numai in interiorul unitatii, cat si materiale pentru ambalat in vederea vanzarii, deci care nu se mai recupereaza.
52
Criteriul dupa care se opereaza stocurile in contabilitate este dreptul de proprietate. Ex: - decalajul intre momentul cumpararii si cel al receptiei in unitate = stocuri; - pdusele pentru care s-au intocmit facturile de vanzare dar care inca nu au fost livrate - n sunt stocuri. Deci dreptul la proprietate il dau documentele justificative. Deosebirea intre stocuri si imobilizari corporale: - daca produse de natura imobilizarii sunt destinate comercializarii sunt considerate stocuri. Expl: tractoarele sau autoturismele pentru uzinele productive respective sunt stocuri. - daca aceleasi produse sunt destinate a fi utilizate in productie proprie, se inregistreaza ca imobilizari; - daca bunurile de aceeasi natura sunt destinate activitatii de propaganda, expunerii la targuri si expozitii sunt inregistrate la stocuri. REGULI DE EVALUARE A STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE Toate bunurile de natura stocurilor achizitionate se inregistreaza la costul de achizitie (pretul din facturi) la care se adauga cheltuielile accesorii, respectiv cheltuieli de incarcare descarcare, comision vamal, cheltuieli de transport etc. Bunurile din productie proprie se inregistreaza la costurile de productie, ceea ce presupune separarea cheltuielilor directe de cheltuieli indirecte. Unitatilor care nu au contabilitate de gestiune, li se permite evaluarea preturilor prin exceptie apeland la carti tehnice, facturi sau prin echivalare cu alte produse similare de pe piata. Cele mai utilizate metode pentru evaluarea stocurilor, sunt urmatoarele: a) tul mediu ponderat Se aplica de regula la unitatile ce au bunuri intersanjabile (care se pot schimba intre ele ca urmare a asemanarii fizice): x pret aprovizionare q xp q p = pret mediu ponderat p = --------------------------------- = ----------- ; q = cantitati intrate qn qn p = preturi de achizitie Ex.: Unitatea are in stoc 100 produse achizitionate la pretul de 0,5 lei/bucata. In cursul lunii mai achizitioneaza 200 de produse asemanatoare la pretul de 0,8 lei/bucata si vinde 150 produse la pretul de cost mediu ponderat. Se cere sa se afle valoarea iesirilor si valoarea stocului final. - plecam de la formula: Si + 1 E = Sf (100 x 0,5) + (200 x 0,8) 50 + 160 210 p= = = = 0,70 100 + 200 300 300 - valoarea iesirilor: 150 x 0,70 = 105 lei - soldul final = 100 + 200 150 = 150 x 0,7 = 105 lei sau valoric 50 + 160 105 = 105 lei b) oda FIFO (first in, first out) (prima intrare, prima iesire) Consta in evaluarea primei iesiri de stocuri la pretul primei intrari pana se epuizeaza stocul acesteia, urmatoarea iesire se opereaza cu pretul celei de a doua intrari, apoi celei de a treia intrari si asa mai departe. Exemplu de aplicare a metodei: Operatiunea Intrare Intrare Cantitate 600 400 P/U 0,10 0,15 Valoare 6 6 Calcul valoare iesiri
53
Iesire Intrare Iesire
800 700 600
0,20 -
9 14 11
(600 x 100) + (200 x 150) (200 x 150) + (400 x 200)
Sf = Si + 1 E = 1700 - 100 = 300 x 200 = 6 lei sau valoric (6 + 6 + 14) - ( + 11) = 6 lei Metoda este oarecum greoaie dar mult mai corecta si in special ca stocul ramas este evaluat la pretul ultimei intrari. c) oda LIFO (last in, first out) (ultima intrare, prima iesire) Consta in evaluarea primei iesiri din stoc la pretul ultimei intrari. Daca reluam exemplul de mai sus stabilim costurile: - prima iesire de 800 bucati se calculeaza la pretul ultimei intrari, deci de 150 lei 800 x 150 = 12 lei - urmatoarea iesire 0,600 x 200 (ultima intrare) = 12 lei Exista pericolul ca in cazul in care preturile cresc exagerat, contul 345 - poduse finite (de exemplu) sa prezinte valoric chiar sold creditor, ceea ce nu este contabil si nu este real. Asemenea situatii prezinta si cazul nostru, adica au intrat 1700 de produse in valoare de 26 lei, am vandut 1400 produse in valoare de 24 lei, deci soldul final = 26 24 = 2 lei, dar acesta este ireal deoarece cantitativ avem in sold 300 bucati x 0,2 = 6 lei d) oda cost standard Este denumita si metoda previzionara si consta in faptul ca pretul de intrare este prestabilit sau antecalculat, iar diferenta fata de costul efectiv se inregistreaza in conturi speciale de diferente. Diferentele nefavorabile se repartizeaza pe costuri, iar diferentele favorabile in venituri. In conditiile actuale, datorita indicelui de inflatie in permanenta inconstanta, este metoda cea mai putin recomandata. De retinut ca indiferent de metoda adoptata, aceasta trebuie adoptata pe toata durata exercitiului in baza principiului permanentei metodelor. Evaluarea stocurilor se face ca si la imobilizari in etapele prevazute si pentru imobilizari, adica la intrarea in patrimoniu, la inventariere, la iesirea din patrimoniu sau la darea in consum sau in productie si la inchiderea exercitiului. Contabilizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 3 conturi de stocuri si productia in curs de executie. 2. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE In organizarea contabilitatii stocurilor de materii prime si materiale, se tine seama de sistemul de inventar utilizat de agentul economic, aceasta deoarece : - in cazul inventarului permanent in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire din patrimoniu, ceea ce permite cunoasterea si stabilirea stocurilor in orice moment, atat cantitativ cat si valoric. - in cazul inventarului intermitent (in principiu in ultima zi lucratoare din luna) utilizat de unitatile economice mici si mijlocii, iesirile se stabilesc si se inregistreaza pe baza inventarului, deci plecand de la soldul final, pe baza formulei E = Si + I Sf. Reamintim ca plecand de la principiul permanentei metodelor si in cazul inventarului, metoda aplicata in prima luna, nu se schimba pe timpul exercitiului. Contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale se realizeaza prin intermediul gupei 30, reprezentata de conturile 301, 302, 303 si 308. CONT 301 MATERII PRIME - tine evidenta existentului si miscarii de materii prime
54
- de activ - functioneaza diferit functie de natura inventarului (inventar permanent) - se debiteaza cu: - materii prime achizitionate (C - 41 sau 408) - materii prime platite (C - 521 sau 5311) - materii prime aduse ca aport (C - 46) - materii prime cu titlu gratuit (C 758) - materii prime constatate plus la inventar (C 601) - materii prime aduse de la terti (C 351) - se crediteaza cu: - materii prime iesite din gestiune pe baza bonurilor de consum, deci date in fabricatie si trecute pe cheltuieli (D 601) - materii prime date spre vanzare ca atare (D 371) - materii prime donate ca sponsorizare (D 658) - materii prime pierdute prin calamitati (D 671) - materi prime trimise spre prelucrare la terti (D-351) - materii prime lipsa la inventar (D 601) - soldul debitor reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.
Ex.: Unitatea inregistreaza materii prime intrate din urmatoarele surse: 150 lei cu factura de la furnizor, 250.000 lei cumparate cu numerar si 200 lei cu ordin de plata, 300 lei aduse ca aport, 100 lei sponsorizare, si 15 lei plus la inventar. Din stocul astfel creat se distribuie materii prime in suma de 600 lei sectiilor de productie, 400.000 lei se vand ca atare si 500.000 lei se dau spre prelucrare la terti. Sa se realizeze inregistrarile contabile ce se impun. 301 = % 790 lei achizitii de materii prime 401 150 lei primite de la furnizor cu factura nr. 5311 25 lei cumparate cu numerar chitanta nr. 5121 200 lei cumparate prin virament O.Pl 456 300 lei aduse ca aport 7582 100 lei primite ca sponsorizare 601 15 lei constatate plus la inventar 401 = 5121 - 10 lei platit furnizor % = 301 - 60 lei operat iesiri materii prime din stoc 601 - 600 lei distribuite sectiilor de productie 371 - 40 lei trecute in categoria de marfa 351 - 50 lei date spre prelucrare la terti; INVENTARUL INTERMITENT - toate intrarile in cursul lunii se opereaza direct pe cheltuieli (debit 601) - in contul 301 soldul reportat din luna precedenta va fi trecut pe cheltuieli (601 = 301) iar stocul constatat la inventar se va trece in debitul contului (301 = 601). Ex. Soldul reportat de materii prime este de 25 lei. In luna in curs s-au cumparat de la furnizori materii prime totale in valoare de 140 lei .La finele lunii cu ocazia inventarierii s-au constatat in sectiile de productie materii prime in valoare de 31 lei. Sa se contabilizeze prin metoda inventarului intermitent: 601 = 401 1.40 lei materii prime de la furnizori; 401 = 5121 1.40 lei platit furnizori; 601 = 301 25 lei sold initial trecut pe cheltuieli; 301 = 601 31 stabilit sold final prin inventar CONT 302 - MTERIALE CONSUMABILE
55
- tine evidenta existentului si miscarii stocurilor de materiale consumabile cum ar fi: materiale auxiliare, combustibil, ambalaje consumabile, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile. CONT 303 - MTERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR - te evidenta existentului, miscarii si utilizarii materialelor de natura obiectelor de inventar a caror sfera de cuprindere este apreciabila si a fost dezvoltata in primul capitol al temei. Ambele conturi au functie similara cu contul 301 cu singura deosebire ca se mai pot debita si cu materiale consumabile sau materiale de natura obiectelor de inventar create in unitate prin creditul contulurilor 341 semifabricate sau 345 produse finite. Este subanteles ca la darea in consum sau la inregistrarea de minusuri sau plusuri la inventar, se vor folosi conturile de cheltuieli corespondente respectiv 602 sau 603. CONT 308 DIFERENTE DE PRET LA MATERII PRIME SI MATERIALE - tine evidenta diferentelor de pret (in plus sau in minus) intre pretul de inregistrare standard (prestabilit) si costul de achizitie, aferente materiilor prime si materiale. - este bifunctional si rectificativ; - se debiteaza cu: - diferenta de pret in plus cand costul de achizitie este mai mare decat costul standard, pentru astfel de materii prime si materiale intrate in gestiune (C 401) - diferenta de pret in minus pentru materii prime si materiale iesite din gestiune (C 601, 602, 603) - se crediteaza cu: - diferente de pret in minus cand pretul de achizitie este mai mic decat pretul standard (D 301, 302, 303); - diferente de pret in plus aferente iesirilor din gestiune (D - 61,602, 603) - soldul - dbitor, reprezinta diferente favorabile - creditor, reprezinta diferente nefavorabile - soldul debitor sau creditor reprezinta diferentele de pret numai pentru materiile prime si materialele existente in stoc. In actuala conjunctura economica, acest cont nu poate functiona decat prin exceptie deoarece intr-o lunga perioada de inconstanta a peturilor, agentii economici nu isi pot permite utilizarea metodei costului standard. Ex.: Se achizitioneaza de la acelasi furnizor urmatoarele: 600 lei materii prime, 800 lei materiale consumabile si 1.000 lei materiale denatura obiectelor de inventar, pretul de achizitie este mai mare cu 10% la toate categoriile de produse fata de pretul prestabilit. Se dau in consum 50% din produsele achizitionate. Notiunea de produse este ipotetica. Sa se contabilizeze operatiunile ce se impun: 600 x 10 % = 60 800 x 10 % = 80 240 total diferente 1.000 x 10 % = 100 % = 401 2.400 lei achizitionat stocuri 301 - 540 lei materii prime cost prestabilit 302 - 720 lei materiale consumabile cost prestabilit 303 - 900 lei materiale de natura obiectelor de inventar cost prestabilit 328 - 240 lei diferente de pret in plus 401 = 5121 2.400 lei platit furnizor 601 = % - 300 lei dat in consum materiale prime si materiale 301 - 20 lei materii prime 328 - 30 lei diferente de pret
56
602 = % - 400 lei dat in consum materiale consumabile 302 - 30 lei materiale consumabile 328 - 40 lei diferente de pret 603 = % - 500 lei dat in consum materiale de natura obiectelor de inventar 303 - 40 lei materiale de natura obiectelor de inventar 50 lei diferente de pret
3. TABILITATEA PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 331, 332. In acest scop, in planul de conturi s-a rezervat grupa 33 reprezentata de doua conturi
CONT 331 - PODUSE IN CURS DE EXECUTIE - tine evidenta stocurilor de produse in curs de executie, respectiv cele care nu au trecut prin toate fazele, de prelucrare prevazute de procesul tehnologic. Reprezinta deci productia neterminata ce exista la sfarsitul perioadei pe fluxul tehnologic. - de activ; - se debiteaza cu valoarea de cost de productie a stocurilor de produse in curs de executie, stabilita pe baza de inventar (C 711 variatia stocurilor) - se crediteaza cu scaderea din gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare (D 711) - soldul debitor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflat in curs de executie la finele perioadei si are sold zero la data de intai a lunii urmatoare. FORMULE debitare 331 = 711 3.020 lei productie in curs ditare 711 = 331 3.020 lei reluarea productiei CONT 332 - LCRARI SI SERVICII IN CURS DE EXECUTIE - te evidenta unor lucrari (constructii, reparatii, instalatii) sau prestarea unor servicii ce nu s-au finalizat, iar valoarea fazelor realizate se stabileste prin inventariere la finele perioadei. Functioneaza identic cu contul 331, deci este de activ, se debiteaza creditand 711 la finele perioadei (lunii) si se crediteaza a doua zi (pe data de intai a lunii urmatoare) debitand contul 711 variatia stocurilor.
4. TABILITATEA PRODUCTIEI Se concretizeaza prin conturile din grupa 34 produse, reprezentata de conturile 341 semifabricate, 345 produse finite, 346 produse reziduale si 348 diferente de pret la produse. CONT 341 - SMIFABRICATE
57
- tine evidenta existentului si miscarii stocurilor de semifabricate respectiv cele al caror proces de fabricatie a fost terminat intr-o sectie (faza) de fabricatie si trec in continuare intr-o alta sectie (faza) de fabricare, pentru a fi prelucrate in continuare sau se livreaza ca atare clientilor - de activ - se debiteaza cu: - valoarea la pret de inregistrare sau la pret de productie a semifabricatelor intrate in gestiune din productie proprie sau gasite plus la inventar (C 711) - aduse de la terti (C 354); - achizitionate de la furnizori (C 401); - se crediteaza cu: - valoarea semifabricatelor vandute deci trecute la marfuri (D 371) - constatate lipsa la inventar (D 711) - consumate in aceeasi unitate ca materii prime sau materiale consumabile (D 301, 302); - trimise spre prelucrare la terti (D 354) - pierdute prim calamitati (D -671) - soldul debitor, reprezinta valoarea semifabricatelor aflate in stoc la finele perioadei Ex.: La inceputul lunii contul 341 are un sold in valoare de 700 lei. In cursul lunii aduce de la terti semifabricate in valoare de 500 lei si mai realizeaza in productie proprie in valoare de 800. Din soldul astfel creat, vinde ca atare semifabricate de 600 lei, consuma in productie proprie ca materii prime 400 lei si ca materiale consumabile 200 lei, trimite spre prelucrare la terti 500 lei, iar la inventarul de la finele lunii, constata lipsa semifabricatelor in valoare de 50 lei. Se cere sa se efectueze operatiunile in registrul jurnal si sa se stabileasca soldul in fisa contului. 341 = % - 1.300 lei inregistrat in contabilitate semifabricate 711 - 800 lei - dn productie proprie; 354 - 500 lei - ause de la terti % = 341 - 1.850 lei scoatere din gestiune semifabricate 371 - 700 lei - s trec spre vanzare la marfa 301 - 400 lei - cnsumate ca materii prime 302 - 200 lei - cnsumate ca materiale consumabile 354 - 500 lei - timise spre prelucrare la terti 711 50 lei - cnstatate lipsa la inventar Explicatii Sold initial Realizate in productie proprie Aduse din prelucrare terti Se vand ca marfa Se consuma ca materii prime Se consuma ca materii consumabile Trimise spre prelucrare terti Constatate lipsa la inventar FISA CONTULUI D 800 500 700 400 200 500 50 341 C Sold 700 1.500 2.000 1.300 900 700 200 150
CONT 345 PRODUSE FINITE - tine evidenta existentului si miscarii produselor finite; - de activ; - se debiteaza cu: - produse finite realizate in productie proprie sau gasite plus la inventar (C 711) - aduse de la terti (C 354); 58
- achizitionate de la furnizori (C 401). - se crediteaza cu : - vandute ca marfa (D 371); - lipsa la inventar (D 711); - acordate la salariati ca plata in natura (D 421) - retinute si consumate in productie proprie (D 301, 302, 303) - donate ca sponsorizare (D 658); - trimise la terti (D 354); - pierdute in calamitati (D 671); - soldul debitor, reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor existente in stoc la finele lunii. CONT 346 PRODUSE REZIDUALE - tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri; - de activ; - se debiteaza cu - itrate in gestiune din productie proprie (C 711) - aduse de la terti (C 354) - aduse de la furnizori (C 401) - se crediteaza cu - vloarea celor iesite din gestiune (D 711) - trimise la terti (D 354) - soldul debitor - vloarea produselor reziduale existente in stoc la finele lunii. CONT 348 DIFERENTE DE PRET LA PRODUSE - tine evidenta diferentelor intre pretul standard (prestabilit) si costul de productie la produse - este bifunctional si rectificativ - se debiteaza cu - dferentele de pret in plus cand pretul de productie este mai mare decat costul standard (prestabilit), productie proprie (C 711) - diferentele de pret in minus repartizate asupra produselor vandute (C 711) - se crediteaza cu: - diferente de pret in minus cand costurile de productie sunt mai mici decat pretul prestabilit (D 711) - diferente de pret in plus repartizate asupra produselor vandute (D 711) - soldul debitor sau creditor reprezinta diferentele de pret aferente produselor aflate in stoc. 5. CONTABILITATEA STOCURILOR AFLATE LA TERTI Tine evidenta stocurilor aflate la terti pe o perioada determinata pe categorii de stocuri asa cum prevede grupa de conturi numarul 35 si anume: materii si materiale aflate la terti cont 351, produse aflate la terti cont 354 si care se refera la toata grupa de produse (semifabricate, produse finite, produse reziduale), animale aflate la terti cont 356, marfuriaflate la terti cont 357, ambalaje aflate la terti cont 358. Toate conturile sunt de activ, se debiteaza cu valorile trimise la terti creditand conturile stocurilor respective si se crediteaza pe masura primirii stocurilor trimise la terti, debitand categoriile respective de materii prime, materiale, produse, marfuri, animale si ambalaje. Soldul conturilor debitor, reprezinta valoarea stocurilor ce se mai afla in prelucare la terti. 6. TABILITATEA ANIMALELOR
59
Se tine cu ajutorul conturilor din grupa 36 si anume: CONT 361 ANIMALE SI PASARI - tine evidenta animlelor si pasarilor de natura stocurilor, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel in vederea cresterii si folosirii lor pentru munca si reproductie, animale si pasari la ingrasat pentru a fi vandute, colonii de albine, precum si animale pentru reproductie de lana, lapte si blanuri. - de activ; - se debiteaza cu: - valori aprovizionate (C - 41, 408); - aduse de la terti (C - 36); - aduse ca aport in natura (C - 46); - obtinute in productie proprie (C - 71); - primite cu titilu gratuit (C - 78); - constatate plus la inventar (C - 71); - se crediteaza cu: - valoarea animale si pasari vandute (D - 31, 606) - trimise la terti (D - 36); - animale trecute la imobilizari (D - 234); - pierdute in calamitati (D - 61) - constatate lipsa la inventar (D - 71); - decedate (D - 66); - soldul debitor, reprezinta valoarea animalelor si pasarilor aflate in stoc. CONT 368 DIFERENTE DE PRET LA ANIMALE SI PASARI - tine evidenta diferentelor de pret in plus sau in minus, intre pretul de inregistrare standard si costul de achizitie sau costul propriu de productie; - este bifunctional si rectificativ. - se debiteaza cu diferente de pret in plus la animale si pasari achizitionate (C - 41) diferente de pret in minus la animale si pasari trecute pe cheltuieli (C - 66) diferente pret in plus pentru cele din productie proprie (C - 71) diferente pret in minus repartizate asupra celor iesite din gestiune (C - 71) - se crediteaza cu diferente de pret in minus la achizitii (D - 31) diferente de pret in minus din productie proprie - 71) diferente de pret in plus la cele trecute pe cheltuieli (D - 66) diferente de pret in plus repartizate asupra animalelor si pasarilor din productie proprie iesite din gestiune - 71) - soldul debitor sau creditor, reprezinta diferentele de pret la animalele si pasarile aflate in stoc. Evidenta contabila a animalelor si pasarilor, ca si a produselor derivate obtinute, solicita administratiei o atentie deosebita privind evidenta, controlul, inregistrarea sporului in greutate, a nasterilor, a hranirii si asistetei medico-veterinare, inregistrarea permanenta si corecta a produselor derivate: lapte, oua, lana, blanuri naturale, sacrificari pentru cantina proprie, trecerea unor animale la imobilizari corporale, etc Deci se impune organizarea unei evidente analitice operative. Ex.: Se achizitioneaza animale in valoare de 2.000 lei care se vor plati ulterior prin ordin de plata. In cursul lunii au loc urmatoarele miscari: se nasc 10 purcei, evaluati la nastere cu suma de 2 lei bucata, se inregistreaza spor in greutate in valoare de 300 lei, se expediaza la clienti animale in valoare de 500 lei, se
60
trec la imobilizari animale in valoare de 600 lei, iar pe data de 25 ale lunii se constata ca 2 purcei nounascuti au decedat. Sa se efectueze operatiunile legale in contabilitate pe baza de documente justificative aprobate. 361 = 401 2.000 lei achizituonat animale Fact.12 401 = 5121 2.000 lei platit furnizor O.Pl. nr. 236 - proces verbal nr. 5 inregistrat 10 purcei x 2 lei = 20 lei 361 = 711 20 lei inregistrat animale nou-nascute 361 = 711 300 lei inregistrat spor in greutate proces verbal nr. 6 411 = 701 500 lei expediat produse finite la client - nota cand expediem derivate (lapte, branza, oua, etc) operam cu cont 708 venituri din activitati diverse 5121 = 411 500 lei incasare c/v animale 606 = 361 500 lei descarcat gestiunea 2134 = 361 600 lei animale trecute la imobilizari 606 = 361 4 lei c/v animale decedate proces verbal nr. 7 7. CONTABILITATEA CIRCULATIEI MARFURILOR Se realizeaza cu ajutorul grupei 37 Marfuri, compusa din doua conturi: - 371 - Mrfuri - 378 - Dferente de pret la marfuri CONT 371 - MRFURI - tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri - de activ - se debiteaza cu - vloarea marfurilor achizitionate (C - 41, 408) - valoarea marfurilor aportate in natura (C - 46) - valoarea marfurilor aduse de la terti (C - 37) - valoarea stocurilor vandute ca atare (C - 31, 302, 303, 361) - valoarea produselor finite vandute prin magazine proprii (C - 35) - valoarea marfurilor primite cu titlu gratuit (C - 78) - valoarea marfurilor constatate plus la inventar (C-607) - valoarea adaosului comercial si a TVA neexigibile in cazul in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul (C378 pentru adaos comercial, C4428 pentru TVA neexigibil) - se crediteaza cu - vloarea marfurilor vandute (D 607) - valoarea marfurilor lipsa la inventar (D 607) - valoarea marfurilor trimise spre prelucrare la terti (D - 37) - valoarea adaosului comercial si a TVA neexigibile iesite din gestiune (D - 38 si 4428) - valoarea marfurilor donate (ca sponsorizare) (D - 68) - valoarea marfurilor pierdute prin calamitati (D - 61) - soldul debitor, reprezinta valoarea marfurilor aflate in stoc. CONT 378 DIFERENTE DE PRET LA MARFURI - tine evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferenta marfurilor din unitatile comerciale. Continutul lui este influentat de pretul de inregistrare al marfurilor
61
- este bifunctional si rectificativ - se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (D 371) - se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune (C 371) - sdul debitor sau creditor, reprezinta diferenta de pret aferenta marfurilor aflate in stoc. Pentru societatile comerciale, marfurile reprezinta o categorie aparte de stocuri, care in sfera lor de circulatie de la producator la consumator trec printr-o vasta retea de agenti economici care vand en gros (cu ridicata) sau en detail (cu amanuntul), sau chiar in sistem mixt. De asemenea intervin cele realizate in productie interna ( 301, 302, 303, 341, 345, etc) si care sunt destinate vanzarii ca atare, deci trec in categoria de marfuri cu diferentele de pret aferente (308, 348, 368, 378) si bineinteles adaosul comercial propus a se realiza. La acestea trebuie adaugate si impozitele indirecte privind TVA, accize, etc In contabilitatea marfurilor trebuie tinut cont, de asemenea, ca sunt agenti economici care inca nu au ajuns la cifra de afaceri de 1.5 miliarde lei, iar de la 01.01.2003 1.7 miliarde lei, fapt pentru care, in baza L. 345/2002 M.Of. 371/2002, sunt scutiti de plata TVA, ceea ce impune ca atunci cand cumpara diverse produse si marfuri, acestea sunt contabilizate la un pret ce include si TVA. Pentru calculul adaosului comercial aferent marfurilor vandute se utilizeaza coeficientul K, ce se calculeaza astfel: Sold initial ct. 378 + Rulaj creditor ct. 378 K= Sold initial ct. 371 + Rulaj debitor ct. 371 TVA neex. (4428) Valoarea vanzarilor se inmulteste deci cu valoarea in procente a coeficientului K si se obtine valoarea adosului comercial in suma absoluta. Ex.: Se achizitioneaza marfuri in valoare de 1.000 lei cu TVA 19% si se hotaraste sa se vanda unui client la un pret negociat de 1.500 lei. Se cere inregistrarea in contabilitate a fact. nr.18, plata furnizorului cu ordin de plata nr.47, expedierea marfurilor la client cu foaia de insotire nr. 456, incasarea c/v acestora si descarcarea gestiunii. Rezolvare: a) realizam urmatoarea schem: Cumparare de marfuri Valoare MF TVA 19% Total Total P.A. Vanzarea marfurilor Adaos com. TVA neexigibil x 100
1.000 190 1.190 1.500 2.60,5 2.39,5 1.500 1.190 = 310 lei suma ce cuprinde valoarea adaos comercial si valoarea TVA la adaos. TVA la adaos = (310 x 19)/119 = 49,50 lei Adaos comercial = 310 49,50 = 260,50 lei TVA neexigibila = TVA marfuri + TVA la adaos = 190 + 49,50 = 239,50 b) inregistram achizitionarea de marfuri: % = 401 1.190 lei achizitionat marfuri 371 1.000 lei c/v marfuri 4426 190 lei c/v TVA deductibila 401 = 5121 1.190 lei platit furnizor c) inregistrat diferenta de pret la marfuri: 371 = 378 260,50 lei c/v adaos comercial 371 = 4428 239,50 lei c/v TVA neexigibil 62
d) expediat marfuri catre clienti 411 = % - 1.500,00 lei - lvrat marfuri catre clienti F. INS. 707 - 1.260,50 lei - vnituri din vanzarea marfii 4427 - 239,50 lei - TA colectata 5121 = 411 1.500 lei - icasat cu O PL nr. c/v marfa e) descarcat gestiunea de marfuri % = 371 1.500,00 lei descarcat gestiune c/v marfa vanduta 601 1.000,00 lei c/v marfuri (cheltuieli cu marfurile) 378 260,50 lei c/v adaos comercial (diferente pret la marfa) 4428 239,50 lei TVA neexigibila 8. TABILITATEA AMBALAJELOR Se realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 38, reprezentata de conturile:
CONT 381 - ABALAJE - tine evidenta existentului si miscarii stocului de ambalaje - de activ - se debiteaza cu valoarea ambalajelor achizitionate (C 401, 408) aduse ca aport in natura (C 456) se de la terti (C - 38) statate plus la inventar (C - 68) primite cu titlu gratuit (C - 78) realizate in productie proprie (C - 35) - screditeaza cu ambalaje vandute ca atare (D - 31) constatate lipsa la inventar (D - 68) mise la terti (D - 38) donate cu titlu gratuit (D - 68) pierdute prin calamitati (D - 61) - descarcare gestiune cu c/v ambalaje livrate la terti (D - 68) - soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor existente in stoc. CONT 388 DIFERENTA PRET LA AMBALAJE - tine evidenta diferentelor in plus sau in minus intre pretul standard (prestabilit) si pretul de achizitie al ambalajelor. - este bifunctional si rectificativ - se debiteaza cu diferente de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat costul standard) aferenta ambalajelor intrate in gestiune (C - 41) diferente de pret in minus aferente ambalajelor iesite din gestiune (C - 68) - screditeaza cu diferente de pret in minus aferente ambalajelor achizitionate (D - 31) diferente de pret in plus aferente ambalajelor iesite gestiune (D - 68) - soldul debitor sau creditor reprezinta diferenta de pret pentru ambalajele existente in stoc - formule debitare: % = 401 600 lei inregistrat ambalaje
63
381 500 lei pret standard 388 100 lei diferenta in plus creditare: 381 = % - 500 lei pret standard 401 - 380 lei pret achizitie 388 - 120 lei diferente pret in minus 9. TABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 39, compusa din conturile 391 398. Cu ajutorul acestora se tine evidenta constituirii provizioanelor pentru deprecieri, pe categorii de stocuri, diminuarea sau anularea acestora, conform legii. - toate sunt conturi de pasiv - se crediteaza cu valoarea provizioanelor constituite sau suplimentate, debitand contul 681 pe analiticul respectiv 6814 - se debiteaza cu valoarea provizioanelor diminuate sau anulate, creditand contul 7814 - soldul conturilor creditor, reprezinta valoarea provizioanelor constituite la o anumita data. EXEMPLE CONTABILE PRIVIND STOCURILE Se achizitioneaza marfa in valoare de 1.000 lei, cu TVA inclus in cost si se inregistreaza in contabilitate la un pret cu amanuntul de 1.300 lei. La inceputul lunii, soldul creditor al contului 378 = 50 lei, iar soldul debitor al contului 371 = 300 lei. Se vinde marfa in valoare de 900 lei cu TVA inclus. Sa se contabilizeze achizitionarea si plata, vanzarea, incasarea c/v acesteia si descarcarea gestiunii de marfa. Se rezolva in cadrul orelor practice. 10. CONTABILIZAREA MARFURILOR PRIMITE IN REGIM DE CONSIGNATIE La primirea unor marfuri pentru a fi vandute in regim de consignatie, acestea se negociaza pe un pret de expunere, se intocmeste bonul de primire a marfii in magazin, iar acesta se inregistreaza pe un cont in afara bilantului, respectiv ct. 8038 Alte valori in afara biliantului. Acest cont se debiteaza la intrarea marfii si se crediteaza cand marfa se restituie, sau dupa valorificarea acestora. D 8038 valoarea marfii. ulterior se calculeaza comisionul ce trebuie sa-l primeasca magazinul si TVA aferenta comisionului, taxa ce urmeaza a fi virata la buget marfa se expune la vanzare cu pretul negociat plus TVA dupa vanzarea efectiva se procedeaza astfel: - se incarca gestiunea cu marfa 371 = % incarcarea gestiunii 462 suma de platit creditorului 378 c/v adaos comercial 4428 c/v TVA neexigibila - se inregistreaza vanzarea marfii 5311 = % 707 venituri din vanzare marfa (inclusiv comisionul) 4427 TVA colectata - se descarca gestiunea % = 371 descarcarea gestiunii 607 cheltuieli efective cu mf 378 c/v comision 4428 TVA neexigibila
64
- se plateste creditorul 462 = 5311 platit deponentul - se trece TVA colectata la TVA de plata la buget 4427 = 4423 c/v TVA de plata la buget - se vireaza TVA 4423 = 5121 virat TVA la buget - se inchide contul in afara bilantului (C - 838) Exemplu: Se primeste spre vanzare un aparat radio pentru autoturism si se negociaza la pretul de 180 lei. Comisionul agentului economic este stabilit la 10%. Marfa se vinde in aceeasi zi. Sa se inregistreze in contabilitate, inclusiv virarea obligatiilor catre stat. a) inregistram marfa: D 8038 = 180 lei c/v aparat radio autoturism b) calculam comision: 180 x 10% = 18 lei c) calculam TVA la comision: 18 x 19% = 3,42 lei d) se expune marfa la pretul negociat plus TVA: 180 + 3,42 = 183,42 lei e) dupa vanzare se procedeaza astfel: - se incarca gestiunea de marfa 371 = % - 183,42 lei incarcat gestiunea 462 162 lei de platit creditorlui (pretul comision) 378 18 lei c/v comision 4428 3,42 lei c/v TVA neexigibila - inregistram vanzarea marfii 5311 = % 183,42 lei - iregistram vanzarea marfii 707 180 lei venituri din vanzarea marfii 4427 3,42 lei TVA colectata - descarcam gestiunea de marfuri % = 371 183,42 lei descarcat gestiune 607 162 lei cheltuieli cu marfurile 378 18 lei - dferenta pret (comision) 4428 3,42 lei TVA neexigibila - platim deponentul 462 = 5311 162 lei platit deponent marfa - inregistram TVA de plata si o viram la buget 4427 = 4423 3,42 lei TVA de plata 4423 = 5121 3,42 lei virat TVA la buget - inchis cont in afara bilantului C 8038 180 lei Nota: similar se procedeaza si in cazul caselor de amanet.
Curs 6
FISCALITATE IMPOZITE SI TAXE
65
1. 2. 3. 4.
Generalitati privind impozitele si taxele. Principalele impozite si taxe directe. Principalele impozite si taxe indirecte. Impozitele si traxele locale.
1. GENERALITATI PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE. Tara noastra se afla inca in perioada de tranzitie la economia de piata. In tarile cu o economie de piata traditionala, treneaza deja motoul Nimic nu este mai durabil ca impozitul. A constientiza si a realiza sentimentul peren al construirii democratiei nu este usor dar este sigur ca numai timpul si faptele vor fi catalizatorul formativ al individului fata de lege si de obligatia fiscala. Vorbind despre un stat unitar, suveran si independent, condus cu demnitate si speranta catre o viata mai mai buna, sa analizam impreuna notiuni fundamentale privind productia, ramurile productive si neproductive ale economiei nationale, modul cum se formeaza, cum se distribuie si se redistribuie venitul national, bugetul, ca mijloc de conducere, analiza si control. Formele traditionale de formare a veniturilor bugetului statului si a bugetului asigurarilor sociale o reprezinta impozitele si taxele. Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si un titlu nerambursabil datorata conform legii, de catre persoane juridice si fizicepentru veniturile pe care le obtin sau pentru bunurile pe care le poseda. Este clar ca impozitul a aparut concomitent cu destramarea comunei primitive si aparitia statului, iar pe teritoriul tarii noastre a imbracat una din cele mai dure forme, impuse adesea si de puteri straine ce si-au exercitat dominatia in anumite perioade. Este de retinut insa ca nici un impozit al statului nu se poate institui sau percepe decat in puterea unei legi, de unde si axioma ca NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE, IAR FISCUL REPREZINTA SAREA DEMOCRATIEI. O clasificare cu caracter general o prezentam in schema alaturata, iar in ceea ce priveste impozitele in Romania, acestea sunt detaliate anual prin lista anexa la legile bugetare. Taxele reprezinta plati efectuate de persoane juridice sau fizice pentru serviciile prestate acestora de catre institutiile publice. Sunt multe taxe care au si elemente de impozit deoarece nivelul taxelor percepute estemult superior costului serviciilor prestate cum sunt: taxele de timbru, taxele notariale, taxele judecatoresti, arbitrare, etc. La cursul de contabilitate nu intram in detalii, dar analizam cel putin acele impozite si taxe ce se contabilizeaza in gestiunea agentului economic si impun o cunoastere temeinica a legislatiei de resort.
CLASIFICAREA IMPOZITELOR DE STAT
- Impozite reale
- Impozitul funciar - Impozitul pe cladiri
66
-IMPOZITE DIRECTE 1. Dupa trasaturile de fond si de forma - Iozite personale
- Iozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere - Iozitul pe capitalul mobiliar sau banesc - Impozite pe veniturile persoanelor fizice - Impozite pe veniturile societatilor de capital
- Impozite pe venit
- Iozite pe averea propriu- zisa - Impozite pe circulatia averii - Impozitul pe sporul de avere - Taxe de consumatie - Venituri care provin de la monopolurile fiscale -IMPOZITE INDIRECTE - Taxe vamale - Taxe de timbru si inregistrare 2. Dupa obiect - Impozite pe venit - Impozite pe avere - Impozite pe cheltuieli - Impozite financiare 3. Dupa scopul urmarit - Iozite de ordine - Impozite permanente 4. Dupa frecventa cu care se realizeaza - Impozite incidentale (extraordinare) - In statele de tip federal 5. Dupa institutia care le administreaza - In statele de tip unitar - Impozite federale - Impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale unei federatii - Impozite locale - Impozite ale administratiei centrale de stat - Impozite locale
- Impozite pe avere
67
2. PRINCIPALELE IMPOZITE SI TAXE DIRECTE A.OZITUL PE PROFIT Baz legal: Codul fiscal L. 571/22 decembrie 2003 M. Of. 927 23.XII.2003 intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, n care au fost incluse modificarile si completarile aduse prin urmatoarele acte normative: - Rectificare - - 0.II.2004 - ORD. 92/24 decembrie 2003 - - 2.VI.2004 - ORD. 83/19 august 2004 - - 2.VIII.2004 - ORD. 94/26 august 2004 - - 3.VIII.2004 - L. 507/17 noiembrie 2004 - - 1.XI.2004 - L. 494/12 noiembrie 2004 - - 2.XI.2004 - OUG 123/24 noiembrie 2004 - - 0.XII.2004 - OUG 138/29 decembrie 2004 - - 3.XII.2004 - H.G 84/03 februarie 2005 - - 1.II.2005 - OUG 24/24 martie 2005 - - 3.III.2005 - L. 163/01 iunie 2005 - - 0.VI.2005 - - - 2.VII.2005 - OUG 21/16 martie 2006 - - 2.III.2006 - OUG 33/19 aprilie 2006 - - 0.V.2006 - L. 343/17 iulie 2006 - - 0.VIII.2006 CONTRIBUABILI (cf. art. 13) - Snt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili: a) persoanele juridice romane; b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica; d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; e) soanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana. -
68
SFERA DE CUPRINDERE A IMPOZITULUI (cf. art. 14). - Ipozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate; b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. SCUTIRI (cf. art. 15) - () Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: a) trezoreria statului; b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel; c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV; d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat; e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil; f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata,
69
cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare; h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune; i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii. k) Banca Nationala a Romaniei; l) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii. (2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. (3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul
70
echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la cf.cf.art. 17 alin. (1) sau cf.cf.art. 18, dupa caz. Anul fiscal (cf. art. 16) - () Anul fiscal este anul calendaristic. (2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. COTELE DE IMPOZITARE (cf. art. 17) - Cta de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute la cf.cf.art. 38.
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive (cf. art. 18) - Cntribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL Reguli generale (cf. art. 19) - () Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. (2) Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal. (3) Contribuabilii care au optat pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vanzare cu plata in rate, pe masura ce ratele devin scadente, beneficiaza in continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor
71
respective; cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. (4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii. (5) Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer. Venituri neimpozabile (cf. art. 20) - Umatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoana juridica romana; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. B.OZITUL PE SALARII Baza legala: - Codul fiscal (L571/22.12.2003) - MOf. 927/23.12.2003, cu modificrile ulterioare Determinarea impozitului pe venitul din salarii (cf. art. 57) - () Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. (2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele: 72
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva; - cotizatia sindicala platita in luna respectiva; - contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro; b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora; (21) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
C. OZITUL PE DIVIDENDE SI DOBNZI Baza legala: - Codul fiscal (L571/22.12.2003) - MOf. 927/23.12.2003, cu modificrile ulterioare Dividendul este orice distribuire facuta de o persoana juridica, in bani si/sau in natura in favoarea actionarilor sau asociatilor din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi. Declararea si retinerea impozitului pe dividende (cf. art. 36) - () O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana. (3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. (4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii.
