• • • • • • •

Gradinita Casa Fericirii Contact Aparitii TV Articole de referinta Galerie foto Recomandari Psiholog Mirela Zivari

Scara de anxietate Cattel
R. B. Cattel şi testul său de personalitate: Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C".
Definirea generală a conceptelor utilizate:

Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate. Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine. Definirea scărilor testului: a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate. b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.

24. nevoile nesatisfăcute de orice fel. 8. 14.c) d) e) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi creşterea anxietăţii. 26. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate. 7. 15. 20. combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie. 25. 16. tensiune. 23. 33. 30. 31. 13. Stânga grilei 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 0 2 2 0 2 0 2 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 Centrul grilei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dreapta grilei 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0 0 2 0 2 0 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 . 2. 19. nevoia de consideraţie. 28. Excitarea apetitului sexual. 21. 10. 3. 12. 4. Întrebării 1. 5. Anexa II Nr. 18. 32. teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. 17. 27. 6. 22. 9. 11. 29. iritabilitate şi nervozitate.

36. Extrageţi separat notele totale din coloana A şi B. 37. Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta. 40. Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă). astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea. Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate. În cazul în care aţi greşit. se vor aplica grilele transparente şi se vor număra 2. Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să nu faceţi confuzii. notele Q3. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între Da sau Nu. Nu pierdeţi timp cu ezitările. Corectare După colectarea tuturor foilor de răspuns. raportaţi-le (A/B) şi . 39. Dacă se doreşte nota parţială. marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar. Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. 1 sau 0 puncte pentru fiecare item. 0 2 2 0 2 0 2 1 1 1 1 1 1 1 2 0 0 2 0 2 0 Aplicarea şi corectarea testului: Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză. Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări asemănătoare. fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. 35. acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă. Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute. punând o cruce. să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un singur răspuns. L. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil. Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct. se vor marca. încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa corespunzătoare. Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale. O şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1. Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da sau Nu. unii în maximum 10 (zece) minute. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare. 38. aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le veţi da. aşa ca în exemplul de mai sus. Consemn “În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă.34. După cum puteţi observa. C. sub fiecare coloană. funcţie de căsuţa marcată. Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă.

Idem ca la nota 10 Idem ca la nota 10 În mod esenţial normali în ceea ce O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de itemi. O. iar în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit. Este practic O distincţie între nota A (anxietatea voalată. corecţia de vârstă şi sex. se indică aplicarea unor probe mai performante. A şi B. utilizând tabelul 2. După aceasta. Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. din ambele coloane (A şi B). Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicării probei. O notă cuprinsă între 0 – 3. Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată). suma punctelor obţinute în coloana 2. care este suma punctelor obţinute în suma notelor A şi B. placială. flegmatică. 1. 9 8 7 Anxietate puternică Nota medie la nevrozism Puţin nevrotici Se recomandă defalcarea notei totale pe factori. nota brută în notă standard. Interpretarea psihologică a notelor standard Note Standard 10 Nivelul anxietăţii Anxietate puternică foarte Evaluare Prezintă o netă anxietate nevrotică. O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate. Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. de tentativa sa de a exagera simptomele. În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8. corespunzătoare structurilor care intervin în anxietate. nota standard corespunzătoare. etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă brută. O distincţie între toate cele 5 note. iar corectarea celorlalte 20 de întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă). C. Este suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori. coloana 1. . 3. L. Limitele normalităţii se află situate între notele standard 4 şi 5. se va obţine nota brută totală. 2. distinsă. Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi. în scopul creării unei imagini cât mai clare posibil a problemei sale.treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. Cota maximă va indica factorul implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii subiectului.F. În cazul în care nota standard este peste 8. Interpretarea notelor După corectarea testului. obţinute din note3le brute totale ale acestor factori. simptomatică). în primul rând ca indice al anxietăţii reale. sunt posibile 3 (trei) note finale. Q4). indică o persoană liniştită. cum ar fi de exemplu proba 16 P. se vor extrage şi notele componente (Q3. cu ajutorul tabelului 3. din coloanele A şi B. Adunând aceste două note. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop. nu înainte de a efectua. itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă. tenace. dacă circumstanţele o cer. acoperită). sau date rezultate din anamneză. itemii 21 – 40.

