• • • • • • •

Gradinita Casa Fericirii Contact Aparitii TV Articole de referinta Galerie foto Recomandari Psiholog Mirela Zivari

Scara de anxietate Cattel
R. B. Cattel şi testul său de personalitate: Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C".
Definirea generală a conceptelor utilizate:

Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate. Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine. Definirea scărilor testului: a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate. b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.

iritabilitate şi nervozitate. 4. 21. 28. 20. tensiune. 8. 23. 12. 3. 33. 17. 14. nevoile nesatisfăcute de orice fel. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate. Anexa II Nr. 22. 13. 19. 18. 30. 11.c) d) e) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi creşterea anxietăţii. 9. 29. combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie. Întrebării 1. 7. 26. 32. Excitarea apetitului sexual. 24. Stânga grilei 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 0 2 2 0 2 0 2 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 Centrul grilei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dreapta grilei 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0 0 2 0 2 0 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 . 16. 6. nevoia de consideraţie. 10. 27. 25. 31. teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. 2. 15. 5.

Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să nu faceţi confuzii. aşa ca în exemplul de mai sus. În cazul în care aţi greşit. aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le veţi da. încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa corespunzătoare. O şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1. astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea. se vor aplica grilele transparente şi se vor număra 2. Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da sau Nu. unii în maximum 10 (zece) minute. Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări asemănătoare. Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. funcţie de căsuţa marcată. Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. C. Extrageţi separat notele totale din coloana A şi B. Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă). 37. Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute. L. în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă. 36. 40. Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate. După cum puteţi observa. marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar.34. Nu pierdeţi timp cu ezitările. 39. să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un singur răspuns. Dacă se doreşte nota parţială. 38. Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. sub fiecare coloană. acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă. Consemn “În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă. 1 sau 0 puncte pentru fiecare item. notele Q3. raportaţi-le (A/B) şi . se vor marca. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil. 0 2 2 0 2 0 2 1 1 1 1 1 1 1 2 0 0 2 0 2 0 Aplicarea şi corectarea testului: Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză. Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct. într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare. Corectare După colectarea tuturor foilor de răspuns. punând o cruce. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între Da sau Nu. 35. fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze.

itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă. flegmatică. Q4). utilizând tabelul 2. cu ajutorul tabelului 3. nota brută în notă standard. Este practic O distincţie între nota A (anxietatea voalată. în scopul creării unei imagini cât mai clare posibil a problemei sale. sunt posibile 3 (trei) note finale. itemii 21 – 40. suma punctelor obţinute în coloana 2. 9 8 7 Anxietate puternică Nota medie la nevrozism Puţin nevrotici Se recomandă defalcarea notei totale pe factori. După aceasta. Este suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori. distinsă. iar corectarea celorlalte 20 de întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă). Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”. tenace. În cazul în care nota standard este peste 8. din coloanele A şi B. se indică aplicarea unor probe mai performante. Interpretarea psihologică a notelor standard Note Standard 10 Nivelul anxietăţii Anxietate puternică foarte Evaluare Prezintă o netă anxietate nevrotică.F. O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate. corespunzătoare structurilor care intervin în anxietate. L. placială. din ambele coloane (A şi B). Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată). Cota maximă va indica factorul implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii subiectului. C. A şi B. Idem ca la nota 10 Idem ca la nota 10 În mod esenţial normali în ceea ce O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de itemi. iar în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit. simptomatică). .treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. se va obţine nota brută totală. corecţia de vârstă şi sex. Limitele normalităţii se află situate între notele standard 4 şi 5. sau date rezultate din anamneză. O distincţie între toate cele 5 note. acoperită). etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă brută. cum ar fi de exemplu proba 16 P. Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. O. Interpretarea notelor După corectarea testului. O notă cuprinsă între 0 – 3. Adunând aceste două note. obţinute din note3le brute totale ale acestor factori. Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicării probei. 2. se vor extrage şi notele componente (Q3. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. în primul rând ca indice al anxietăţii reale. care este suma punctelor obţinute în suma notelor A şi B. dacă circumstanţele o cer. de tentativa sa de a exagera simptomele. nu înainte de a efectua. 3. În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8. nota standard corespunzătoare. 1. Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi. indică o persoană liniştită. coloana 1.