73
D. VENITUL DIN JOCURI DE NOROC Baza legala: - Codul fiscal (L571/22.12.2003) - MOf. 927/23.12.2003, cu modificrile ulterioare Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc (cf. art. 75) - () Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la cf.cf.art. 42. (2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri. Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc (cf. art. 76) - Vnitul net este diferenta dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc si suma reprezentand venit neimpozabil. Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc (cf. art. 77) - () Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net. (2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 10 mii lei si cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 10 mii lei. (3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri. (4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi. (5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final. (6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. E. CONTRIBUTII DE ASIGURARI SOCIALE. In baza L 19/2000 si O.G. 147/2002, angajatii si angajatorii platesc contributia de asigurari sociale diferentiat, astfel: - angajatii cu CIM si cei asimilati platesc 9,5% indiferent de grupa de munca in care lucreaza; - angajatorii: - 19,5% (29% - 9,5%) - pntru conditii normale de munca; - 29,5% (39% - 9,5%) - pntru conditii deosebite de munca; - 34,5% (44% - 9,5%) - pntru conditii speciale de munca; - 0,5% pentru constituirea fondului privind accidentele de munca si boli profesionale.
74
Cotele se calculeaza asupra veniturilor salariale brute realizate de angajati, mai putin indemnizatiile de asigurari sociale, indiferent din ce fond se platesc. Se va detalia cu exemple practice pe perioada cursului, inclusiv cazurile de exceptii (asociat unic, manager, personal independent, etc.) si care platesc cota integrala. Pe langa cotele de mai sus, fiecare fiecare angajator plateste o cota de 0,5% pentru constituirea fondului privind accidentele de munca si boli profesionale. F. CONTRIBUTIA LA FONDUL DE SOMAJ - Baza legala - L76/2002, cu modificrile ulterioare Datoreaza aceasta contributie: - angajatul - ocota de 0,5% calculata la salariul de baza trecut in carnetul de munca; - angajatorul - 1 asupra fondului de salarii realizat de salariati inclusiv asupra indemnizatiilor de concediu medical suportat de angajator Suma se vireaza la ANOFM. G. CONTRIBUTIA LA ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE Baza legala - OG. 150/2002, cu modificrile ulterioare Cotele de contributie sunt diferentiate astfel: - angajatii platesc 6,5%; - angajatorii platesc 5,5%; - cei ce se angajeaza facultativ platesc 13,5%; Se calculeaza asupra veniturilor salariale brute, inclusiv asupra indemnizatiei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. Pentru perioada concediilor medicale, cota de 6,5% se suporta din bugetul asigurarilor sociale, iar pentru militari in termen si cei ce executa pedepse privative de libertate, de la bugetul de stat. NOMENCLATORUL OBLIGATIILOR DE PLAT
LA BUGETELE ASIGURRILOR SOCIALE I FONDURILOR SPECIALE
Nr. crt.
DENUMIRE OBLIGAIE
BAZA LEGAL
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de Contributia individuala de asigurari sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea sociale retinuta de la asigurati nr.399/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte Contributia de asigurari sociale drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile datorata pentru persoanele pentru ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele care plata drepturilor se suporta din reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari bugetul asigurarilor pentru somaj prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile Contributia de asigurare pentru ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele accidente de munca si boli reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari profesionale pentru someri prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare
75
Contributia de asigurari sociale datorata de angajator
Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.399/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare;Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr.340/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, modificata si completata prin Legea nr.7/2007 ;Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile
Contributia pentru asigurari sociale de sanatate retinuta de la asigurati Contributia pentru asigurari sociale de sanatate datorata pentru persoanele pentru care plata drepturilor se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj Contributia de asigurari sociale de sanatate, datorata pentru persoanele care se afla in concediu medical pentru incapacitate de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala conform Legii nr.95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si alte deduceri conform legislatiei specifice privind contributiile sociale Contributia pentru asigurari sociale de sanatate datorata de pensionari pentru veniturile din pensii care depasesc limita supusa impozitului pe venit Contributia pentru asigurari sociale de sanatate datorata pentru persoanele care satisfac serviciul militar in termen Contributia pentru asigurari sociale de sanatate datorata pentru persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv Contributia individuala pentru asigurari sociale de sanatate pentru persoanele aflate in concediu pentru cresterea copilului pana la
10
11 12
76
implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani Contributia pentru asigurari sociale de sanatate datorata de angajator
ulterioare; Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.399/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.399/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.399/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.399/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr.86/2003, privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului
13
14
Contributia pentru concedii si indemnizatii datorata de persoanele aflate in incapacitate de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala, suportata de catre angajator Contributia pentru concedii si indemnizatii datorata de persoanele aflate in incapacitate de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala, suportata din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale constituit in conditiile legii
15
16
Contributia pentru concedii si indemnizatii datorata de persoanele aflate in somaj
17
Contributia pentru concedii si indemnizatii de la persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator
18
Contributia individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la asigurati
19
Contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator Contributia angajatorilor la Fondul
20
77
21
22
23
24
25
de garantare pentru plata creantelor salariale Contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate din activitati publicitare la produsele din tutun si bauturi alcoolice Contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate pentru produsele din tutun din productia interna Contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate pentru produsele din tutun din achizitii intracomunitare/import Contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate pentru bauturile alcoolice din productia interna Contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate pentru bauturile alcoolice din achizitii intracomunitare/import
de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare
3. PRINCIPALELE IMPOZITE SI TAXE INDIRECTE A.ELE VAMALE Baza legala - OG. 26/1993 privind tariful vamal de import- cu modificarile ulterioare; - L 102/1994 de aprobare a O.G. 26/1992; - L 141/1997 - Cdul vamal al Romaniei Se percepe asupra impozitului si tranzitului vamal la valoarea marfurilor importate, cand trec frontiera de stat a tarii importatoare. Are rolul unui impozit de egalizare la nivelul preturilor marfurilor indigene. In cazul persoanelor fizice care introduc sau scot bunuri peste limita legala, platesc taxa vamala. Taxele vamale sunt exprimate in procente si se aplica la valoarea in vama, determinata pe baza Acordului pentru tarife si comert, la care se adauga (daca este cazul) cheltuielile de transport si de asigurare pe parcurs extern. Se aplica o amenda de 50% la valoarea in vama pentru declaratie vamala sau documente eronate si o amenda egala cu valoarea marfii sau confiscarea acesteia, in cazul in care se incarca sau se transbordeaza marfuri fara permis vamal. Comisionul vamal este de 0,5% din valoarea marfurilor si se incaseaza de Directia Generala a vamilor.
B.IZELE M.Of. Baza legala - OG. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizarii42/2000; 78
. 212/2000 pentru aprobarea normelor metodologice privind tehnica de calcul si formularistica necesare pentru accize si pentru impozitul pe titei si gaze din productia interna - MOf. 142/2000 Reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara sau din import, care se considera ca nefiind absolut necesare pentru consumul curent al populatiei. Accizele se practica in asociere cu TVA, deci sunt incluse in baza de impozitare pentru calculul TVA. Sfera de aplicare a accizelor este formata din: - alcool brut, alcool etilic si orice alte produse destinate consumului si care contin alcool; - toate produsele din tutun; - produsele petroliere si gazele naturale; - alte produse si grupe de produse nominalizate de O.G. 27/2000 cum ar fi: cafea si derivate din cafea, confectii din blanuri naturale (exceptie iepure, oaie, capra), articole din cristal, bijuterii din aur si platina (exceptie verighete), autoturisme, parfumuri, ape de colonie si de toaleta, aparate video, combine audio, cuptor cu microunde, arme de vanatoare, etc. Platitorii sunt agenti economici persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate, care produc sau importa astfel de produse. Accizele se calculeaza o singura data, prin aplicarea sumei sau cote procentuale in Euro asupra bazei de impozitare. Atat supravegherea fiscala cat si amenzile contraventionale sunt deosebit de severe, fapt pentru care, atunci cand situatia impune, baza legala se va studia in detaliu. Pe timpul cursului exemplificam cateva metode de calcul si modul de contabilizare a accizelor. C.A PE VALOAREA ADAUGATA Baza legal: - Codul fiscal (L571/22.12.2002003) - MOf. 927/23.12.2003, cu modificrile ulterioare
Definitia taxei pe valoarea adaugat cf. art. 125. - Txa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului si care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.
Semnificatia unor termeni si expresii cf.art. 1251. - () In sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. achizitie reprezinta bunurile si serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila, achizitii intracomunitare si importuri de bunuri; 2. achizitie intracomunitara are intelesul cf.cf.art. 1301;
79
3. active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu; 4. activitate economica are intelesul prevazut la cf.cf.art. 127 alin. (2). Atunci cand o persoana desfasoara mai multe activitati economice, prin activitate economica se intelege toate activitatile economice desfasurate de aceasta; 5. baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile, stabilita conform cap. VII; 6. bunuri reprezinta bunuri corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile; 7. produse accizabile reprezinta urmatoarele bunuri supuse accizelor, conform legislatiei in vigoare: a) uleiuri minerale; b) alcool si bauturi alcoolice; c) tutun prelucrat. 8. codul de inregistrare in scopuri de TVA reprezinta codul prevazut la cf.cf.art. 154 alin. (1), atribuit de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze conform cf.cf.art. 153 sau 1531, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente dintr-un alt stat membru; 9. data aderarii este data la care Romania adera la Uniunea Europeana; 10. decont de taxa reprezinta decontul care se intocmeste si se depune conform cf.cf.art. 1562; 11. Directiva a 6-a este Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sstemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de stabilire, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 13 iunie 1977, cu modificarile si completarile ulterioare; 12. factura reprezinta documentul prevazut la cf.cf.art. 155; 13. importator reprezinta persoana pe numele careia sunt declarate bunurile, in momentul in care taxa la import devine exigibila, conform cf.cf.art. 136; 14. intreprindere mica reprezinta o persoana impozabila care aplica regimul special de scutire prevazut la cf.cf.art. 152 sau, dupa caz, un regim de scutire echivalent, in conformitate cu prevederile legale ale statului membru in care persoana este stabilita, conform cf.cf.art. 24 si 24 (a) ale Directivei a 6-a;
80
15. livrare intracomunitara are intelesul prevazut la cf.cf.art. 128 alin. (9); 16. livrare catre sine are intelesul prevazut la cf.cf.art. 128 alin. (4); 17. perioada fiscala este perioada prevazuta la cf.cf.art. 1561; 18. persoana impozabila are intelesul cf.cf.art. 127 alin. (1) si reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica; 19. persoana juridica neimpozabila reprezinta persoana, alta decat persoana fizica, care nu este persoana impozabila, in sensul cf.cf.art. 127 alin. (1); 20. persoana neimpozabila reprezinta persoana care nu indeplineste conditiile cf.cf.art. 127 alin. (1) pentru a fi considerata persoana impozabila; 21. persoana reprezinta o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila sau o persoana neimpozabila; 22. plafon pentru achizitii intracomunitare reprezinta plafonul stabilit conform cf.cf.art. 126 alin. (4) lit. b); 23. plafon pentru vanzari la distanta reprezinta plafonul stabilit conform cf.cf.art. 132 alin. (2) lit. a); 24. prestarea catre sine are intelesul prevazut la cf.cf.art. 129 alin. (4); 25. regim vamal suspensiv reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, regimurile si destinatiile vamale prevazute la cf.cf.art. 144 alin. (1) lit. a) Pct. 1-7; 26. servicii furnizate pe cale electronica sunt: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice - sftware - s actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, aceasta nu inseamna in sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic; 27. taxa inseamna taxa pe valoarea adaugata, aplicabila conform prezentului titlu; 28. taxa colectata reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabila, precum si taxa aferenta operatiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform cf.cf.art. 150-1511; 29. taxa deductibila reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana impozabila pentru achizitiile efectuate; 30. taxa de dedus reprezinta taxa aferenta achizitiilor, care poate fi dedusa conform cf.cf.art. 145 alin. (2)-(4);
81
31. taxa dedusa reprezinta taxa deductibila, care a fost efectiv dedusa; 32. vanzarea la distanta reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia. (2) In intelesul prezentului titlu: a) o persoana impozabila are un sediu fix in Romania daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile; b) o persoana impozabila este stabilita in Romania in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. persoana impozabila are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un birou de vanzari sau cumparari, un depozit sau orice alta structura fixa, cu exceptia santierelor de constructii; 2. structura este condusa de o persoana imputernicita sa angajeze persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii; 3. persoana care angajeaza persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii sa fie imputernicita sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri si prestari pentru persoana impozabila; 4. obiectul de activitate al structurii respective sa fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentului titlu. (3) In intelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) Si care indeplinesc conditiile de la lit. b), respectiv: a) mijloacele de transport reprezinta o nava care depaseste 7,5 m lungime, o aeronava a carei greutate la decolare depaseste 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a carui capacitate depaseste 48 cm3 sau a carui putere depaseste 7,2 kW, Destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu exceptia: 1. navelor maritime folosite pentru navigatie in apele internationale si care transporta calatori cu plata sau pentru desfasurarea de activitati comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operatiuni de salvare sau asistenta in larg ori pentru pescuitul de coasta; si 2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care opereaza cu plata, in principal, pe rute internationale; b) conditiile care trebuie indeplinite sunt: 1. in cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km; 2. in cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari a caror durata totala depaseste 100 de ore;
82
3. in cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat zboruri a caror durata totala depaseste 40 de ore.
OPERAIUNI IMPOZABILE Operatiuni impozabile cf. art. 126. - () Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) operatiunile care, in sensul cf.cf.art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile cf.cf.art. 132 si 133; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la cf.cf.art. 127 alin. (1), actionand ca atare; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la cf.cf.art. 127 alin. (2); (2) Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit cf.cf.art. 1322. (3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit cf.cf.art. 1321: a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile cf.cf.art. 132 alin. (1) lit. b) Cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale cf.cf.art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta; b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana; c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii: a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;
83
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme. (5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) Este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor. (6) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a). Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici. (7) Regulile aplicabile in cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme. (8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania: a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania ar fi scutita conform cf.cf.art. 143 alin. (1) lit. h)-M); b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania; 2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania; 3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform cf.cf.art. 153 sau 1531; 4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania; c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in sensul cf.cf.art. 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul cf.cf.art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor, conform regimului special, in sensul cf.cf.art. 26 (a) din Directiva a 6-a;
84
d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri. (9) Operatiunile impozabile pot fi: a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la cf.cf.art. 140; b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la cf.cf.art. 143-1441; c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la cf.cf.art. 141; d) importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform cf.cf.art. 142; e) operatiuni prevazute la lit. a)-C), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la cf.cf.art. 152, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Persoane impozabile si activitatea economic cf. art. 127. - () Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. (2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. (3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului. (4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum si a celor prevazute la alin. (5) si (6). (5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform cf.cf.art. 141. (6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:
85
a) telecomunicatii; b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura; c) transport de bunuri si de persoane; d) servicii prestate in porturi si aeroporturi; e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare; f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale; g) depozitarea; h) activitatile organismelor de publicitate comerciala; i) activitatile agentiilor de calatorie; j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare; k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune. (7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare. (8) In conditiile si in limitele prevazute in norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite in Romania care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt in relatii stranse una cu alta din punct de vedere financiar, economic si organizatoric. (9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate in numele asocierii sau organizatiei respective. (10) Asocierile in participatiune constituite exclusiv din persoane impozabile romane nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, sunt tratate drept asocieri in participatiune.
86
OPERAIUNI CUPRINSE IN SFERA DE APLICARE A TAXEI Livrarea de bunuri cf. art. 128. - () Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. (2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme. (3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1): a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing; b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite; c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri. (4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la cf.cf.art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei; d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-C). (5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
87
(6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final. (7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active si pasive, ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent daca e facut cu plata sau nu ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege. (8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, astfel cum sunt prevazute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme; c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege; d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne; e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor; f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme. (9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora. (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12). (11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice. (12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni: a) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la cf.cf.art. 132 alin. (5) privind vanzarea la distanta;
88
b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la cf.cf.art. 132 alin. (1) lit. b) Privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia; c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat in teritoriul Comunitatii, in conditiile prevazute la cf.cf.art. 132 alin. (1) lit. d); d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, in conditiile prevazute la cf.cf.art. 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la cf.cf.art. 143 alin. (1) lit. a) Si b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export si la cf.cf.art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) si m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si organizatiilor internationale si fortelor NATO; e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, in conditiile prevazute la cf.cf.art. 132 alin. (1) lit. e) Si f) privind locul livrarii acestor bunuri; f) prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial; g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania; h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import. (13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai este indeplinita. (14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13). Prestarea de servicii cf. art. 129. - () Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la cf.cf.art. 128. (2) O persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ca intermediar in prestarea de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi aceste servicii, in conditiile stabilite prin norme. (3) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:
89
a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing; b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie; d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii; e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. (4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele: a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial; b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane. (5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata: a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme; b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor; c) servicii prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. (6) In cazul in care mai multe persoane impozabile, care actioneaza in nume propriu, intervin prin tranzactii succesive in cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final. (7) Prevederile art. 128 alin. (5) si (7) se aplica in mod corespunzator si prestarilor de servicii.
90
Schimbul de bunuri sau servicii cf. art. 130. - I cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.
Achizitiile intracomunitare de bunuri cf. art. 1301. - () Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. (2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele: a) utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru, in conformitate cu prevederile cf.cf.art. 128 alin. (10) si (11); b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, in situatia in care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la cf.cf.art. 142 alin. (1) lit. g). (3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata in Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata. (4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate. (5) Prin ordin al ministrului finantelor publice se pot reglementa masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a). Importul de bunuri cf. art. 131. - Iportul de bunuri reprezinta:
91
a) intrarea in Comunitate de bunuri care nu indeplinesc conditiile prevazute la cf.cf.art. 9 si 10 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau care, in conditiile in care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, nu sunt puse in circulatie libera; b) intrarea in Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu tert, altele decat bunurile prevazute la lit. a). FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA Faptul generator si exigibilitatea - dfinitii cf. art. 134. - () Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. (2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata. (3) Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor cf.art. 157 alin. (1). Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei.
Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii cf. 1341. - () Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol. (2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor. (3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator. (4) Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, faptul generator ia nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar. (5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine: a) in cazul livrarilor de bunuri si/sau al prestarilor de servicii, altele decat operatiunile prevazute la lit. b), care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica si altele asemenea, in ultima zi a perioadei specificate in contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depasi un an;
92
b) in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, la data specificata in contract pentru efectuarea platii.
Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii cf. 1342. - () Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine: a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator; b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora; c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.
Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa cf.art. 1343. - Pin derogare de la prevederile cf.art. 1342, in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutita de taxa conform cf.art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura pentru intreaga contravaloare a livrarii in cauza, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri cf.art. 135. - () In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care se face achizitia. (2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura catre persoana care efectueaza achizitia, pentru intreaga contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
Faptul generator si exigibilitatea pentru importul de bunuri cf.art. 136. - () In cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul
93
generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea respectivelor taxe comunitare. (2) In cazul in care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin. (1), faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar interveni faptul generator si exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. (3) In cazul in care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la cf.art. 144 alin. (1) lit. a) Si d), faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim.
EVIDENTA CONTABIL a decontarilor cu bugetul statului privind TVA se realizeaza cu ajutorul contului 442 TVA desfasurat pe urmatoarele conturi sintetice de grd.II: Cont 4423 - TA de plata - tine evidenta TVA de platit la bugetul de stat - de pasiv - se crediteaza - c diferentele rezultate la finele lunii intre TVA colectata (mai mare) si TVA deductibila - se debiteaza - platile efectuate catre buget - cnt 5121 sau cu TVA de recuperat compensator (C-4424) - dul contului creditor reprezinta TVA de plata Cont 4424 - TA de recuperat Tine evidenta TVA de recuperat de la bugetul statului - se debiteaza - c diferentele rezultate la finele lunii intre TVA deductibila (mai mare) si TVA colectata (credit cont 4426); - se crediteaza - c TVA incasata de la buget (5121) sau compensata in perioadele urmatoare cu TVA de plata (D-4423) - dul- debitor - rprezinta sume de recuperat Cont 4426 - TA deductibila Tine evidenta TVA cu drept de a fi dedusa. - de activ; - se debiteaza - c TVA platita la cumparari (C- 401, 404, 5121) - sume reprezentand TVA neexigibila care intre timp au devenit exigibile (C- 4428) - se crediteaza - smele compensate din TVA colectat (D- 4427) - diferente la finele lunii ce depasesc TVA colectat si urmeaza a fi recuperate de la buget (D- 4424) - cu prorata din TVA deductibila devenita nedeductibila, trecuta pe cheltuieli (635 alte impozite si taxe) - dul - l finele lunii nu prezinta sold Cont 4427 - TA colectata Tine evidenta TVA colectata din vanzari de bunuri si servicii 94
- de pasiv; - se crediteaza - TA colectata din vanzari bunuri, contracte lucrari executate si servicii prestate (411 clienti, 461 debitori, 5311); - TVA aferenta lipsurilor imputabile (428 datorii si creante cu personalul, 461 debitori) - TVA neexigibila devenita exigibila (4428) -TVA aferenta bunurilor utilizate pentru consum propriu, predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsuri neimputabile, precum si TVA aferenta bunurilor cordate personalului ca plata in natura (635); - TVA aferenta avansurilor incasate (411, 5121) - se debiteaza - TA de plata datorata bugetului (4423) - sumele echivalente TVA deductibile (4426) - TVA aferenta garantiilor pentru buna executie(4428) - soldul - l sfarsitul lunii nu prezinta sold Cont 4428 - TA neexigibila - bifunctional - se crediteaza cu - TA aferenta vanzarilor in rate (411) - TVA aferenta vanzarilor marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul (371) - TVA aferenta garantiilor pentru buna executie retinuta de beneficiarii lucrarilor (4427) - TVA aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate si facturilor sosite devenita deductibila (4426) - se crediteaza - TVA aferenta cumpararii in rate (401, 404) - aferenta vanzarilor de marfuri prin unitatile comerciale cu amanuntul (371) - TVA aferenta vanzarilor in rate devenita exigibila in cursul lunii (4427) - TVA amanata la plata (446 alte impozite, taxe si varsaminte) Exemple: 1. Se cumpar materii prime de 400 lei cu TVA inclus n cost. (400 x 19) : 119 = 63,87 lei 400 63,87 = 336,13 lei % = 401 400 lei 301 - 336,13 lei 4426 - 63,87 lei 401 = 5121 400 lei 2. Se receptioneaz materii prime de 500lei, exclusiv TVA, dar factura nu a sosit. Se contabilizeaza, se primeste ulterior factura si nu se constata diferente. 500 x 19% = 95 % = 408 - 595 lei 301 - 500 lei 4428 - 95 lei Urmare a primirii facturii se realizeaz operaiunile: 408 = 401 595 lei 4426 = 4428 - 95 lei
95
401 = 5121 - 595 lei 3. Un furnizor ce executa o lucrare de reparatii cu plata in rate. Lucrarea costa 1.000 lei, exclusiv TVA si se achita in 5 rate lunare. 1.000 x 19% = 190 lei - cv TVA % = 401 - 1.190 lei 611 = - 1.000 lei cheltuieli cu reparatiile 4428 - 190 lei TVA neexigibil 1.000 : 5 = 200 x 19% = 38 lei = 238 lei 401 = 5121 - 238 lei platit rata lunar 4426 = 4428 - 38 lei TVA devenita neexigibil 5 luni
4. Se cumpara marf n valoare de 1.200 lei cu TVA inclus si se inregistreaza in contabilitate cu un adaos comercial de 300 lei. Se vinde in sistem cu amanuntul i se descarc gestiunea. 1.200 x 19%) : 119 = 191,60 lei TVA : 12.000.000 - 1915.966 = 1008,40 lei 300 x 19 % = 57 lei 191,60 + 57 = 248,60 lei % = 401 - 1.200 lei - arovizionare marf 371 - 1.008,40 lei - cntravaloare marf 4426 - 191,60 lei - TA deductibil 371 = 378 - 300,00 lei adaos comercial 371 = 4428 - 248,60 lei inregistrare TVA neexigibil - se vinde cu amanuntul - dci prin casierie 5311 = % - 1.557,00 lei 707 - 1.308,40 lei 4427 - 248,60 lei - descarca gestiunea: - % = 371 - 1.557,00 lei - vloare marfa 607 - 1.008,40 lei - celtuieli cu marfa 378 - 300,00 lei - dferenta pret la marfa 4428 - 248,60 lei - TA neexigibil - inchiderea conturilor de TVA: 4427 = % - 248,60 4426 - 191,60 lei - TA deductibila 4423 - 57,00 lei - TA la de plat (aferent adaosului realizat/ncasat) NOTA - pe parcursul cursului se vor detalia: - mecanismul producerii TVA
96
- formarea preturilor cu amanuntul la intern si la import; - determinarea TVA pe verigile lantului economic si modul de calcul prin metoda coeficientului de pret si metoda de adaos; - modul de intocmire a jurnalului de vanzari, calculul indicatorului PRORATA si intocmirea decontului de TVA; De retinut ca acest impozit se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 ale lunii in curs, pentru luna expirata. Orice drepturi si obligatii privind TVA se presciu in termen de 5 ani. 4. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE Baza legala: - OG nr. 36/2002 - pivind taxele si impozitele locale; 1278/2002 aproba Normele metodologice pentru aplicarea OG 36/2002; Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, iar aplicarea OG 36/2002 se face cu respectarea urmatoarelor principii: - principiul transparentei; - aplicarii unitare; - autonomiei locale. Resursele financiareastfel constituite se utilizeaza pentru cheltuieli publice, in conditiile legii. Cele mai semnificative impozite si taxe locale sunt: A. ozitul pe cladiri Este anual si se datoreaza pentru cladiri aflate in proprietate, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora. Pentru cladirile publice, impozitul se datoreaza de catre cei ce le au in administratie. La dimensionarea unei cladiri in vederea impozitarii, se iau in calcul toate suprafetele construite (inclusiv subsoluri) cu exceptia podurilor, treptelor si teraselor neacoperite. Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural, asupra valorii impozabile a cladirii, determinata conform Anexei 1. In cazul in care un contribuabil detine mai multe locuinte, altele decat cele inchiriate, impozitul se majoreaza cu 15% pentru prima cladire, 50% pentru cea de-a doua, 75% pentru cea de-a treia si 100 % pentru cea de-a patra si urmatoarele. In cazul persoanelor juridice, organele locale pot stabili o cota intre 0,5% si 1,5% asupra valorii de inventar, respectiv a valorii contabile. Pentru cladirile cumparate in cursul anului, impozitul se datoreaza cu data de intai a lunii urmatoare. B. ozitul si taxa pe teren Cei ce detin in proprietate terenuri in municipii, orase si comune, in intravilan sau extravilan, datoreaza impozit pe teren. Impozitul se stabileste anual in suma fixa pe metru patrat, diferentiat in intravilanul localitatii pe rang de localitate si zona, iar in extravilan, pe rang de localitate si categorii de folosinta, asa cum prevad Anexa 3 si 4 la HG 1278/2002. Cele cumparate in cursul anului se impoziteaza cu data de intai a lunii urmatoare. Pentru terenurile ocupate de drumuri si cai ferate ce intra in incinta unitatii, se plateste o taxa/Km de drum, 390.000 lei/Km de cale ferata normala si 200.000 lei/Km de cale ferata ingusta. C. Taxa asupra mijloacelor de transport Se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a acestora, pentru fiecare 500 cm3 sau fractiune asa cum prevede Anexa 6 la Norme de aplicare.
97
Sunt scutite de taxa autoturismele, motocicletele cu atas si motociclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului. Capacitatea cilindrica se dovedeste cu cartea de identitate a mijlocului de transport. Taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza cu data de intai a lunii in care a fost dobandita, deci oarecum retroactiv. Cele trei categorii de impozite si taxe prezentate se pot plati integral sau in rate trimestriale egale, pana la data de 15 a ultimei luni din trimestru. D. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor Taxa pentru eliberarea autorizatiei de constructie se calculeaza pe baza valorii de proiect anexat la cerere, conform Anexei 7 la Normele metodologice. In termen de 15 zile de la terminarea lucrarii, beneficiarului este obligat sa Declare valoarea reala in vederea regularizarii taxei de construire. Taxa se plateste anticipat eliberarii avizului. E. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate. Contribuabilii sunt obligati sa incheie contracte pentru reclama sau publicitate si datoreaza la bugetul local o taxa cuprinsa intre 1% si 3% din valoarea contractului, inclusiv TVA. Pentru panouri publicitare, taxa este intre 65.000 lei si 130.000 lei/an/m2. Pentru firme la sediul unitatii, taxa poate fi intre 120.000 lei si 200.000 lei/an/m2 sau fractiune. Taxa se plateste lunar, pana la data de 10 ale lunii in curs pentru toata durata desfasurarii contractului. Daca durata contractului este mai mare de un an, taxa se plateste pana la 31 ianuarie anual. F. Impozitul pe spectacole Este calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea biletelor si abonamentelor, in suma fixa pe metru patrat, functie de suprafata incintei unde se desfasoara spectacolul. Institutiile publice nu datoreaza acest impozit. Cotele procentuale sunt urmatoarele: - 2% pentru teatru, opera, filarmonica, cinema, muzica, circ, competitii sportive interne si internationale; - 5% pentru festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri si alte asemenea ce au caracter ocazional - pentru videoteci, de la 500 lei la 1.000 lei/zi/m2; - pentru discoteci - 1000 lei la 2.000 lei/zi/m2. Se plateste lunar, pana la 15 luna in curs pentru luna expirata, pe baza unui decont. G.Taxa hoteliera in statiuni Persoanele invarsta de peste 18 ani, platesc o taxa de sedere in statiuni, intr-o cota cuprinsa intre 0,5% si 5% aplicata la tariful de cazare. Administratia domeniului public si privat de la unitatile administrativ-teritoriale, pot institui si alte taxe cum ar fi utilizarea unor localuri, vizite la muzee, case memoriale, monumente, etc. Urmare a elaborarii si aprobarii Codului Fiscal, se presupune ca incepand cu anul 2004, toata paleta de impozite si taxe va suporta modificari de substanta.
Curs 7
CONTABILITATEA RELATIILOR FINANCIARE SI A DECONTURILOR DATORII SI CREANTE

