P. 1
Test de Anxietate Cattell

Test de Anxietate Cattell

|Views: 144|Likes:
Published by alinabrinza87

More info:

Published by: alinabrinza87 on Jan 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/05/2013

pdf

text

original

• • • • • • •

Gradinita Casa Fericirii Contact Aparitii TV Articole de referinta Galerie foto Recomandari Psiholog Mirela Zivari

Scara de anxietate Cattel
R. B. Cattel şi testul său de personalitate: Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C".
Definirea generală a conceptelor utilizate:

Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate. Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine. Definirea scărilor testului: a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate. b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.

tensiune.c) d) e) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi creşterea anxietăţii. 31. iritabilitate şi nervozitate. 9. 20. 10. nevoile nesatisfăcute de orice fel. Stânga grilei 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 0 2 2 0 2 0 2 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 Centrul grilei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dreapta grilei 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0 0 2 0 2 0 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 . nevoia de consideraţie. 22. 11. combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie. 14. 4. 8. 26. 32. 25. 24. 6. 12. 7. 23. 15. 27. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate. 13. Excitarea apetitului sexual. Întrebării 1. 28. 21. 33. Anexa II Nr. 16. 29. 5. 3. 2. teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. 17. 30. 19. 18.

Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări asemănătoare. Consemn “În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă. să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un singur răspuns. 39. Dacă se doreşte nota parţială. C. fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. 40. L. Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate. se vor aplica grilele transparente şi se vor număra 2. Nu pierdeţi timp cu ezitările. Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. Corectare După colectarea tuturor foilor de răspuns. 1 sau 0 puncte pentru fiecare item. sub fiecare coloană. raportaţi-le (A/B) şi . Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct. 0 2 2 0 2 0 2 1 1 1 1 1 1 1 2 0 0 2 0 2 0 Aplicarea şi corectarea testului: Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză. Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute. Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da sau Nu. 35. În cazul în care aţi greşit. Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă). Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră. în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. se vor marca. astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea. marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar. încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa corespunzătoare. 38. aşa ca în exemplul de mai sus. 37. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil. într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta.34. acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă. aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le veţi da. Extrageţi separat notele totale din coloana A şi B. O şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1. Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să nu faceţi confuzii. notele Q3. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale. Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare. 36. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între Da sau Nu. Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. funcţie de căsuţa marcată. După cum puteţi observa. Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă. punând o cruce. unii în maximum 10 (zece) minute.

Adunând aceste două note. L. corecţia de vârstă şi sex. cum ar fi de exemplu proba 16 P. distinsă. se vor extrage şi notele componente (Q3. iar corectarea celorlalte 20 de întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă). sunt posibile 3 (trei) note finale. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor.F. din ambele coloane (A şi B). care este suma punctelor obţinute în suma notelor A şi B. itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă. 9 8 7 Anxietate puternică Nota medie la nevrozism Puţin nevrotici Se recomandă defalcarea notei totale pe factori. flegmatică. În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8. Interpretarea psihologică a notelor standard Note Standard 10 Nivelul anxietăţii Anxietate puternică foarte Evaluare Prezintă o netă anxietate nevrotică. Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”. etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă brută. 1. O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate.treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. Limitele normalităţii se află situate între notele standard 4 şi 5. de tentativa sa de a exagera simptomele. Este suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori. Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată). Idem ca la nota 10 Idem ca la nota 10 În mod esenţial normali în ceea ce O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de itemi. se indică aplicarea unor probe mai performante. iar în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit. cu ajutorul tabelului 3. Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi. nota brută în notă standard. sau date rezultate din anamneză. nu înainte de a efectua. O distincţie între toate cele 5 note. itemii 21 – 40. nota standard corespunzătoare. 3. în primul rând ca indice al anxietăţii reale. dacă circumstanţele o cer. O notă cuprinsă între 0 – 3. obţinute din note3le brute totale ale acestor factori. simptomatică). suma punctelor obţinute în coloana 2. După aceasta. Interpretarea notelor După corectarea testului. placială. O. C. 2. Este practic O distincţie între nota A (anxietatea voalată. în scopul creării unei imagini cât mai clare posibil a problemei sale. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop. Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. coloana 1. utilizând tabelul 2. Q4). Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicării probei. . A şi B. tenace. indică o persoană liniştită. corespunzătoare structurilor care intervin în anxietate. În cazul în care nota standard este peste 8. se va obţine nota brută totală. Cota maximă va indica factorul implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii subiectului. acoperită). din coloanele A şi B.

