Lentile

Lentila este un mediu transparent i omogen, mrginit de 2 suprafee, din care cel puin una nu este plan. Ele sunt confecionate din sticl, material plastic, etc.

Lentile

Numeroase aparate (de fotografiat, de proiecie, diafilm, microscop, luneta) au drept piese de baz lentilele. Lentilele permit mrirea imaginii (ca la microscop, lup sau aparatul de proiecie de la cinematograf). Lentilele permit i micorarea imaginilor (exemplu aparatul de fotografiat).

Tipuri de Lentile

Lentilele mai groase la mijloc i mai subiri la extremiti se numesc lentile convergente, iar lentilele mai subiri la mijloc i mai groase la extremiti se numesc lentile divergente.

Reprezentarea schematic a Lentilelor

LENTILE

CONVERGENTE

DIVERGENTE

Ax optic principala

Reprezentarea schematic a Lentilelor

LENTILE

CONVERGENTE

DIVERGENTE

Ax optic principala

Reprezentarea schematic a Lentilelor

Elemente componente: - Axa optic; - Centrul optic O (ce este un punct in interiorul lentilei pe axa optica principala prin care lumina trece nedeviata); - Focar. Distanta focala;

Focar. Distanta focala

Lentila convergenta:
La trecerea printr-o lentila convergenta, un fascicul paralel cu axa optica principala devine fascicul convergent. Punctul de intersectie al razelor refractate se numeste focar imagine F2. F2 este real deoarece se formeaza la intersectia razelor refractate. Distanta de la centrul optic O la F2 se numeste distanta focala.
O

F2

Focar. Distanta focala

F1

Lentila divergenta:
Printr-o lentila divergenta, un fascicul paralel cu axa optica principala devine divergent. Punctul de intersectie format la prelungirea razelor refractate se numeste focar imagine si este virtual F1. Distanta focala este considerata negativa.

Focar. Distanta focala

Orice lentila are 2 focare simetrice fata de centrul optic.

F1

F2

F2

F1

Constructii grafice de imagini in lentile

Cum construim imaginea unui punct luminos prin lentila?
Un punct luminos emite lumina in toae directiile. Pentru a obtine grafic imaginea punctului luminos A, este suficient sa reprezentam 2 din urmatoarele raze:
-O raza care trece nedeviata prin centrul optic, si traverseaza lentila fara sa fie deviata; -O raza paralela cu axa optica principala care, dupa refractie, trece prin focarul imagine; -O raza care trecand prin focarul obiect, dupa refractie devine paralela cu axa optica principala.

La intersectia celor 2 raze reprezentate se obtine grafic imaginea punctului luminos. Fiecarui punct obiect ii corespunde un singur punct imagine. Un obiect are o infinitate de puncte. Imaginea obiectului este data de multimea punctelor imagine obtinute.

Constructii grafice de imagini in lentile

Pentru o lentila convergenta
Imaginea este reala, diferita ca marime decat cealalta si rasturnata.

F1

F2

Constructii grafice de imagini in lentile

Pentru o lentila divergenta
Imaginea este virtuala, diferita ca marime decat cealalta si dreapta.

F1

F2

Formula fundamentala a lentilelor

1 1 1 p p' f
P

unde: P = distanta obiect-lentila; f = distanta focala; P = distanta imagine-lentila;

F1
|P|

F2

Formula fundamentala a lentilelor

Unde se formeaza imaginea unui obiect prin lentila?
Pozitia imaginii unui obiect depinde atat de distanta obiect-lentila (P), cat si de distanta focala (f) a lentilei. Matematic se poate demonstra ca distanta lentila-imagine 1 1 (P) este data de relatia: 1 1 1 1 1 1 1 1
p p' f p p' p f p' p

p' f

In aplicarea acestei relatii se foloseste urmatoarea conventie de semne: P - negativ; f pozitiv pentru lentile convergente; - negativ pentru lentile divergente; P pozitiv daca imaginea este reala; - negativ daca imaginea este virtuala;

Convergenta
Orice lentila are o convergenta. Inversul distantei focale se numeste convergenta lentilei. O dioptrie reprezinta convergenta unei lentile cu distanta focala de 1 m. Pentru lentilele divergente, convergenta este negetiva, iar pentru lentilele convergente este pozitiva.

Formula fundamentala a lentilelor

Formula convergentei:

1 f C

1 C f
Formula convergenei:

OCHIUL
Organ specializat in receptarea stimulilor luminosi

Ochiul

Ochiul este un organ care functioneaza cu ajutorul unei parti numite cristalin ce se comporta si arata ca o lentila convergenta.

Ochiul
Pupila este deschiderea din centrul irisului si regleaza cat din
fasciculul de lumina intra in ochi, proces numit adaptare. Cristalinul este un mediu transparent (n=1.46) ce se comporta ca o lentila canvergenta. Distanta ei focala se poate acomoda. Retina se comporta ca un ecran. Cand lumina ajunge pe celulele ei nervoase (din pata galbena), acestea transmit creierului semnale prin intermediul nervului optic. Corneea este o membrana tare, transparenta (n=1.33) Umoarea apoasa este un mediu transparent (n=1.33) Umoarea sticloasa este un mediul transparent (n=1.33)

Ochiul
Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabate cele 3 medii transparente si ajunge pe retina, unde se formeaza o imagine mai mica, reala, si rasturnata a obiectelor. Ramificatiile nervului optic de pe retina transforma imaginile in semnale, care ajung la creier; acesta le amalizeaza si creatia senzatia de vaz.