1. Notiuni generale privind datoriile si creantele; 2. Contabilitatea fata de furnizor din cumparari de bunuri si servicii; 3. Contabilitatea creantelor fata de clienti din vanzari de bunuri si servicii; 98
4. 5. 6. 7.
Contabilitatea decontarilor cu personalul; Contabilitatea asigurarilor si protectiei sociale; Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului; Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi. 1. IUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE SI CREANTELE
Independenta, autonomia si libertatea de manevra de care poate beneficia agentul economic, nu inseamna o activitate de lup singuratic sortit esecului, ci dimpotriva, presupune dezvoltarea si adancirea unor relatii de productie, schimb, decontare, stingere a unor obligatii deja create, crearea unor noi obligatii, intr-un lant continuu. Acestui mars i se alatura reglementarea relatiilor cu personalul, cu institutiile de protectie sociala si mai ales cu bugetul statului privind contributiile, impozitele si taxele. Indiferent de care parte a tejghelei se afla agentul economic, numitorul comun este moneda. Daca toate actele agentului economic ar fi de maniera sa cumperi si platesti; vinzi si incasezi ar fi usor si simplu. Dar viata de zi cu zi este mult mai complexa, cu asteptari si intarzieri, cu inversari ale ordinei circuitului de schimb, fapt pentru care contabilitatea este chemata sa stabileasca ordinea fireasca. In acest cadru ne putem imagina cum agentul economic primeste de la terti numiti si furnizori diferite bunuri (materii prime, materiale consumabile, marfuri, imobilizari, servicii prestate sau lucrari executate) pe care trebuie sa le contabilizeze ca obligatii dar si ca efecte asupra starii lui patrimoniale. In economia de piata, alaturi de folosirea ca documente (instrumente) de decontare ordinul de plata, se impun si instrumente noi cum sunt: cambia, biletul de ordin, warantul si alte noi documente decontabile. Toate aceste instrumente, sunt numite generic efecte. Cambia document prin care cel ce il semneaza, se obliga sa plateasca neconditionat, la un anumit termen si intr-un anumit loc fixat dinainte, o suma de bani. Cambia este de doua feluri bilet de ordin si trata (polita). Warantul - act eliberat celui ce inmagazineaza o marfa in docuri sau depozite si care poate fi negociat ca o polita sau poate servi titularului ca garantie pentru obtinerea unui imprumut. Contabilitatea tertilor se tine prin conturile clasei a IV-a.
2. TABILITATEA DATORIILOR FATA DE FURNIZORI. Se tine cu ajutorul conturilor din grupa 40 furnizori si conturi asimilate reprezentata de conturile 401, 403, 404, 405, 408 si 409. CONT 401 FURNIZORI - tine evidenta datoriilor si decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri si servicii prestate sau lucrari executate. - de pasiv - se crediteaza cu - vloarea la pret de cumparare a materialelor de natura stocurilor (D - 31, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 356, 357, 358, 361, 371, 381);
99
- diferentele de pret nefavorabile aferente stocurilor cumparate (D - 38, 348, 368, 378, 388); - valoarea materialelor nestocate (D - 64); - valoarea consumului de energie si apa (D - 65); - valoarea lucrarilor si serviciilor prestate de terti (D - 61626, 268 sau 471); - valoarea facturilor primite care au fost inregistrate initial ca nesosite (D-408); - valoarea TVA inscrisa in facturi (D - 426, 4428); - valoarea timbrelor fiscale, postale, bilete de calatorie, bilete de tratament, bonuri de benzina si alte valori (D - 52 alte valori); - diferente nefavorabile de curs valutar (D - 65). - se debiteaza cu - patile efectuate furnizorilor (C - 521, 5311, 541, 542); - valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (C - 43); - diferente favorabile de curs valutar (C - 75). - sold creditor - rprezinta sume datorate furnizorilor. CONT 403 EFECTE DE PLATIT. - tine evidenta obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). - de pasiv. - se crediteaza cu - vloarea acceptata a efectelor comerciale de platit (D - 41) - se debiteaza cu - platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (C - 521) - soldul creditor - rprezinta valoarea efectelor comerciale de platit. CONT 404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI Evidentiaza obligatiile de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau necorporale. - de pasiv - se crediteaza cu - vloarea de imobilizari facturate sau lucrari si servicii pentru realizarea de imobilizari (D - 21, 203, 208, 211214, 231, 233); - valoarea dobanzilor aferente vanzarilor cu plata in rate (D - 18) - valoarea TVA inscrisa in facturi (D - 426, 4428) - se debiteaza cu - sme achitate sau avansuri acordate furnizorilor (C - 521, 5311, 541, 232, 234); - valoarea acceptata a efectelor de platit pentru furnizori (C - 45); - valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (C - 77); - datorii prescrise sau anulate (C - 78) - soldul creditor reprezinta sume datorate furnizorilor CONT 405 EFECTE DE PLATIT PENTRU IMOBILIZARI Are continut economic si functie similara cu contul 403. CONT 408 FURNIZORI FACTURI NESOSITE - tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri, prestari servicii si efectuari de lucrari pentru care nu s-au primit facturile. - de pasiv - se crediteaza cu valorile primite sau prestate de furnizori (D 301303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611626, 628) - se debiteaza cu valoarea facturilor sosite (C 401) - soldul creditor reprezinta sume datorate pentru care nu s-au primit facturile. CONT 409 FURNIZORI - DBITORI
100
- tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau lucrari executate si servicii prestate. - de activ - se debiteaza cu - vloare avansuri achitate furnizorilor (C - 521, 5311); - valoare ambalaje in sistem de restituire (C 401) - se crediteaza cu - vloarea avansurilor regularizate cu ocazia intocmirii documentelor justificative (D 401); - valoarea ambalajelor inapoiate furnizorilor (D 401); - valoarea ambalajelor nerestituite (D 381); - valoarea ambalajelor degradate (D 608). - soldul debitor reprezinta avansuri acordate si nedecontate. 3. TABILITATEA CREANTELOR FATA DE CLIENTI 418 si 419 Se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 41 reprezentata de conturile 411, 413,
CONT 411 CLIENTI - tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii pentru materiale de natura stocurilor ce au fost vandute precum si servicii prestate sau lucrari efectuate pe baza de facturi, inclusiv pentru clienti incorecti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigii, fapt pentru care se desfasoara in doua conturi sintetice de gradul doi, contul 4111 clienti si 4118 clienti incerti. - de activ - se debiteaza cu - vloarea bunurilor, lucrarilor si serviciilor la pret de vanzare si TVA aferenta (C 701708, 4427, 4428); - valoarea avansurilor facturate clientilor (C 419, 4427); - valoarea dobanzilor pentru vanzari in rate (C 267); - se crediteaza cu - smele incasate de la clienti (D 5121, 5311); - decontarea avansurilor incasate de la clienti (D 419); - valoare C.E.C.-uri si efecte comerciale acceptate (D 511, 413); - valoarea sconturilor acordate clientilor (D 667); - sume trecute pe pierderi pentru clienti incorecti (D 654). - soldul debitor - rprezinta sume datorate de clienti. CONT 413 EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI Cu acest cont se contabilizeaza creantele de incasat pe baza de efecte comerciale. - dactiv se debiteaza cu sume datorate de clienti reprezentand c/v efecte comerciale acceptate (C 411) - se crediteaza cu efecte comerciale primite (D 511), sume incasate prin cont (D-5121) - soldul debitor reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit CONT 418 CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT Contul evidentiaza livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari, inclusiv TVA, pentru care nu s-au intocmit facturile. - de activ - se debiteaza cu valoarea livrarilor pentru care nu s-au intocmit facturile (C 701708, 4428) - se crediteaza cu valoarea facturilor intocmite (D 411) - soldul debitor reprezinta livrari inca nefacturate
101
CONT 419 CLIENTI - CEDITORI Cu acest cont se tine evidenta avansurilor incasate de la clienti. - de pasiv - se crediteaza cu - smele facturate clientilor reprezentand avansuri primite (D 411); - valoarea ambalajelor de restituit (D 411) - se debiteaza cu - dcontarea avansurilor incasate (C 411); - valoarea ambalajelor primate (C 411) - soldul creditor reprezinta sume datorate clientilor. 4. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL - se tine cu ajutorul conturilor din grupa 42 personal si conturi asimilate, din care fac parte conturile: 421 si 423 428. CONT 421 PERSONAL SALARII DATORATE - trebuie sa evidentieze drepturile salariale cuvenite in bani sau in natura, inclusiv adaosuri, sporuri si premii din fondul de salarii. - de pasiv - se crediteaza cu - slariile si alte drepturi cuvenite personalului (D 641) - se debiteaza cu - rtinerile din salarii reprezentand avansuri, sume datorate de salariati la terte persoane, CAS, contributii asigurari sociale de sanatate, contributia pentru fondul de somaj, impozit pe salarii si alte retineri (C 425, 427, 428, 431, 437, 444 ); - valoarea la pret de inregistrare pentru platile in natura (C 345); - drepturi de personal neridicate (C 426); - salarii nete achitate personalului (C 5121, 5311) - soldul creditor - rprezinta drepturi salariale datorate angajatilor. CONT 423 PERSONAL AJUTOARE MATERIALE DATORATE - evidentiaza ajutoarele de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentru ingrijirea copiilor, ajutor de deces si alte ajutoare. - de pasiv - se crediteaza cu - autoarele materiale suportate din contributia unitatii si alte ajutoare (D 431, 645) - se debiteaza cu - autoarele materiale acordate (C 5121, 5311); - retineri similare cu cele din salarii (C 425, 427, 428, 431, 437, 444); - ajutoare materiale neridicate (C 426) - soldul creditor - rprezinta ajutoare materiale datorate angajatilor. CONT 424 PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT - tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat - de pasiv - se crediteaza cu - smele repartizate personalului din profitul realizat (D 117) - se debiteaza cu - impozitul retinut (C 444); - sume achitate personalului (C - 521, 5311); - sume neridicate (C 426) - soldul creditor - simulente din profit datorate CONT 425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI - tine evidenta avansului chenzinal acordat salariatilor; - de activ;
102
- se debiteaza cu - aansul chenzinal acordat (C5311, 5121); - avansuri neridicate (C426); - se crediteaza cu - smele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate (D421, 423); - sdul debitor - rprezinta valoare avansuri acordate. CONT 426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE Evidentiaza drepturile banesti neridicate in termen legal. - de pasiv - se crediteaza cu - smele datorate personalului reprezentand drepturi neridicate in termen legal (D421 425); - se debiteaza cu - sumele platite personalului (C5121, 5311); - drepturi neridicate si prescrise (C758); - soldul creditor - rprezinta drepturi banesti neridicate. CONT 427 RETINERI DIN SALARII DATORATE TERTILOR - tine evidenta retinerilor si popririlor din salarii datorate tertilor - de pasiv - se crediteaza cu - smele retinute din salarii reprezentand chirii, pensii intretinere, cumparari in rate, imputatii etc. (D 421, 423) - se debiteaza cu - sumele retinute si platite tertilor (C 5121, 5311) - soldul creditor - rprezinta sume retinute si netrimise tertilor CONT 428 ALTE DATORII SI CREANTE IN LEGATURA CU PERSONALUL - tine evidenta altor datorii si creante cum ar fi garantiile gestionare, c/v concedii de odihna neefectuate, diverse ajutoare, sume retinute etc. - bifunctional - se crediteaza cu - grantii gestionare retinute (D 421); - sume datorate pentru concedii de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar (D 641); - sume datorate ca ajutoare (D 438); - sume incasate sau retinute personalului (D 5311, 421, 423) - se debiteaza cu - sumele achitate personalului si care au fost evidentiate anterior in acest cont (C 5311); - sume datorate de personal reprezentand chirii, avansuri nejustificate, salarii, sporuri si ajutoare necuvenite, imputatii si alte debite (C438, 542, 706, 708, 758, 4427); - sume restituite gestionarilor reprezentand garantii gestionare si dobanda aferenta (C 5311); - cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal (C 758, 4427); - valoare biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si altor valori acordate personalului (C 532 - ate valori); - datorii prescrise sau anulate (C 758) - soldul creditor - rprezinta sume cuvenite personalului; - debitor - rprezinta sume datorate de personal. 5.TABILITATEA ASIGURARILOR SI PROTECTIEI SOCIALE Se realizeaza cu ajutorul celor trei conturi sintetice din grupa 43 si anume:
103
CONT 431 ASIGURARI SOCIALE Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind contributia unitatii (angajator) si a salariatilor la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate. - de pasiv - se crediteaza cu - cntributia angajatorului la asigurari sociale (D645); - contributia angajatorului pentru asigurari sociale de sanatate (D645); - contributia personalului la asigurari sociale (D421, 423); - contributia personalului la asigurari sociale de sanatate (D421, 423) - se debiteaza cu - smele virate la asigurari sociale si asigurari sociale de sanatate (C5121); - sumele datorate personalului ce se suporta din asigurari sociale (C-423 ); - datorii anulate (C758); - soldul creditor - rprezinta sumele datorate pentru CAS si CASS. Contul se desfasoara pe patru conturi sintetice de gradul doi. CONT 437 AJUTOR DE SOMAJ - tine evidenta decontarilor pentru contributia la constituirea fondului de ajutor pentru somaj, datorata de angajator si de angajat conform legii, fapt pentru care se desfasoara in doua conturi sintetice. - de pasiv - se crediteaza cu - smele datorate de angajatori pentru constituirea fondului de somaj (D645); - sumele datorate de salariati (D421, 423) - se debiteaza cu - sumele virate la fond somaj (C5121); - datorii anulate (C758). - soldul creditor - rprezinta ajutor de somaj datorat CONT 438 ALTE DATORII SI CREANTE SOCIALE - te evidenta datoriilor de achitat sau creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale pe timpul exercitiului in curs, precum si plata acestora. Se desfasoara pe doua conturi sintetice de gradul doi. - este bifunctional - se crediteaza cu - smele reprezentand ajutoare materiale achitate in plus personalului (D 428); - se debiteaza cu - sume datorate ca ajutor salariatilor (C 428); - sume virate la asigurari sociale reflectate ca alte datorii (C 5121); - datorii prescrise sau anulate (C 758); - soldul creditor - rprezinta sume datorate bugetului asigurarilor sociale - debitor - sme ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale 6. TABILITATEA DECONTURILOR CU BUGETUL STATULUI Se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 44 bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate reprezentata de conturile: CONT 441 IMPOZIT PE PROFIT - tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau bugetele locale privind impozitul pe profit sau pe venit. - este bifunctional - se crediteaza cu - smele datorate de catre unitate la buget drept impozit pe profit (venit) (D692, 698);
104
- impozit pe profit (venit) aferent exercitiului financiar anterior, in cazul corectarii unor operatiuni contabile (D658); - se debiteaza cu - sume virate la buget (C5121); - datorii anulate (C758) - soldul creditor - rprezinta sume datorate de unitate - debitor - reprezinta sume varsarate in plus. CONT 442 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA A fost analizat in detaliu la tema precedenta privind fiscalitatea. CONT 444 IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII - tine evidenta impozitului pe venituri de natura salariilor si altor drepturi similare datorate bugetului de stat; - este pasiv - se crediteaza cu - smele retinute ca impozit din salarii cuvenite personalului (D 421, 423, 424); - sumele ce reprezinta impozit pe venitul colaboratorilor (conventii civile) (D401). - se debiteaza cu - sume virate la buget (C5121); - datorii anulate (C758); - soldul creditor - rprezinta sume datorate bugetului CONT 445 SUBVENTII Prin acest cont se tine evidenta decontarilor privind subventiile de la buget sau din contributiile financiare nerambursabile. - de activ - se debiteaza cu - vloarea subventiilor de primit (C131); - se crediteaza cu - vloarea subventiilor primite (D5121); - soldul debitor - rprezinta c/v subventii de primit CONT 446 ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE Prin acest cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau bugetele locale privind unele impozite, taxe si varsaminte cum sunt: accize, impozit pe titei si gaze naturale din productia interna, impozitul pe dividende, impozit pe cladiri si terenuri, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite si taxe nenominalizate la alte conturi. - de pasiv - se crediteaza cu - vloarea altor impozite si taxe datorate (D 635); - impozitul pe dividende datorate (D 457); - valoarea taxelor vamale la importuri (D 212214, 301303, 361, 371, 381); - TVA amanata la plata (D - 428) - se debiteaza cu - plati efectuate la buget (C 5121); - datorii anulate (C 758) - soldul creditor - rprezinta sume datorate bugetului de stat sau local. CONT 447 FONDURI SPECIALE - tine evidenta datoriilor si varsamintelor efectuate catre alte organisme politice, potrivit legii - de pasiv - se crediteaza cu - smele datorate si varsamintele de efectuat catre alte organisme politice (D 635) - se debiteaza cu - platile efectuate la fonduri speciale (C5121); - datorii anulate (C758)
105
- soldul creditor - rprezinta sume datorate CONT 448 ALTE DATORII SI CREANTE CU BUGETUL STATULUI Evidentiaza datorii si creante nenominalizate la alte conturi, cum ar fi: despagubiri, amenzi, penalizari. - este bifunctional - se crediteaza cu - vloarea despagubirilor, amenzilor si penalizarilor datorate la buget (D - 68) - se debiteaza cu - sumele virate (C - 521); - sumele datorate unitatii de catre buget (C - 78); - datorii anulate (C -7581) - soldul - ceditor - rprezinta sume datorate la buget - debitor - reprezinta sume de incasat de la buget CONTURILE DIN GRUPA 45 GRUP SI ASOCIATI, NU FAC OBIECTUL PREZENTULUI CURS SI SE VOR STUDIA LA NEVOIE CONT 457 DIVIDENDE DE PLATA - este pasiv - se crediteaza cu - smele datorate asociatilor - se debiteaza cu - sumele platite (C 5311) si concomitent impozitul (C 446) 7. tabilitatea debitorilor si creditorilor diversi Se realizeaza cu ajutorul a doua conturi similare si anume: Contul 461 - Dbitori diversi Tine evidenta debitorilor din pagube materiale create de terti, alte creante din titluri executorii. - de activ - se debiteaza cu: - valori constatate lipsa si imputabile (C - 78, 4427); - valoarea titlurilor de plasament cadate (C -764, 502-508); - pretul de vanzare al imobilizarilor cedate (C -758, 4427); - dividende de incasat pentru titluri de plasament sau a imobilizarilor (C - 72, 761) - despagubiri si penalizari datorate de terti (C -758); - sume datorate de terti pentru concesiuni, brevete, licente, locatii de gestiune ( C - 76) - se crediteaza cu - vloarea debitelor incasate (D - 521, 5311) - valoarea debitelor scazute din evidenta (D - 64) - soldul - dbitor, reprezinta sume datorate unitatii de diversi debitori. Contul 462 - ceditori diversi Tine evidenta sumelor datorate tertilor pe baza de titluri executorii sau alte obligatii ale unitatii. - de pasiv - se crediteaza: - cu sume incasate si necuvenite (D - 521, 5311) - cu sume datorate tertilor ca despagubiri si penalitati (D - 68); - datorii din achizitionare titluri de plasament (D - 52 la 508). - se debiteaza cu: - sumele achitate creditorilor (C - 521, 5311); - plata datorii pentru titluri de plasament (C - 521); - datorii prescrise sau anulate (C - 78);
106
- sconturi obtinute de la creditori (C - 77). - soldul - ceditor - rprezinta sume datorate creditorilor
Cursul 8 CONTABILITATEA TREZORERIEI

1. 2. 3. 4. 5.
Continutul si structura trezoreriei. Contabilitatea investitiilor financiare. Contabilitatea operatiunilor bancare si a instrumentelor de plata. Contabilitatea lichiditatilor si acreditivelor. Viramente interne si provizioane.
107
1. CONTINUTUL SI STRUCTURA TREZORERIEI Pentru desfasurarea normala a activitatii, agentul economic trebuie sa constituie si sa dispuna de capitaluri intr-o structura de activ bine dimensionata, sub forma mijloacelor banesti si a plasamentelor de trezorerie. Structura trezoreriei se prezinta astfel: - bani in numerar pentru operatiuni si plati cu numerar. In acest scop, plafonul de numerar in casierie negociat cu banca- fara limita conform legislatiei actuale, iar platile cu numerar efectuate de un agent economic, nu pot depasi suma de 100.000.000 lei/zi, dar nu mai mult de 50.000.000 lei la un singur furnizor ; - bani la banci (disponibil in contul bancar) pentru operatiuni ce se efectueaza fara numerar; - CEC-uri cu limita de suma- pentru aprovizionari tehnico-materialemai operativ si fara numerar; - acreditive - sma de bani special rezervata de un cumparator din contul sau, la o banca ce deserveste un anume furnizor, pentru ca acestuia sa i se efectueze plata in masura in care face dovada livrarii marfurilor in conditiile contractuale stabilite; - acte de valori - s compun in principiu din timbre fiscale, timbre postale, bilete si tichete de calatorie, abonamente nenominalizate pentru transportul in comun, bonuri de masa, bonuri de benzina, bilete de tratament si odihna, etc. - titluri de plasament - atiuni si obligatiuni; - credite bancare pe termen scurt. 2.TABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE Se realizeaza cu ajutorul conturilor din gr. 50, reprezentata de conturile 501 59, din care analizam pe cele comune tuturor agentilor economici. Cont 502 - Atiuni proprii - tine evidenta actiunilor proprii rascumparate; - de activ - se debiteaza cu - cstul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (C - 59, 5121, 5311); - se crediteaza cu - vloarea actiunilor proprii rascumparate si anulate (D - 112); - valoarea actiunilor proprii cedate (vandute) (D - 521, 5311); - soldul - dbitor -rerezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate si neanulate Cont 503 - Atiuni - tine evidenta actiunilor cotate si necotate la bursa, dar cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt; - de activ; - se debiteaza cu - vloarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (C - 59, 5121, 5311) - se crediteaza cu - vloarea actiunilor cedate (vandute) (D - 521, 5311); - soldul - debitor - rprezinta valoarea actiunilor cumparate si existente in gestiune. Cont 505 - Oligatiuni emise si rascumparate - tine evidenta operatiunilor emise de agentul economic, vandute si rascumparate; - de activ; - se debiteaza cu - vloarea obligatiunilor emise si rascumparate (C -509, 5121, 5311) - se crediteaza cu - vloarea obligatiunilor emise, rascumparate si anulate 108
(D - 11); - soldul - debitor - rprezinta valoarea obligatiunilor emise, rascumparate si anulate Cont 506 - Oligatiuni - tine evidenta obilatiunilor cumparate de la terti; - de activ; - se debiteaza cu - vloarea la pret de achizitie a obligatiunilor cumparate (C - 59, 5121, 5311); - se crediteaza cu - vloarea obligatiunilor cedate (vandute) (D - 521, 5311); - soldul - debitor - rprezinta valoarea obligatiunilor existente in gestiune. Cont 508 - Ate investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate - tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate, cumparate de agentul economic; - de activ; - se debiteaza cu - vloarea la cost de achizitie a acestor categorii de investitii (C - 59, 5121, 5311); - diferente favorabile de curs valutar pentru titlurile de stat in valuta sau pentru depozite pe termen scurt in valuta, diferente ce se contabilizeaza la sfarsitul anului (C - 75); - se crediteaza cu - vloarea altor investitii cedate sau vandute (D - 521, 5311); - diferente nefavorabile de curs valutar (D - 65); - soldul - dbitor - rprezinta valoarea altor investitii financiare existente in evidenta. Cont 509 - Vrsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt - tine evidenta varsamintelor (platilor) de efectuat, pentru investitii financiare pe termen scurt, achizitionate si neplatite. - de pasiv; - se crediteaza cu - vloarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate si neplatite (D- 501 la 508); - se debiteaza cu - vloarea achitata pentru investitii financiare cumparate (C - 521, 5311); - soldul - ceditor - rprezinta valoarea datoriei pentru investitii financiare cumparate si neplatite. 3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR BANCARE SI A INSTRUMENTELOR DE PLATA Cea mai importanta parte a operatiunilor de incasari si plati pe care le efectueaza sau in care este implicat un agent economic, care se realizeaza cu respectarea prevederilor O.G. 15/1996 si H.G. 92/1996, asa cum au fost modificate si completate prin H.G. 479/1998 - MOf 302/1998 Regulile generale financiar-bancare in limita carora se desfasoara operatiile in economie sunt urmatoarele: a) interesul de economicitate si fluidizare a circulatiei banilor, este acela ca agentul economic sa pastreze la banci toate disponibilitatile si sa efectueze operatii de incasari si plati fara numerar; b) platile trebuiesc facute la data exigibilitatii (data scadenta);
109
c) platile din cont se fac de regula cu consimtamantul titularului de cont (cu exceptia titlurilor executorii); d) agentii economici prevad in contractele economice si instrumentele de decontare, precum si termenele de plata - icasare, astfel incat beneficiarii sa intre in posesia contravalorii marfurilor (bunurilor), lucrarilor sau serviciilor intr-un termen cat mai scurt; e) beneficiarii sunt in drept sa pretinda clientilor care intarzie in mod repetat platile si le creaza greutati financiare, sa le asigure anticipat sumele necesare pentru efectuarea platilor (sub forma de acreditive). Contabilizarea decontarilor fara numerar se realizeaza cu ajutorul conturilor 511, 521, 518, si 519. Cont 511 - Vlori de incasat - tine evidenta valorilor financiare de incasat cum ar fi CEC-urile si efectele comerciale primite de la clienti; - de activ; - se debiteaza cu - vloarea CEC-urilor si efectelor primite de la clienti (C-411, 413) - se crediteaza cu - vloarea CEC-urilor si a efectelor incasate (D- 5121); - valoarea sconturilor acordate (D - 67); - soldul - dbitor - rprezinta valoarea CEC-urilor si efectelor comerciale neincasate Cont 512 - Cnturi curente la banci - tine evidenta disponibilitatilor in lei si in valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontare si a miscarii acestora, fapt pentru care acest cont se desfasoara pe trei conturi sintetice de gradul II si anume: - 5121 - cnturi la banci in lei; - 5124 - cnturi la banci in valuta; - 5125 - sme in curs de decontare. - noul sistem contabil prezinta acest cont ca fiind bifunctional in ideea ca pentru a stinge datoriile catre furnizori, putem apela la un credit bancar; - se debiteaza cu - smele depuse sau virate in cont din incasari de numerar, CEC-uri si alte efecte comerciale (C- 581); - valoarea subventiilor primite ( C - 11, 445); - credite bancare pe termen scurt si lung (C - 12, 519); - sume incasate de la clienti (C- 411, 413, 419); - sume incasate din debite de la salariati (C - 48); - TVA recuperata de la buget (C - 424); - sume depuse ca aport (C- 456), primite de la diversi debitori (C-461), sume incasate si necuvenite (C - 42); - valoarea investitiei financiare pe termen scurt cedate (C - 51la 508); - valoare venituri diverse (C -7XX); - sume incasate ca venituri extraordinare (C - 71); - se crediteaza cu - smele ridicate din cont (D - 51); - restituire de credite pe termen lung si scurt (D - 12, 519); - valoarea de achizitie a investitiilor financiare (D - 21 la 265 si 501 la 508); - plati efectuate catre furnizori (D - 41 - 45 si 409); - plati efectuate catre personalul unitatii (D - 41, 423, 426); - sume platite la CAS (D - 41), fond somaj (D - 47), impozit pe profit (D - 41), impozit pe salarii (D - 44);
110
- sumele platite ca dobanzi (D - 18, 518, 666); - sume restituite asociatilor (D -456) sau platite ca dividende (D -457); - sume platite pentru servicii bancare (D - 67); - soldul - dbitor - rprezinta disponibilitati in cont; - creditor - rprezinta credite bancare primite. Cont 518 - Dbanzi - tine evidenta dobanzilor datorate, a dobanzilor de incasat- aferente sumelor primite cu imprumut si respectiv la sumele disponibile in cont; - este bifunctional; - se debiteaza cu - dbanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in cont (C - 76); - dobanzile platite aferente imprumuturilor primite (C - 521); - se crediteaza cu - dbanzile datorate pentru credite primite de la banci in contul curent (C - 66); - dobanzi incasate pentru disponibilitatile aflate in contul curent (C - 521); - soldul debitor - rprezinta dobanzi de primit; - creditor - rprezinta dobanzi de platit; Cont 519 - Cedite bancare pe termen scurt - tine evidenta creditelor bancare pe termen scurt (de regula pana la un an) acordate de banci; - de pasiv; - se crediteaza cu - smele primite ca imprumut pe termen scurt acordate pentru nevoi temporare, inclusiv dobanda aferenta acestora (D 5121 si 666); - se debiteaza cu - ceditele pe termen scurt restituite, inclusiv dobanda (C - 521); - soldul - ceditor - rprezinta valoarea creditelor pe termen scurt, primite si nerestituite. 4. TABILITATEA LICHIDITATILOR SI ACREDITIVELOR Toti agentii economici efectueaza operatiuni banesti prin casieria proprie, in care scop utilizeaza conturile 531 si 532. Cont 531 - Csa Se desfasoara pe doua subconturi de gradul II - 511 - Csa in lei si 5314 - Csa in valuta. - tine evidenta numerarului aflat in casierie si miscarea acestuia - umare a incasarilor si platilor ce le efectueaza. Evidenta numerarului in casierie se tine pe registre de casa separate: unul pentru casa in lei si altul pentru casa in valuta; - de activ; - se debiteaza cu - smele ridicate din cont (C - 51); - sumele incasate de la clienti (C - 41, 419); - sumele incasate de la asociati (C - 46); - sumele incasate reprezentand investitii financiare (C - 51-508); - sumele incasate din vanzari de marfuri, prestari servicii sau executari de lucrari (C - 7X); - sume incasate de la debitori (C - 48, 461), etc; - se crediteaza cu - nmerar depus in cont (D - 51); - cost achizitii pentru investitii financiare cumparate cu numerar
111
(D - 21 la 269 si 501 la 509); - plati catre furnizor (D - 41 - 44); - sume achitate personalului (D - 41-428); - sume platite sau restituite asociatilor (D - 45, 456); - dividende platite (D - 47); - avansuri de trezorerie acordate (D - 52); - diferente nefavorabile de curs valutar (D - 65); - plati reprezentand alte cheltuieli de exploatare (D - 68); - soldul - dbitor - reprezinta numerarul existent in casierie. Cont 532 - Ate valori - st cont tine evidenta bonurilor valorice , timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, bilete si abonamente de calatorie, tichete de masa, a altor valori, precum si miscarea acestora; - de activ; - se debiteaza cu - vloarea bunurilor de mai sus intrate in gestiune (C - 41, 5311, 5121); - se crediteaza cu - vlorile de aceasta natura care au fost consumate (D - 31, 428, 604, 624, 625, 626); - soldul - dbitor - rprezinta valorile existente in casierie. Contabilitatea acreditivelor se tine prin conturile din grupa 54, reprezentata de conturile: Cont 541 - Areditive - te evidenta acreditive deschise in banci pentru efectuare de plati in favoarea tertilor si se desfasoara in doua conturi sintetice de gradul II - 511 Areditive in lei si 5412 - Areditive in valuta. - de activ; - se debiteaza cu - vloarea acreditivelor deschise (C - 51); - diferente favorabile de curs valutar aferente soldului acreditivelor la incheierea exercitiului, pentru acreditivele in valuta (C - 75); - se crediteaza cu - smele platite tertilor sau virate in conturile de disponibil la incetarea acreditivului (D - 41, 404, 581); erente nefavorabile de curs valutar aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului la lichidarea acestora (D - 65); - soldul - dbitor - rprezinta valoarea creditivelor deschise in banci si existente. Cont 542 - Aansuri de trezorerie - tine evidenta avansurilor de trezorerie acordate; - de activ; - se debiteaza cu - aansurile de trezorerie acordate (C - 511); - se crediteaza cu - aansuri de trezorerie justificate prin achizitii de stocuri (D - 31 la 303, 331 la 346, 361, 671, 381, 401); In cazul avansurilor acordate in valuta, la finele anului opereaza si conturile de diferenta de curs valutar. - Sdul - dbitor - rprezinta valoarea avansurilor acordate si nejustificate. VIRAMENTE INTERNE SI PROVIZIOANE
112
Cont 581 - Vramente interne - tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile agentului economic; - de activ; - se debiteaza cu - smele virate dintr-un cont in altul (C - 521, 5311, 541, 542); - se crediteaza cu - smele intrate dintr-un cont de trezorerie in altul (D - 521, 5311, 541, 542); - soldul - d regula acest cont nu prezinta sold. Grupa 59 - Povizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie Este reprezentata de conturile 591 - 58 cu ajutorul carora se tine evidenta constituirii provizioanelor pentru deprecierea actiunilor si obligatiunilor proprii si rascumparate, a obligatiunilor si actiunilor emise de alti investitori, a altor investitii financiare si creante asimilate. De asemenea, evidentiaza diminuarile sau anulari de provizioane. - toate conturile sunt de pasiv; - se crediteaza cu valoarea provizioanelor create (D - 66); - se debiteaza cu valoarea diminuarilor sau la desfiintarea provizioanelor (D - 76); - soldul poate fi numai creditor si reprezinta valoarea provizioanelor deschise. Exemple: 1. Se contracteaza un imprumut pe termen scurt (10 luni) in valoare de 1.000 lei cu o dobanda de 10 %. Se cere inregistrarea imprumutului, precum si restituirea ratei si a dobanzii pe prima luna. 5121 = 519 - 1.000 lei - iregistrat imprumut pe termen scurt Se repeta 519 = 5121 - 100 lei - rstituit rata imprumut; timp 666 = 518 - 10 lei - iregistrat cheltuieli cu dobanzile; de 10 luni 518 = 5121 - 10 lei - patit dobanda lunara; 121 = 666 10 lei - ichis cont cheltuieli 2. Se achizitioneaza 500 actiuni a 1.000 lei / actiune, valoare nominala 1.200 lei. Se vand ulterior 400 actiuni cu suma de 1.500 lei / actiune. Sa se inregistreze in contabilitate, platile si incasarile se realizeaza in numerar. - 503 = 5311 - 50.000 lei achizitionat actiuni; - vandut 400 actiuni x 1.500 lei = 600.000 lei - 400 actiuni x 1.000 lei actiunea = 400.000 lei Diferenta - vnit financiar = 200.000 lei 1153 = % - 600.000 lei - icasari din vanzare actiuni; 503 - 40.000 lei - cv actiuni la cumparare; 764 - 20.000 lei - vnituri din vanzare de actiuni. - Presupunem ca restul de 100 actiuni s-au vandut ulterior, sub valoarea de cumparare, cu pretul de 80.000 lei / actiune. % = 503 - 10.000 lei - sazut din evidenta actiuni; 5311 80.000 lei - icasare c/v actiuni vandute; 664 20.000 lei - celtuieli cu investitii financiare cedate
113
Curs 9
CONTABILITATEA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