apte pentru a suporta 1 0 Apatici Apatici sarcini. RECOMANDĂRI Anxietate nevrotică foarte puternică. în acest fel putând să apară şi boala psihică. 6. distinse. dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului. În general. Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune la pulsiunea Q4. tenace. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi supravegheată atent. 8.  Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de 27 de ani şi 6 luni. Factorul C variază cel mai puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt. 7. Normali. momente de criză stress. fiind necesară intervenţie terapeutică. Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională. diminuate. diferenţa este un punct la 5 ani. Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului. care este trecătoare şi este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică. Nervoşi. flegmatice. Idem ca la nota 2 Idem ca la nota 2 Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o situaţie oarecare. placide. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă  Se stabileşte nota brută totală. 9. Anxietate puternică. Anxietate medie superioară. Anxioşi de nivel mijlociu. Observaţie: Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. iar factorii O şi L rămân constanţi. 5. Această distincţie se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului subiectului. Anexa I NOT A 10. de moment. de o anxietate patologică de origine nevrotică. prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante.  Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care subiectul are o vârstă mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni.priveşte anxietatea 6 5 4 3 2 Anxioşi Normali Normali Normali Apatici Idem ca la nota 7 Tensiuni afective persoane liniştite. .

stress. A+B bărbaţi 0 – 10 11 – 14 15 – 19 20 – 23 24 – 27 28 – 32 33 – 36 A+B femei 0 – 14 15 – 18 19 – 23 24 – 27 28 – 31 32 – 36 37 – 40 Procentaj teoretic Parţial Cumulat 3. 5. 35 5. 13. 2. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 24 personalităţii Q3 – defect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine. 32. Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea A > B = anxietatea este voalată. 37. excitarea apetitului sexual. 4. C – lipsa forţei Eului sau nevrozism general.0 16. mascată. 22. 8. 4. 27 3. 5. pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute. 25. 36.1 7. 31. 0. Persoane slab emotive. ascunsă. 40 Tabelul II: Transformarea notelor brute în note standard Clasa 0. Nr. 26. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 16. 2.6 3. L – insecuritate paranoică. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 23. 15. 18.0 14. 7. 29 10. 12. lipsa de securitate socială. 30. 3. Persoane slab emotive. anxietate depresivă. 4.0 58. itemilor din în test 1. 1. 6.4. 39. 1. 2. Q4 – tensiune ergică. 3. 34. item 8. 6.8 11. 3. 2.6 42. 12. 33.6 . stress. Normali. 4. 28.5 8.4 14. Tabelul I Nr. Persoane slab emotive. stress. 6. 11. manifestă. 19.6 72.6 27. 20. Factori primari ai Nr.7 15. A < B = anxietatea este accentuată. slăbiciune a Eului. 17. depresie patologică. 9. O – sentiment de culpabilitate. 14. 10. Normali. 21.6 4. 38. A = B = tratarea corectă a probei. 1.