de moment. Această distincţie se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului subiectului. 9. Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională. diferenţa este un punct la 5 ani. tenace. Nervoşi. Anxioşi de nivel mijlociu. Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune la pulsiunea Q4. 5.  Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care subiectul are o vârstă mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni. Anxietate puternică. iar factorii O şi L rămân constanţi. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi supravegheată atent. Idem ca la nota 2 Idem ca la nota 2 Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o situaţie oarecare. Observaţie: Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta.  Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de 27 de ani şi 6 luni. . placide. momente de criză stress. prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante. 8. de o anxietate patologică de origine nevrotică. 7. Factorul C variază cel mai puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt. fiind necesară intervenţie terapeutică. În general. flegmatice. Anexa I NOT A 10. distinse.priveşte anxietatea 6 5 4 3 2 Anxioşi Normali Normali Normali Apatici Idem ca la nota 7 Tensiuni afective persoane liniştite. 6. apte pentru a suporta 1 0 Apatici Apatici sarcini. Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului. Anxietate medie superioară. RECOMANDĂRI Anxietate nevrotică foarte puternică. în acest fel putând să apară şi boala psihică. Normali. care este trecătoare şi este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică. dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului. diminuate. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă  Se stabileşte nota brută totală.

31. item 8. A = B = tratarea corectă a probei. 8. 32. 4. 15. 16.6 3. 23. 33. 13. 14. mascată. 36. Factori primari ai Nr. 1. 40 Tabelul II: Transformarea notelor brute în note standard Clasa 0. 25. stress. 5. 18. 24 personalităţii Q3 – defect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine. 1. 22. ascunsă. 27 3. 4. 28. 12. 9.1 7. 35 5.4. 30. 3. pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute. excitarea apetitului sexual.5 8. 0. 38. 37.6 .0 16.4 14. 17. 26. 20. 29 10. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. Nr. A+B bărbaţi 0 – 10 11 – 14 15 – 19 20 – 23 24 – 27 28 – 32 33 – 36 A+B femei 0 – 14 15 – 18 19 – 23 24 – 27 28 – 31 32 – 36 37 – 40 Procentaj teoretic Parţial Cumulat 3. Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea A > B = anxietatea este voalată. 3. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 1. 2. Normali. A < B = anxietatea este accentuată.7 15. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. slăbiciune a Eului. O – sentiment de culpabilitate. stress. 2. 4.6 27. 4. anxietate depresivă. 2.8 11. 12. 5. 7. 2. L – insecuritate paranoică. 10.6 72. 11. lipsa de securitate socială. 6. Normali.0 58. 6. 39. stress. 6. C – lipsa forţei Eului sau nevrozism general. Persoane slab emotive.6 4. depresie patologică. 34. manifestă. 21. itemilor din în test 1. Persoane slab emotive. 3.6 42.0 14. Tabelul I Nr. Persoane slab emotive. 19. Q4 – tensiune ergică.

4 100 Tabelul III: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii Clasa 0.7. 8. 4.6 7. 1. 9.6 84. 10.9 96. 6. 8.16 12. 9.34 44.03 1.80 Eroare medie 0. 7.40 1.75 38.63 tip asupra . 2. Q3 0 1 2 3 4 5 6 7–8 9 – 10 11 12 – 16 C 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 – 12 L 0 1 2 3 4 5 6 7–8 O 0–2 3 4–5 6–7 8 9 – 10 11 –12 13 14 – 15 16 – 17 18 – 24 Q4 0–2 3 4–5 6 7–8 9 10 – 11 12 – 13 14 15 – 17 18 – 20 Tabelul IV: Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice Grupul Normali Nevrotici Isterie anxioasă Tabelul V: Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3 Sex B B B B B F F F F F Vârstă 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 Q3 -1 -1 -1 -1 -1 C -1 -1 -1 -1 -1 L -4 -3 -2 -1 0 O -2 -1 0 +1 +2 Q4 -2 -1 0 +1 +2 Numă r 795 154 59 Medie 26.40 12.2 921. 3. 10. 37 – 40 41 – 45 46 – 49 50 – 80 41 – 44 45 – 49 50 – 53 54 – 80 11.75 Calificativ 11.7 4.5 3. 5.

Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul. Atunci când îmi merge prost. Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante. am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce.deseori n-au fost rezonabili.deseori. 27. 18. 14. . cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea oamenilor. Uneori. Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi. 19. . deşi o fac fără nici un rost. 11. 28. 23. Discutând cu anumite persoane. Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu liniştit.aşi organiza-o cu totul altfel. întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu care am pornit. Atunci când am ceva de făcut. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte. aproape că îmi vine să plâng. 10. 21.mă simt jignit şi nu le-o iert. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-I ascult: . 20. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi. 15. 6. nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: .au fost întotdeauna rezonabili. senzaţia că-mi bate inima etc. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea ce le spun. obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce spun este corect. 4. îmi era frică de întuneric. ca de pildă: tulburări de digestie. 7. 9.uneori. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor. Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai prietenos decât m-aş fi aşteptat. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: . Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: . Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile. 8. 16. 17. . Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine. deoarece fac totul sub tensiune. cu toate că nu le place să recunoască acest lucru. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer este imposibil. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să mă ajute. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat. 22. 29. 31.Anexa III: Lista întrebărilor testului 1. . . 25. 24. mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc să scot o vorbă. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă. 13. 2. 26. 3. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament.uit imediat şi iert. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de des.aşi dori să fie la fel cum a fost. dureri nedefinite. Când eram mic. 5. 12. Înainte de a-mi da o părere. 30. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaşteptat. În situaţiile grele.

Consultanta organizationala. în câteva minute. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi interesat puţin înainte. Teste de evaluare psihologica pentru copii Clinica TerapiaM Afla despre. Sondaje Siteuri partenere .. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele. cu tine. mi se pare de nesuportat şi mă face să tresar. De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi. Dacă ceva mă tulbură în mod special. Coterapie de cuplu. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale. Terapie de familie. îmi regăsesc în general calmul cu uşurinţă. 38. 40.. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot. 36. Chestionare psihologice. Logopedie. cu ceilalti. Vorbeste cu mine Who is who Intrebari frecvente Psihologie Dictionar Sexologie Dictionar Copiii intreaba. Consiliere psihologica online. de pildă un scârţâit de uşă. 33.. Psihodiagnostic.. Psihoterapie pentru copii si adolescenti. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei mele valoare. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină grea pe care trebuie s-o îndeplinesc. îndată ce mă culc.32. Evaluari psihologice. Consiliere psihologica. Studii de caz. In fiecare zi mai adaugam un rand in cartea vietii. Psihoterapie Rational-Emotiva. Scale clinice de evaluare. Noutati Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine Grup terapeutic Blog Psiholog Psihologie practica Despre fericire Cum sa traiesti pentru a fi sanatos! Chestionare psihologice Lucreaza impreuna cu micutul tau! Fiecare zi este o noua provocare cu viata. 37. Psihosexologie. Terapie de cuplu. În mod obişnuit adorm uşor. 34. 35. Studii psihologice. Terapie prin arta. 39.

Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website) Navigator  .psihoconsulting.ro este un site din reteaua Psiho Consulting.Clinica TerapiaM Revista de psihologie Femeia Sakura www.ro Gradinita Casa Fericirii AITC Blog Gradinita Casa Fericirii Grup suport anxietate Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii TV • Contact MirelaZivari.