A. VENITURI In categoria de venituri se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat din activitati curente cat si din castiguri de orice fel. Principalele elemente ce formeaza veniturile agentului economic sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari servicii, din avantajele pe care unitatea a consimtit sa le primeasca, din executerea unor obligatii legale sau contractuale pentru terti si din venituri exceptionale. Pentru determinarea rezultatului exercitiului, la venituri se 114
mai includ si productia stocata, productia imobilizata, diminuarea sau anularea de provizioane, pretul de vanzare al activelor cedate. Cifra de afaceri - s reflecta in suma veniturilor rezultate din vanzari de bunuri, executari de lucrari, prestari servicii, alte venituri din exploatare si nu include rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor. Cifra de afaceri este utilizata in contabilitate in doua situatii: - pentru agentii economici care ajung platitori de TVA cand in cursul unui an calendaristic au depasit cifra de afaceri de 1,7 miliarde lei in anul 2003 si 2 miliarde in anul 2004; - la rapoartele semestriale si in bilantul de incheiere a exercitiului - c indicator sintetic pentru statistici la nivel national. Conform L 82/1991 - lgea contabilitatii - aa cum a fost modificata si completata prin O.G. 61/2001, contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, grupate dupa natura lor astfel: a) Venituri din exploatare in care se includ: - venituri din vanzarea produselor, marfurilor,lucrarilor executate si serviciilor prestate - gupa 70; - venituri din variatia stocurilor intre costul efectiv al productiei si cel initial (antecalcul) - gupa 71; - venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale (in productia proprie) - gupa 72; - venituri din subventii de exploatare - gupa 74; - alte venituri din exploatare, cum ar fi venituri din despagubiri, amenzi, penalizari, donatii si subventii primite, etc., nominalizate in grupa 75; b) - Venituri financiare in care se includ: - venituri din imobilizari financiare; - venituri din investitii financiare pe termen scurt; - venituridin creante imobilizate; - venituri din investitii financiare cedate; - venituri din diferente de curs valutar; - venituri din dobanzi; - venituri din sconturi obtinute; - alte venituri financiare. c) - Venituri extraordinare - gupa 77, reprezentata de contul 771 - vnituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare. Acestea nu sunt legate de activitatea curenta a agentului economic, ci se refera la daune pretinse si primite in cazul calamitatilor naturale. c) - Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor - gupa 78 Veniturile se inregistreaza in contabilitate in momentul incasarii c/v bunurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, sau in momentul schimbarii dreptului de proprietate asupra acestora, pe baza documentelor legale Conturile de venituri din contabilitate nu isi propun sa cuantifice, prin insumare, veniturile certe ale agentului economic, ci sa le aduca in starea de compatibilitate si comparabilitate cu cheltuielile care le-au generat, pentru a calcula cat mai exact rezultatul exercitiului. Toate conturile de venituri (clasa 7-a de conturi) sunt de pasiv, isi incep functiunea prin colectarea veniturilor incasate sau de incasat si se inchid la finele lunii prin creditul contului 121 - pofit si pierdere - atfel ca nu prezinta sold si nu apar in bilant. B. LTUIELILE Cheltuielile agentului economic reprezinta valori platite sau de platit pentru consumuri de stocuri, lucrari executate sau servicii prestate, cheltuieli cu personalul, pentru executarea unor obligatii legale sau contractuale, etc.
115
Contabilizarea cheltuielilor se realizeaza pe naturi de cheltuieli, care se grupeaza conform cls.-VI - CNTURI DE CHELTUIELI - atfel: a) cheltuieli de exploatare - cre include grupele: - cheltuieli privind stocurile - gupa 60; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti - gupa 61; - cheltuieli cu alte servicii executate de terti - gupa 62; - cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - gupa 63; - cheltuieli cu personalul -grpa 64; - alte cheltuieli de exploatare - gupa 65; b) cheltuieli financiare - clectate de conturile din grupa 66; c) cheltuieli extraordinare - gupa 67 - rprezentata de contul 671 - celtuieli vind calamitatile si alte evenimente extraordinare; d) cheltuieli cu amortizarile si provizioanele - gupa 68; e) cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite - gupa 69 Toate conturile de cheltuieli sunt de activ, deci isi incep functiunea prin a se debita, colectand pe parcursul lunii toate cheltuielile efectuate sau de platit. La finele lunii se crediteaza prin debitul contului 121 - pofit si pierdere, deci nu prezinta sold si nu apar in bilant. Exemplu: Se cumpara un mijloc de transport in valoare de 2.000 lei cu TVA 19% inclus in cost si termen de amortizare lineara 3 ani.In momentul in care s-a amortizat 50%, se vinde cu suma de 1.000 lei, exclusiv TVA. Sa se contabilizeze achizitionarea , amortizarea de 50%, cedarea, scoaterea din evidenta a mijlocului fix si inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. - TVA = (2.000 x 19%) :119 = 319,33 lei - valoarea mijlocului fix = 2.000 - 39,33 = 1.680,67 lei % = 404 - 2.000 lei - ahizitionat mijloc fix 2133 - 1.680,67 lei - cv mijloc fix; 4426 - 319,33 lei - TA deductibila 404 = 5121 -2.000 lei - patit furnizori de imobilizari 681 = 281 - 840,34 lei - iregistrat cota de amortizare de 50% mijloc fix 461 = % - 1.190 lei - vndut mijloc fix; 758 - 1.000 lei - vloarea mijlocului fix; 4427 - 190 lei -TV colectata; 5121 = 461 - 1.190 lei - icasat c/v mijloc fix; % = 2133 - 1.680,67 lei - soatere din evidenta mijloc fix; 281 - 840,34 lei - p seama cotei de amortizare; 658 - 840,33 lei - ate cheltuieli de exploatare; 758 = 121 -1.000,00 lei - ichis conturi de venituri; 121 = % - 1.680,67 - inchis conturi de cheltuieli; 681 - 840,34 - cheltuieli cu amortizarile; 658 - 840,33 - alte cheltuieli de exploatare;
116
Curs 10
CONTABILITATEA PRIN CONTURILE SPECIALE

Se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 8 - CNTURI SPECIALE - cre este defalcata in doua grupe de conturi - gupa 80 = conturi in afara bilantului si grupa 89 = bilantul. Pentru grupa 80 - cnturi in afara bilantului - s foloseste metoda de inregistrare in partida simpla, adica inregistrarile se fac in debitul si creditul unui singur cont, fara a folosi cont corespondent.
117
Aceasta grupa este reprezentata de conturile: Cont 801 - Agajamente acordate - tine evidenta angajamentelor acordate de catre unitate (giruri, cautiuni, garantii) pentru terti; in cazul in care unitatea va fi determinata sa plateasca in locul tertului, suma constituind obiectul angajamentului; - se debiteaza cu valoarea angajamentelor asumate; - se crediteaza cu aceeasi valoare in momentul incetarii angajamentului acordat; - soldul - dditor - rprezinta valoare angajamente acordate Cont 802 - Agajamente primite Are continut economic si functie similara cu contul 801 Cont 8031 - Iobilizari corporale luate cu chirie - tine evidenta imobilizarilor corporale luate cu chirie de la terti in baza contractelor incheiate in acest scop sau proceselor verbale de inchiriere; - functiunea contului ca si soldul, sunt similare cu conturile precedente. CONTUL 8032 - Vlori materiale primite spre prelucrare sau reparare - tine evidenta materiilor, materialelor si altor valori (imobilizari corporale, obiecte pretioase, etc.) apartinand tertilor si primite pentru prelucrare, finisare sau reparare, pe baza de contract; - se debiteaza cu valorile primite pe baza de contract; - se crediteaza cu aceleasi valori - l restituirea acestora; - soldul - rprezinta valori aflate in unitate pentru prelucrare sau reparare. Cont 8033 - Vlori materiale primite in custodie - tine evidenta valorilor materiale (materii prime, materiale, marfuri, imobilizari corporale, etc.) primite temporar spre pastrare sau in custodie, pe baza de acte de predare-primire; - se debiteaza cu valori primite in pastrare; - se crediteaza cu restituirea acestora; - soldul reprezinta valori primite in pastrare sau custodie. Cont 8034 - Dbitori scosi din activ, urmariti in continuare - tine evidenta debitorilor care au fost scosi din activul unitatii ca insolvabili sau disparuti, care, conform dispozitiilor legale, trebuie urmariti in continuare; - in debit se inregistreaza sumele datorate de aceasta categorie de debitori; - in credit - smele reactivate ca urmare a revenirii in pozitia de solvabili a debitorilor, sau cu sumele al caror termen de urmarire s-a prescis; - soldul - rprezinta sumele datorate de debitorii insolvabili. Cont 8036 - Rdevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate - tine evidenta imobilizarilor primite in leasing, a contractelor de inchiriere, chirii si alte datorii asimilate, datorate de catre unitate; - se debiteaza cu sumele reprezentand redevente, locatii; - se crediteaza cu valoarea datoriilor de acest gen care au fost platite efectiv; - soldul - rprezinta sumele ramase de platit la un moment dat. Cont 8037 - Eecte scontate neajunse la scadenta - tine evidenta efectelor scontate depuse la banci dar neajunse la scadenta; - se debiteaza cu efecte scontate depuse la banci;
118
- se crediteaza cu efectele scontate ajunse la scadenta; - soldul - vloare efecte depuse si neajunse la scadenta. Cont 8038 - Vlori in afara bilantului - tine evidenta altor valori ce nu se regasesc in conturile 8031 - 837. In acest cont se inregistreaza valoarea marfurilor in regim de consignatie, case de amanet, etc. - se debiteaza cu valorile primite; - se crediteaza cu stingerea obligatiilor fata de deponent; - soldul - rprezinta valori existente in unitate la un moment dat. Cont 8039 - Socuri de natura obiectelor de inventar In noul sistem contabil obiectele si materialele de protectie sau de lucru, aparatura, birotica, aparate de masura si control si alte produse care au o durata de intrebuintare mai mica de un an sau o valoare mai mica de 8.000.000 lei (in prezent) nu se mai contabilizeaza ca obiecte de inventar, ci se trec direct pe cheltuieli. Prezenta lor trebuie insa urmarita in continuare, fapt pentru care se distribuie sub semnatura pe baza de inventar, fisa individuala sau tabel de distributie si se contabilizeaza in afara bilantului prin acest cont. - se debiteaza cu valoarea stocurilor de aceasta natura distribuite angajatilor; - se crediteaza cu ocazia declasarii, casarii si scoaterii din evidenta; - soldul - vloarea obiectelor de inventar inca in folosinta. Cont 8045 - Aortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe - tine evidenta amortizarii (uzurii) morale si fizice pentru mijloacele fixe in conservare, deci neutilizate; - se debiteaza cu amortizarea aferenta; - se crediteaza cu ocazia reevaluarii, a trecerii pe cheltuieli sau scoaterea din evidenta a acestora; - soldul - rprezinta valoarea amortizarii aferenta gradului de neutilizare a unor mijloace fixe aflate in gestiune.
CONTURILE DIN GRUPA 89 - BLANTUL - fctioneaza in partida dubla, intrand in corespondenta cu conturile de activ si de pasiv din bilantul contabil, reprezentata de conturile: Contul 891 - Blant de deschidere cu ajutorul acestui cont se asigura deschiderea tuturor conturilor la inceputul anului financiar - in debit - iregistreaza soldul tuturor conturilorde pasiv prin creditarea acestora; - in credit - iregistreaza soldul tututror conturilor de activ prin debitarea acestora; - dupa efectuarea acestor inregistrari, contul se soldeaza. Contul 892 - Blant de inchidere Cu ajutorul acestui cont se asigura inchiderea tuturor conturilor la finele exercitiului financiar. - se debiteaza cu soldul conturilor de activ prin creditarea acestora;
119
- se crediteaza cu soldul conturilor de pasiv prin debitarea acestora; - dupa aceste inregistrari, contul se soldeaza. Se anexeaza model de aplicatie la incheierea cursului.
* * *
Curs 11
MONOGRAFIE CONTABIL
PENTRU CURSUL
CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE

(APLICAIE) PREZENTAREA OPERATORULUI ECONOMIC
Denumirea societatii si sediul: - SC EXEMPLU SRL, str. Intelectualitii, nr. 1, sector 1, Bucuresti - Forme de organizare: societate cu rspundere limitat; - Numar asociati permanenti: 3 persoane; - Obiectul de activitate: comert i servicii cu produse proprii sau achiziionate de la teri; Date de identificare: - Registrul Comertului: J23/24271/2007 - Cod fiscal: RO 1878771
120
Cont bancar: RO64 RNCB 6043 2525 RON1 0002 BCR Ag.Dorobani - sector 1, Bucuresti
SITUAIA N CONTURI LA NCEPUTUL LUNII (01.04.2007) Denumirea contului Capital social Fond de rezerv Mijloace fixe Amortizarea mijloacelor fixe Profit i pierdere Credite bancare pe termen scurt Materiale Mrfuri Clieni Furnizori Produse finite Diferene de pre nefavorabile Avansuri clieni Disponibil cont curent Casa Efecte comerciale de plat TOTAL Debit 4.000.000 400.000 200.000 300.000 500.000 800.000 200.000 250.000 500.000 50.000 150.000 1.300.000 150.000 7.500.000 600.000 7.500.000 Credit 5.100.000 500.000
Nr.crt. 1012 106 212 281 121 519 301 371 411 401 345 348 419 512 531 403
*Se deschid conturile pe baza balanei soldurilor de la 31.03.2007
OPERAII N PERIOADA CURENT ( LUNA APRILIE 2007)
1. Se majoreaz capitalul social cu o nou subscriere de aciuni: 1000 de aciuni cu valoare nominal de 10.000 lei, valoare de emisie de 12.000 lei. Subscrierea s-a realizat astfel: - 600 de aciuni - aport n natur (mijloace fixe + alte valori); - 400 de aciuni - s-au depus n numerar. Se va nregistra att subscrierea ct i depunerea integral. 2. Se repartizeaz beneficiul din exerciiul precedent pentru: - fondul de rezerv de 80.000 lei; - dividende de 120.000 lei ( se va nregistra plata lor ); - impozit reinut de 10.000 lei 3. Se achizitioneaz aciuni n valoare de 800.000 lei ca titlu de participare la capitalul altor uniti. Plata se va face imediat. 4. Se consuma materiale pentru activitatea de producie n valoare de 300.000 lei. 5. Se achita un efect de plat de 200.000 lei i o penalizare de 10% pentru ntarziere ( cheltuieli exceptionale ). 6. Se livreaz mrfuri la clieni, pret de vnzare 800.000 lei. Decontarea de ctre clieni se face astfel:
121
- avansuri de 150.000 lei; - se accepta un efect comercial de 650.000 lei; Se calculeaz TVA corespunzator ( 22% ). 7. Se ridic de la banc suma de 250.000 lei i se achita avansul chenzinal al personalului. 8. Se primete factura pentru consumul de energie n suma de 200.000 lei + TVA. 9. Se nregistreaz achitarea dobnzii de 50.000 lei pentru creditul contractat. 10. Se calculeaz i se nregistreaz salariile datorate personalului de ntreprindere n suma de 600.000 lei. 11. Se nregistreaz urmtoarele reineri din salarii: - avans chenzinal 250.000 lei; - impozit pe salarii 25.000 lei; - 3% pensie suplimentar 18.000 lei; - 1% fond de somaj 6.000 lei; - chirie pentru spaiu locativ al salariailor 12.000 lei. 12. Se nregistreaz contribuia la: - fondul de asigurri sociale al ntreprinderii 30%; - fondul de omaj 5%. 13. Se ridic de la banc suma necesar pentru plata salariilor nete, i se achit. 14. Se vireaz din contul de la banc sumele retinue din salarii, inclusiv cota de 3% si 1% datorate de salariai. 15. Se obin produse finite, cost normat autocalculat 1.200.000 lei. 16. Se ncaseaz prin banc dividendele cuvenite pentru titlurile de participare, n suma de 200.000 lei. 17. Se livreaz produse finite, produse din stoc, la pre de vnzare de 800.000 lei + TVA, cost normat de 600.000 lei. 18. Se achit din disponibilul de la banc: - creditul bancar de 300.000 lei; - datoria fa de furnizori n suma de 400.000 lei; - datoria fa de asigurrile sociale. 19. Se nregistreaz amortizarea mijloacelor fixe n suma de 200.000 lei.
OPERAIUNI LA SFRITUL PERIOADEI
20. La sfritul perioadei se determin costul efectiv al produciei obinute n sum de 1.000.000 lei. Se va nregistra diferena de pre. 21. Se va nregistra repartizarea diferenei pentru produsele vndute. 22. Cu prilejul calculului costului efectiv se determin i costul produciei n curs de execuie de 250.000 lei i se nregistreaz. OPERAIUNI DE NCHIDERE A EXERCIIULUI FINANCIAR (31.12.2007)
23. Regularizarea TVA, inclusiv plata sau recuperarea. 24. nchiderea conturilor de cheltuieli i venituri, ocazie cu care se constatat o cheltuial efectuat n avans pentru energie electric n suma de 30.000 lei. 25. Determinarea profitului impozabil i calcularea impozitului pe profit, care se i achita. * ntocmirea balanei de verificare cu 3 serii de egaliti: - solduri initiale - rulaje curente - solduri finale
122
* nregistrrile se vor face n ordine cronologic i sistematic.
REGISTRUL JURNAL
AL OPERAIUNILOR CONTABILE PE LUNA APRILIE
2007 Sume D 4 C 5 % 10.000.000 2.000.000 6.000.000
Nr. crt. 0
Explicaii 1 a). Majorarea capitalului social prin subscriere de actiuni: + A 456 -> D + P 1011 -> C + P 104 -> C b). Aducerea aportului in natura: - A 456 -> C +A 212 -> D +A 371 -> D +A 205 -> D c). Trecerea capitalului din categoria subscris la subscris varsat: - P 1011 -> D +P 1012 -> C d). Aducerea aportului in numerar bani: +A 5311 -> D - A 456 -> C e). Trecerea capitalului din categoria subscris la subscris varsat: - P 1011 -> D +P 1012 -> C f). Incasarea contravalorii diferentei de emisie: +A 5311 -> D - A 456 -> C g). Depunerea unei sume in contul din banca: - A 5311 -> C +A 5121 -> D a). Repartizarea profitului la fondul de rezerva si dividende: - P 121 -> D +P 106 -> C +P 457 -> C b). Plata dividendelor: - P 457 -> D - A 5311 -> C +P 446 -> C Achizitionarea de titluri de participare a caror plata se face
Simbolul conturilor D C 2 3 456 % 1011 104 456
12.000.000
% 212 371 205
% 4.000.000 1.000.000 1.000.000
1011
1012
6.000.000
6.000.000
5311
456
4.000.000
4.000.000
1011
1012
4.000.000
4.000.000
5311
456
2.000.000
2.000.000
5121
5311
6.000.000
6.000.000
121
% 106 457 % 5311 446 5121
200.000
% 80.000 120.000 % 110.000 10.000 800.000
457
120.000
261
800.000
123
10
11
12
imediat: - A 5121 -> C +A 261 -> D Darea in consum a materialelor: - A 301 -> C +A 601 -> D Achitarea unui efect de plata cu penalizare pentru intarziere de 10%: - P 403 -> D - A 5121 -> C +A 6711 -> D a). Livrare de marfuri la clienti: +A 411 -> D +P 707 -> C +P 4427 -> C b). Decontarea marfurilor de catre clienti: - A 411 -> C - P 419 -> D +A 413 -> D a). Se ridica de la banca o suma de bani: - A 5121 -> C +A 5311 -> D b). Acordarea avansului chenzinal: - A 5311 -> C +A 425 -> D Primirea facturii pentru consumul de energie: +A 605 -> D +A 4426 -> D +P 401 -> C Achitarea dobanzii pentru creditul acordat: - A 5121 -> C +A 666 -> D Inregistrarea salariilor datorate personalului: +A 641 -> D +P 421 -> C Retineri din salarii: - P 421 -> D - A 425 -> C +P 444 -> C +P 4312 -> C +P 4372 -> C +P 427 -> C a). Contributia societii la asigurarile sociale: +A 6451 -> D +P 4311 -> C
601
301
300.000
300.000
% 403 6711 411
5121
% 200.000 20.000 976.000
220.000
% 707 4427 411
% 800.000 176.000 976.000
% 419 413
% 150.000 826.000
5311
5121
250.000
250.000
425 % 605 4426
5311 401
250.000 % 200.000 44.000
250.000 244.000
666
5121
50.000
50.000
641 421
421 % 425 444 4312 4372 427 4311
600.000 311.000
600.000 % 250.000 25.000 18.000 6.000 12.000 180.000
6451
180.000
124
13
14
15
16
17
b). Contributia societii la fondul de ajutor de somaj: +A 6452 -> D +P 4371 -> C a). Ridicarea unei sume de la banca: - A 5121 -> C +A 5311 -> D b). Plata salariilor nete: - A 5311 -> C - P 421 -> D Plata obligatiilor fata de terti: - A 5121 -> C - P 444 -> D - P 4312 -> D - P 4372 -> D - P 427 -> D Obtinerea de produse finite: +A 345 -> D +P 711 -> C Incasarea dividendelor cuvenite pentru titlurile de participare: +A 5121 -> D +P 761 -> C a). Livrarea de produse finite: +A 411 -> D +P 701 -> C +P 4427 -> C b). Scoaterea din evidenta a produselor finite vandute: -A 345 -> C - P 711 -> D Achitarea creditului bancar, a datoriei fata de furnizori si a datoriei fata de asigurarile sociale: - A 5121 -> C - P 519 -> D - P 401 -> D - P 4311 -> D - P 4371 -> D Inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe: +A 681 -> D +P 281 -> C Inregistrarea diferentei de pret favorabile: +A 348 -> D +P 711 -> C Repartizarea diferentei pentru produsele vandute:
6452
4371
30.000
30.000
5311 421 % 444 4312 4372 427 345
5121 5311 5121
289.000 289.000 % 25.000 18.000 6.000 12.000 1.200.000
289.000 289.000 61.000
711
1.200.000
5121
761
200.000
200.000
411
% 701 4427
976.000
% 800.000 176.000
711
345
600.000
600.000
18
% 519 401 4311 4371
5121
% 300.000 400.000 180.000 30.000
910.000
19
681
281
200.000
200.000
20 21
348 711
711 348
-200.000 -52.800
-200.000 -52.800
125
22
23
24
25
- P 711 -> D - A 348 -> C Inregistrarea costului productiei in curs de executie: +P 711 -> C +A 331 -> D Regularizare contui TVA: a). Se inchide contul TVA deductibila: - P 4427 -> D - A 4426 -> C b). Se inchide contul TVA colectata: +P 4423 -> C - P 4427 -> D c). Plata TVA: - A 5121 -> C - P 4423 -> D a). Inregistrarea cheltuielilor de energie electrica efectuate in avans: +A 471 -> D -A 605 -> C b). Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului financiar: -P 121 -> D -A 601 -> C - A 6711 -> C - A 605 -> C - A 666 -> C - A 641 -> C - A 6451 -> C - A 6452 -> C -A 681 -> C c). Inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului financiar: +P 121 -> C - P 707 -> D - P 711 -> D - P 761 -> D - P 701 -> D a). Inregistrarea impozitului pe profit: +A 691 -> D +P 441 -> C b). Plata impoizitului pe profit: - P 441 -> D - A 5121 -> C c). Inchiderea contului Cheltuieli cu impozitul pe profit: - A 691 -> C -P 121 -> D TOTAL
331
711
250.000
250.000
4427
4426
44.000
44.000
4427 4423
4423 5121
308.000 308.000
308.000 308.000
471
605
30.000
30.000
121
% 601 6711 605 666 641 6451 6452 681 121
1.550.000
% 300.000 20.000 170.000 50.000 600.000 180.000 30.000 200.000 2.502.800
% 707 711 761 701 691 441
% 800.000 702.800 200.000 800.000 362.064 362.064
441 5121
362.064 362.064
121
691
362.064 56.058.192
362.064 56.058.192
126
NREGISTRAREA N ORDINE SISTEMATIC D 1012 SI 1) 1) RC TSC SFC 15.100.000 C 5.100.000 6.000.000 4.000.000 10.000.000 15.100.000 D 106 SI 2) RC TSC SFC 580.000 C 500.000 80.000 80.000 580.000
D SI 1) RD TSD
212 4.000.000 4.000.000 4.000.000 8.000.000
281 SI 19) RC TSC
C 400.000 200.000 200.000 600.000
SFD 8.000.000 D 2) 24) 25) RD TSD SFC 121 200.000 .550.000 362.064 2.112.064 2.112.064 590.736 C SI 200.000 24) 2.502.800 RC 2.502.800 TSC 2.702.800 D
SFC
600.000 519 C 300.000
18)
300.000
SI
RD 300.000 TSD 300.000
RC 0 TSC 300.000
301 SI 500.000 RD 0 TSD 500.000
4) RC TSC SFD
C 300.000 300.000 300.000 200.000
371 SI 800.000 1) 1.000.000 RD 1.000.000 TSD 1.800.000
SFD 1.800.000
411 SI 200.000 6) 976.000 7) 976.000 RD 1.952.000
6) RC
C 976.000 976.000
D 18) RD 127
401 400.000 400.000
SI 8) RC
C 250.000 244.000 244.000
TSD 2.152.000
TSC 976.000 SFD 1.176.000
TSD SFC
400.000 94.000
TSC
494.000
D SI 15) RD TSD SFD
345 500.000 1.200.000 1.200.000 1.700.000 1.100.000
C 17) 600.000 RC 600.000 TSC 600.000
D SI 20) RD TSD
348 50.000 21) -200.000 -150.000 RC -150.000 TSC
C -52.800 -52.800 -52.800
D 6) RD TSD
419 150.000 150.000 150.000
SI RC TSC
C 150.000 0 150.000
D 5) RD TSD SFC
403 200.000 200.000 200.000 400.000
SI RC TSC
C 600.000 0 600.000
5121 SI 1.300.000 1) 6.000.000 16) 200.000
RD 6.200.000 TSD 7.500.000
3) 5) 7) 9) 13) 14) 18) 23) 25) RC TSC SFD
C 800.000 220.000 250.000 50.000 289.000 61.000 910.000 308.000 362.064 3.250.064 3.250.064 4.249.036
D SI 1) 1) 7) 13)
5311 C 150.000 1) 6.000.000 4.000.000 2) 110.000 2.000.000 7) 250.000 250.000 13) 289.000 289.000
RD 6.539.000 TSD 6.689.000
RC 6.649.000 TSC 6.649.000 SFD 40.000
456 1) 12.000.000 RD 12.000.000 TSD 12.000.000
1) 1) 1) RC TSC
C 6.000.000 4.000.000 2.000.000 12.000.000 12.000.000
1011 1) 6.000.000 1) 4.000.000 RD 10.000.000 TSD 10.000.000
C 1) 10.000.000 RC 10.000.000 TSC 10.000.000
128
104
C 1) 2.000.000 RC 2.000.000 TSC 2.000.000
205 1) 1.000.000 RD 1.000.000 TSD 1.000.000
SFC 2.000.000
SFD 1.000.000
D 2) RD TSD
457 120.000 120.000 120.000
2) RC TSC
C 120.000 120.000 120.000
446 2) RC TSC SFC 10.000 601 300.000 24) 300.000 RC 300.000 TSC
C 10.000 10.000 10.000
D 3) RD TSD
261 800.000 800.000 800.000 SFD
D 4) RD TSD
C 300.000 300.000 300.000
800.000 C 20.000 20.000 20.000 D 24) RD TSD 707 800.000 6) 800.000 RC 800.000 TSC C 800.000 800.000 800.000
D 5) RD TSD
6711 20.000 20.000 20.000
24) RC TSC
D 23) 23) RD TSD
4427 44.000 308.000 352.000 352.000
6) 17) RC TSC
C 176.000 176.000 352.000 352.000
D 6) RD TSD
413 826.000 826.000 826.000 SFD
826.000
D 7) RD TSD
425 250.000 250.000 250.000
11) RC TSC
C 250.000 250.000 250.000
D 8) RD TSD
605 200.000 200.000 200.000
24) 24) RC TSC
C 30.000 170.000 200.000 200.000
4426
666
129
8) RD TSD
44.000 44.000 44.000
23) RC TSC
44.000 44.000 44.000
9) RD TSD
50.000 50.000 50.000
24) RC TSC
50.000 50.000 50.000
D 10) RD TSD
641 600.000 600.000 600.000
24) RC TSC
C 600.000 600.000 600.000
D 11) 13) RD TSD
421 311.000 10) 289.000 600.000 RC 600.000 TSC
C 600.000 600.000 600.000
D 14) RD TSD D 14) RD TSD
444 25.000 25.000 25.000 4372 6.000 6.000 6.000
11) RC TSC
C 25.000 25.000 25.000 C 6.000 6.000 6.000
D 14) RD TSD D 14) RD TSD
4312 18.000 11) 18.000 RC 18.000 TSC 427 12.000 11) 12.000 RC 12.000 TSC
C 18.000 18.000 18.000 C 12.000 12.000 12.000
11) RC TSC
D 12) RD TSD
6451 180.000 180.000 180.000
24) RC TSC
C 180.000 180.000 180.000
D 18) RD TSD
4311 180.000 12) 180.000 RC 180.000 TSC
C 180.000 180.000 180.000
D 12) RD TSD
6452 30.000 30.000 30.000
24) RC TSC
C 30.000 30.000 30.000
D 18) RD TSD
4371 30.000 12) 30.000 RC 30.000 TSC
C 30.000 30.000 30.000
711 17) 600.000 21) -52.800 24) 702.800 RD 1.250.000 TSD 1.250.000
C 15) 1.200.000 20) -200.000 22) 250.000 RC 1.250.000 TSC 1.250.000
D 24) RD TSD
761 200.000 200.000 200.000
16) RC TSC
C 200.000 200.000 200.000
130
D 24) RD TSD
701 800.000 800.000 800.000
17) RC TSC
C 800.000 800.000 800.000
D 19) RD TSD
681 200.000 200.000 200.000
24) RC TSC
C 200.000 200.000 200.000
D 22) RD TSD
331 250.000 250.000 250.000 SFD
D 24) RD TSD
471 30.000 30.000 30.000 SFD
250.000
30.000
D 23) RD TSD
4423 308.000 308.000 308.000
23) RC TSC
C 308.000 308.000 308.000
D 25) RD TSD
691 362.064 362.064 362.064
25) RC TSC
C 362.064 362.064 362.064
D 25) RD TSD
441 362.064 362.064 362.064
25) RC TSC
C 362.064 362.064 362.064
BALANA DE VERIFICARE
131

Curs Contabilitate CPPArrow Bucuresti 2007 - 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Contabilitate CPPArrow Bucuresti 2007 - 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

99 108 115 118 121

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

PATRIMONIU ACTIV totalitatea mijl. Mat. Si bunuri

DE UNDE PROVINE AVEREA

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

PRINCIPIILE METODEI CONTABILITATII (principiile contabilitatii)

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

6.000 2.000 500 10.000 1.500 20.000

Capital social Furnizori Credite bancare Creditori

10.000 3.000 5.000 2.000

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

5311 Casa 500 800

5121 Cont banca lei 10.000

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

D 301 Materii prime C S.I 2.000 1 1.500

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

% = 401 301 302

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

5.umentele si registrele contabile. Deosebim 3 categorii de documente:

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

212 301 5311 5121 345

6.000 2.000 500 10.000 1.500 20.000

1012 401 519 462

- capital social varsat - furnizori -credite bancare - creditori TOTAL PASIV

10.000 3.000 5.000 2.000

301 MAT. PRIME 2.000 1.500 1.000 2.500 4.500

5121CONT BANCAR -Le 10.000 800 4.000 1.000 4.200 -

302 MAT. CONS. 500 500 -

345 PRODUSE FINITE 1.500

1012 CAPITAL SUBSCRIS 10.000

401 FURNIZORI 3.000 3.000 1.500 1.500 1.500 1.500

519 CREDITE BANCARE 5.000 3.000 4.000 4.000

462 - CEDITORI 2.000 2.000

SOLDURI Activ 6.000 Pasiv

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

4.500 800 4.200 500 1.500 17.500

10.000 1.500 4.000 2.000 = 17.500

Nota: i) s e intocmeste registrul jurnal ii) se intocmeste balanta de verificare.

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

BALANTA DE VERIFICARE INCHEIATA PE LUNA IANUARIE 2008

Simbol conturi 1012 212 301 302 345 401 462

Data Viza control financiar preventiv

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -

ENE CORNELIU, GHEORGHI MARIAN - CURS CONTABILITATE SOCIETI COMERCIALE -