Ochiul
Vedem obiectele aflate la distante diferite fata de ochi, datorita capacitatii de acomodare a cristalinului. Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale unui obiect, daca acesta se afla la o distanta de aproximativ 25 centimetri ( distanta vederii optime).

Ochiul
Punctul cel mai apropiat de ochi, in care un obiect este vazut clar, cu maximum de acomodare se numeste punctum proximum. Pentru ochiul normal punctum proximum se afla la 10-15 cm fata de ochi. Punctul cel mai departat de ochi, in care un obiect este vazut clar, fara acomodare se numeste punctum remotum. Pentru ochiul normal, punctum remotum se afla la infinit.

Ochiul
Defecte de vedere
Miopia. Ochiul miop nu vede clar obiecte
indepartate. Imaginea punctelor de la infinit se formeaza in fata retinei. El are punctum proximum la o distanta mai mica decat cea normala. Miopia se corecteaza cu lentile divergente.

Ochiul
Defecte de vedere
Hipermetropia. Ochiul hipermetrop nu vede clar
obiecte apropiate. Imaginea punctelor de la infinit se formeaza in spatele retinei. El are punctum proximum la o distanta mai mare decat cea normala. Hipermetropia se corecteaza cu lentile convergente.

Ochiul
Defecte de vedere
Prezbitismul. Este acelasi defect ca si
hipermetropia si apare la persoanele in varsta, datorita scaderii capacitatii de acomodare a cristalinului.

Ochii sunt considerati oglinda sufletului si sunt clasificati dupa frumusetea lor.

STIATI CA?
semnalul luminos persista pe retina 1/25 secunde? Acest lucru este folosit in tehnica animatiei imaginilor. Ochiul percepe o succesiune rapida de imagini ca o miscare continua. De exemplu, pelicula cinematografica este alcatuita dintr-o multime de imagini care se succed foarte rapid si vedeti un cadru inainte ca imaginea celuilalt cadru sa vi se stearga. toate culorile pe care la vedeti pe ecranul TV sunt rezultatul amestecului celor 3 culori primare, folosite in pictura: rosu, verde, si albastru? nu toate animalele vad culorile ca si oamenii? Furnica de desert vede unele culori mai bine decat omul, in timp ce alte vietuitoare nu disting deloc culorile (exemplu: calmarul).

Iluziile optice apar datorita unor erori de interpretare a semnalelor pe care le primeste. Aceste figuri ne arata ca putem atribui, uneori, obiectelor pe care le vedem, proprietati pe care nu exista in realitate. Exista unele figuri ambigui care au drept mod de interpretare mai multe variante.

Distingerea culorilor

Vederea colorata este caracteristica omului. Retina ochiului contine un numar mare de celule senzoriale, ce percep lumina, numite conuri si bastonase.

Distingerea culorilor

Conurile sunt sensibile la vederea diurna si la culori. Bastonasele sunt celule adaptate la vederea nosturna si insensibile la culori. Exista cazuri patologice de ochi uman, manifestate prin incapacitatea congenitala de a percepe diferentiat culorile. In cele mai multe cazuri, ochiul nu poate recunoaste culoarea rosie sau verde (sau amandoua). Aceasta anomalie a fost studiata si descrisa pentru prima data de J. Dalton. Daltonismul nu este vindecabil.

Distingerea culorilor

Daltonistii nu pot vedea aceste numere.

Instrumente optice

Instrumentele optice

Au in alcatuirea lor oglinzi, lentile, prisme optice. Ele sunt folosite pentru obtinerea imaginilor unor obiecte.

Instrumentele optice

Cu ajutorul instrumentelor optice se pot obtine: -Imagini reale, care pot fi proiectate pe un ecran sau prinse pe un film fotografic (exemplu: aparatul de fotografiat/de proiectie, ochiul); -Imagini virtuale. Aceste instrumente sunt folosite pentru examinatea obiectelor in mod direct (exemplu: lupa, microscopul, telescopul);

Dispersia luminii

Dispersia luminii

Lumina provenita de la Soare sau de la un bec este o lumina alba

Dispersia luminii

Isaac Newton a descoperit, acum 300 de ani, cu ajutorul unei prisme, ca lumina alba este formata din mai multe fascicule colorate diferit

Dispersia luminii

Prisma optica este un mediu omogen si transparent, marginit de doua fete plane si neparalele. La trecerea prin prisma, lumina se descompune in fascicule colorate in: rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo si violet. (R.O.G.V.A.I.V.)

Dispersia luminii

Fenomenul de descompunere, prin refractie, a luminii albe in fascicule de lumina colorate diferit se numeste DISPERSIA LUMINII.

Curcubeul poate fi observat vara, dupa

ploaie. El apare datorita fenomenelor de refractie, reflexie si dispersie a luminii provenite de la Soare prin picaturile de apa din atmosfera.