75 38. 10.03 1. 3. 9. 8. 4.7. Q3 0 1 2 3 4 5 6 7–8 9 – 10 11 12 – 16 C 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 – 12 L 0 1 2 3 4 5 6 7–8 O 0–2 3 4–5 6–7 8 9 – 10 11 –12 13 14 – 15 16 – 17 18 – 24 Q4 0–2 3 4–5 6 7–8 9 10 – 11 12 – 13 14 15 – 17 18 – 20 Tabelul IV: Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice Grupul Normali Nevrotici Isterie anxioasă Tabelul V: Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3 Sex B B B B B F F F F F Vârstă 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 Q3 -1 -1 -1 -1 -1 C -1 -1 -1 -1 -1 L -4 -3 -2 -1 0 O -2 -1 0 +1 +2 Q4 -2 -1 0 +1 +2 Numă r 795 154 59 Medie 26. 5.40 12.80 Eroare medie 0. 7. 9.6 7.16 12. 1. 37 – 40 41 – 45 46 – 49 50 – 80 41 – 44 45 – 49 50 – 53 54 – 80 11.7 4. 10.34 44. 2.63 tip asupra .75 Calificativ 11.40 1. 8. 6.9 96.6 84.5 3.2 921.4 100 Tabelul III: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii Clasa 0.

Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine. deoarece fac totul sub tensiune. nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri. cu toate că nu le place să recunoască acest lucru. 5. îmi era frică de întuneric. Uneori. 2. dureri nedefinite. 14. Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante. . mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc să scot o vorbă. ca de pildă: tulburări de digestie. 29. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă. 23.deseori n-au fost rezonabili. am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat.deseori.uneori. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de des. Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu liniştit. Discutând cu anumite persoane.mă simt jignit şi nu le-o iert. 12. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să mă ajute.aşi organiza-o cu totul altfel. Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai prietenos decât m-aş fi aşteptat. În situaţiile grele. 8. Înainte de a-mi da o părere. 28. cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea oamenilor. 22. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament. 7. 25. 19. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer este imposibil. 27. 4. 3. . Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: . 10. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-I ascult: . 9. 16. .uit imediat şi iert. 21. 18. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie.au fost întotdeauna rezonabili. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor. Atunci când îmi merge prost. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: . obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce spun este corect. deşi o fac fără nici un rost. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea ce le spun. .Anexa III: Lista întrebărilor testului 1. 31.aşi dori să fie la fel cum a fost. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: . 11. întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu care am pornit. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi. 20. Atunci când am ceva de făcut. 24. aproape că îmi vine să plâng. 15. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaşteptat. Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul. Când eram mic. . 17. 26. 6. 30. 13. Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile. Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi. senzaţia că-mi bate inima etc.

. Terapie de cuplu. Studii psihologice.. Evaluari psihologice. Noutati Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine Grup terapeutic Blog Psiholog Psihologie practica Despre fericire Cum sa traiesti pentru a fi sanatos! Chestionare psihologice Lucreaza impreuna cu micutul tau! Fiecare zi este o noua provocare cu viata. Psihoterapie Rational-Emotiva. mi se pare de nesuportat şi mă face să tresar. Vorbeste cu mine Who is who Intrebari frecvente Psihologie Dictionar Sexologie Dictionar Copiii intreaba. 33. cu ceilalti. Dacă ceva mă tulbură în mod special. Consiliere psihologica online. cu tine. Terapie de familie. Chestionare psihologice. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele.. Psihodiagnostic. 36. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină grea pe care trebuie s-o îndeplinesc. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei mele valoare. Consultanta organizationala. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi interesat puţin înainte. Terapie prin arta. de pildă un scârţâit de uşă. Psihosexologie.. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale. în câteva minute.32. îndată ce mă culc. Coterapie de cuplu. Sondaje Siteuri partenere . In fiecare zi mai adaugam un rand in cartea vietii. Consiliere psihologica. îmi regăsesc în general calmul cu uşurinţă. De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi. 38. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă. 39. 34. În mod obişnuit adorm uşor. 35. 40. Logopedie. Studii de caz. Teste de evaluare psihologica pentru copii Clinica TerapiaM Afla despre. 37. Scale clinice de evaluare. Psihoterapie pentru copii si adolescenti.

ro este un site din reteaua Psiho Consulting.Clinica TerapiaM Revista de psihologie Femeia Sakura www.ro Gradinita Casa Fericirii AITC Blog Gradinita Casa Fericirii Grup suport anxietate Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii TV • Contact MirelaZivari. Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website) Navigator  .psihoconsulting.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->