în acest fel putând să apară şi boala psihică. Anxietate medie superioară. 7. fiind necesară intervenţie terapeutică. .  Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de 27 de ani şi 6 luni. Observaţie: Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. placide. În general. momente de criză stress. Anexa I NOT A 10. diferenţa este un punct la 5 ani. de moment. 5. 8. Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune la pulsiunea Q4. Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională. distinse. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi supravegheată atent.priveşte anxietatea 6 5 4 3 2 Anxioşi Normali Normali Normali Apatici Idem ca la nota 7 Tensiuni afective persoane liniştite. flegmatice. Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului. Anxioşi de nivel mijlociu. tenace. Această distincţie se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului subiectului. Idem ca la nota 2 Idem ca la nota 2 Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o situaţie oarecare. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă  Se stabileşte nota brută totală. diminuate. prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante. Factorul C variază cel mai puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt. de o anxietate patologică de origine nevrotică. RECOMANDĂRI Anxietate nevrotică foarte puternică. Anxietate puternică. iar factorii O şi L rămân constanţi. 9.  Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care subiectul are o vârstă mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni. 6. care este trecătoare şi este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică. Normali. dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului. Nervoşi. apte pentru a suporta 1 0 Apatici Apatici sarcini.

stress. 23. 17. itemilor din în test 1. 12. 25. Normali. 5. manifestă. 2.6 42. 4. 39. 32. 18. 6. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. Persoane slab emotive. 15. 4. 2. 0.6 . pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute. 1. 22. 2. 33. O – sentiment de culpabilitate. 29 10. depresie patologică. 1.6 3.6 72. 6. 4. lipsa de securitate socială. 13.8 11. 3. 7. mascată. Factori primari ai Nr.4 14. 9. Persoane slab emotive.0 14.4. 11. C – lipsa forţei Eului sau nevrozism general. 6.0 16. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 14. Nr. excitarea apetitului sexual.5 8. 37. 34. 8. 35 5. 3. 5. 27 3. 20.1 7. 3. 4. 10. 30. item 8.0 58. 28. 26. L – insecuritate paranoică. ascunsă. 31. 36. 1. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 2. Q4 – tensiune ergică. 16. slăbiciune a Eului. Tabelul I Nr. 40 Tabelul II: Transformarea notelor brute în note standard Clasa 0. A < B = anxietatea este accentuată.6 27. 24 personalităţii Q3 – defect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine. 38. A = B = tratarea corectă a probei. A+B bărbaţi 0 – 10 11 – 14 15 – 19 20 – 23 24 – 27 28 – 32 33 – 36 A+B femei 0 – 14 15 – 18 19 – 23 24 – 27 28 – 31 32 – 36 37 – 40 Procentaj teoretic Parţial Cumulat 3. 19.6 4. stress. Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea A > B = anxietatea este voalată. Persoane slab emotive.7 15. stress. 12. anxietate depresivă. 21. Normali.

10.63 tip asupra . Q3 0 1 2 3 4 5 6 7–8 9 – 10 11 12 – 16 C 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 – 12 L 0 1 2 3 4 5 6 7–8 O 0–2 3 4–5 6–7 8 9 – 10 11 –12 13 14 – 15 16 – 17 18 – 24 Q4 0–2 3 4–5 6 7–8 9 10 – 11 12 – 13 14 15 – 17 18 – 20 Tabelul IV: Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice Grupul Normali Nevrotici Isterie anxioasă Tabelul V: Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3 Sex B B B B B F F F F F Vârstă 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 Q3 -1 -1 -1 -1 -1 C -1 -1 -1 -1 -1 L -4 -3 -2 -1 0 O -2 -1 0 +1 +2 Q4 -2 -1 0 +1 +2 Numă r 795 154 59 Medie 26.16 12.4 100 Tabelul III: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii Clasa 0.5 3. 9. 1.6 84.75 38.80 Eroare medie 0.40 12.7. 7. 5. 8.6 7.03 1. 10.34 44. 2.7 4. 3. 4.9 96.2 921. 8.40 1. 6. 9.75 Calificativ 11. 37 – 40 41 – 45 46 – 49 50 – 80 41 – 44 45 – 49 50 – 53 54 – 80 11.

Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai prietenos decât m-aş fi aşteptat. 8. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi. . 5. mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc să scot o vorbă. 15.deseori n-au fost rezonabili. 29. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament. cu toate că nu le place să recunoască acest lucru. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să mă ajute. 2. 22. 18. . În situaţiile grele. 27. Înainte de a-mi da o părere. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor. îmi era frică de întuneric. senzaţia că-mi bate inima etc. Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu liniştit. 3. Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile. cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea oamenilor.aşi dori să fie la fel cum a fost. 4. 19. obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce spun este corect. 13. Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte. Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-I ascult: .aşi organiza-o cu totul altfel. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaşteptat. 25. 12. 9. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer este imposibil. ca de pildă: tulburări de digestie. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: . Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: . 21. Discutând cu anumite persoane.uit imediat şi iert. nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri. 16. Atunci când am ceva de făcut. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de des.mă simt jignit şi nu le-o iert. 17. Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul.uneori. 23. 31. 10. 6. 28. am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: . 14. întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu care am pornit. . Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi.au fost întotdeauna rezonabili. deoarece fac totul sub tensiune. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat. Uneori. 30. . Când eram mic. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea ce le spun.deseori. 20. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce. deşi o fac fără nici un rost. 7. dureri nedefinite. 24. aproape că îmi vine să plâng. . 11.Anexa III: Lista întrebărilor testului 1. 26. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă. Atunci când îmi merge prost.

Chestionare psihologice. Psihoterapie Rational-Emotiva... Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele. Evaluari psihologice. îmi regăsesc în general calmul cu uşurinţă. de pildă un scârţâit de uşă. Dacă ceva mă tulbură în mod special. 37. În mod obişnuit adorm uşor. Consiliere psihologica. Consiliere psihologica online. Consultanta organizationala. Studii psihologice. îndată ce mă culc. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi interesat puţin înainte. Teste de evaluare psihologica pentru copii Clinica TerapiaM Afla despre. Studii de caz. în câteva minute. Vorbeste cu mine Who is who Intrebari frecvente Psihologie Dictionar Sexologie Dictionar Copiii intreaba. Coterapie de cuplu. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină grea pe care trebuie s-o îndeplinesc.32. cu ceilalti. 38. cu tine. 39. Psihoterapie pentru copii si adolescenti. Psihosexologie. 34. Sondaje Siteuri partenere . De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi. Scale clinice de evaluare. Noutati Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine Grup terapeutic Blog Psiholog Psihologie practica Despre fericire Cum sa traiesti pentru a fi sanatos! Chestionare psihologice Lucreaza impreuna cu micutul tau! Fiecare zi este o noua provocare cu viata. Terapie de cuplu. Psihodiagnostic.. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale. 40. 35. In fiecare zi mai adaugam un rand in cartea vietii. 33.. Logopedie. Terapie de familie. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei mele valoare. 36. Terapie prin arta. mi se pare de nesuportat şi mă face să tresar. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot.

ro Gradinita Casa Fericirii AITC Blog Gradinita Casa Fericirii Grup suport anxietate Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii TV • Contact MirelaZivari. Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website) Navigator  .Clinica TerapiaM Revista de psihologie Femeia Sakura www.psihoconsulting.ro este un site din reteaua Psiho Consulting.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful