• • • • • • •

Gradinita Casa Fericirii Contact Aparitii TV Articole de referinta Galerie foto Recomandari Psiholog Mirela Zivari

Scara de anxietate Cattel
R. B. Cattel şi testul său de personalitate: Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C".
Definirea generală a conceptelor utilizate:

Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate. Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine. Definirea scărilor testului: a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate. b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.

4. 27. 32. Întrebării 1. Stânga grilei 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 0 2 2 0 2 0 2 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 Centrul grilei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dreapta grilei 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0 0 2 0 2 0 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 . iritabilitate şi nervozitate. 12. 24. 19.c) d) e) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi creşterea anxietăţii. 22. 17. nevoile nesatisfăcute de orice fel. 13. 18. 31. Anexa II Nr. 15. 6. 5. nevoia de consideraţie. 21. 20. 16. 9. 26. 29. 8. tensiune. 14. 33. 28. combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie. 30. 7. 2. teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. 23. 10. 3. 11. Excitarea apetitului sexual. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate. 25.

C. Consemn “În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă. astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea. în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. O şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1. funcţie de căsuţa marcată.34. sub fiecare coloană. se vor aplica grilele transparente şi se vor număra 2. marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar. unii în maximum 10 (zece) minute. Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da sau Nu. notele Q3. încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa corespunzătoare. Extrageţi separat notele totale din coloana A şi B. aşa ca în exemplul de mai sus. raportaţi-le (A/B) şi . Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă. 36. 0 2 2 0 2 0 2 1 1 1 1 1 1 1 2 0 0 2 0 2 0 Aplicarea şi corectarea testului: Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză. Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă). Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct. Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări asemănătoare. Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să nu faceţi confuzii. 40. 37. L. 38. Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute. 39. După cum puteţi observa. într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta. punând o cruce. acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă. Corectare După colectarea tuturor foilor de răspuns. 1 sau 0 puncte pentru fiecare item. În cazul în care aţi greşit. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între Da sau Nu. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare. aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le veţi da. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale. Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. Nu pierdeţi timp cu ezitările. să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un singur răspuns. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră. se vor marca. Dacă se doreşte nota parţială. 35. Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate.

acoperită). de tentativa sa de a exagera simptomele. O distincţie între toate cele 5 note. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. iar în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit. în primul rând ca indice al anxietăţii reale. cum ar fi de exemplu proba 16 P. din ambele coloane (A şi B). nota brută în notă standard. Idem ca la nota 10 Idem ca la nota 10 În mod esenţial normali în ceea ce O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de itemi. indică o persoană liniştită. simptomatică).treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. sau date rezultate din anamneză. 1. itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă. se vor extrage şi notele componente (Q3. Q4). Limitele normalităţii se află situate între notele standard 4 şi 5. 3. în scopul creării unei imagini cât mai clare posibil a problemei sale. Cota maximă va indica factorul implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii subiectului. Interpretarea psihologică a notelor standard Note Standard 10 Nivelul anxietăţii Anxietate puternică foarte Evaluare Prezintă o netă anxietate nevrotică. Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. A şi B. . corespunzătoare structurilor care intervin în anxietate. etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă brută. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop. suma punctelor obţinute în coloana 2. În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8. nu înainte de a efectua. cu ajutorul tabelului 3. Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi. obţinute din note3le brute totale ale acestor factori. coloana 1. O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate. O. utilizând tabelul 2. din coloanele A şi B. dacă circumstanţele o cer. iar corectarea celorlalte 20 de întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă). itemii 21 – 40. Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicării probei. se va obţine nota brută totală. Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”. O notă cuprinsă între 0 – 3. C. Este practic O distincţie între nota A (anxietatea voalată. placială. Adunând aceste două note. În cazul în care nota standard este peste 8. distinsă. Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată). După aceasta. se indică aplicarea unor probe mai performante. nota standard corespunzătoare. tenace. corecţia de vârstă şi sex. 2.F. Interpretarea notelor După corectarea testului. Este suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori. 9 8 7 Anxietate puternică Nota medie la nevrozism Puţin nevrotici Se recomandă defalcarea notei totale pe factori. care este suma punctelor obţinute în suma notelor A şi B. flegmatică. L. sunt posibile 3 (trei) note finale.

Anxioşi de nivel mijlociu. Idem ca la nota 2 Idem ca la nota 2 Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o situaţie oarecare. Observaţie: Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. 6. Nervoşi. dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului. Factorul C variază cel mai puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt. RECOMANDĂRI Anxietate nevrotică foarte puternică.priveşte anxietatea 6 5 4 3 2 Anxioşi Normali Normali Normali Apatici Idem ca la nota 7 Tensiuni afective persoane liniştite. Anxietate puternică. 5. prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante. diminuate. Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională. apte pentru a suporta 1 0 Apatici Apatici sarcini. .  Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care subiectul are o vârstă mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni. care este trecătoare şi este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă  Se stabileşte nota brută totală. de moment. distinse. 9. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi supravegheată atent. momente de criză stress. Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune la pulsiunea Q4. Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului. placide. de o anxietate patologică de origine nevrotică. Anxietate medie superioară. Această distincţie se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului subiectului. diferenţa este un punct la 5 ani. fiind necesară intervenţie terapeutică. Anexa I NOT A 10. În general. tenace. 7. flegmatice.  Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de 27 de ani şi 6 luni. iar factorii O şi L rămân constanţi. 8. în acest fel putând să apară şi boala psihică. Normali.

10. 40 Tabelul II: Transformarea notelor brute în note standard Clasa 0. 3. 2. 4. slăbiciune a Eului. stress. 9.7 15. Persoane slab emotive. Normali. 37. 6. 31. 14. 1.1 7. mascată. lipsa de securitate socială. 21. 27 3. 5. 11. 1.6 42. excitarea apetitului sexual.5 8. 26. 8. item 8.0 58. 39. 2. depresie patologică. 29 10. 23. 2. C – lipsa forţei Eului sau nevrozism general. Persoane slab emotive. 33. 16. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. stress. 36. 2. O – sentiment de culpabilitate. 12. 17. 3. 38. 32. 4.6 4. 7. 0.6 27. A < B = anxietatea este accentuată. manifestă. 13. 22. Q4 – tensiune ergică. Nr.0 14. 15.0 16.6 72.6 . Persoane slab emotive. L – insecuritate paranoică. Normali. 6. 6.6 3. 4. 1.4.4 14. 28. pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute. 5. 4. 18. 35 5. anxietate depresivă.8 11. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 20. A = B = tratarea corectă a probei. 30. Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea A > B = anxietatea este voalată. Tabelul I Nr. Factori primari ai Nr. 19. 34. ascunsă. 12. itemilor din în test 1. stress. 25. 24 personalităţii Q3 – defect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 3. A+B bărbaţi 0 – 10 11 – 14 15 – 19 20 – 23 24 – 27 28 – 32 33 – 36 A+B femei 0 – 14 15 – 18 19 – 23 24 – 27 28 – 31 32 – 36 37 – 40 Procentaj teoretic Parţial Cumulat 3.

10. 9.16 12.6 84. 10.63 tip asupra .7.75 38. 9. 1. 37 – 40 41 – 45 46 – 49 50 – 80 41 – 44 45 – 49 50 – 53 54 – 80 11.75 Calificativ 11.80 Eroare medie 0.6 7. 8. 8.4 100 Tabelul III: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii Clasa 0. 2. 5.03 1.2 921.40 12.5 3. 3.7 4.34 44. 6. 4. 7. Q3 0 1 2 3 4 5 6 7–8 9 – 10 11 12 – 16 C 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 – 12 L 0 1 2 3 4 5 6 7–8 O 0–2 3 4–5 6–7 8 9 – 10 11 –12 13 14 – 15 16 – 17 18 – 24 Q4 0–2 3 4–5 6 7–8 9 10 – 11 12 – 13 14 15 – 17 18 – 20 Tabelul IV: Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice Grupul Normali Nevrotici Isterie anxioasă Tabelul V: Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3 Sex B B B B B F F F F F Vârstă 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 Q3 -1 -1 -1 -1 -1 C -1 -1 -1 -1 -1 L -4 -3 -2 -1 0 O -2 -1 0 +1 +2 Q4 -2 -1 0 +1 +2 Numă r 795 154 59 Medie 26.40 1.9 96.

26. nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat. 29. Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu liniştit. Când eram mic. 20. În situaţiile grele. Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai prietenos decât m-aş fi aşteptat. Înainte de a-mi da o părere. Atunci când îmi merge prost. întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu care am pornit. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-I ascult: . Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament. cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea oamenilor. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: . Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: . Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante. am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat. Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine.deseori. 3.Anexa III: Lista întrebărilor testului 1. 22. mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc să scot o vorbă. . ca de pildă: tulburări de digestie. . 27. . N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă. 11. Discutând cu anumite persoane. 6. 12. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi. senzaţia că-mi bate inima etc. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaşteptat. cu toate că nu le place să recunoască acest lucru. 23. 4. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea ce le spun. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte. 28. Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer este imposibil. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să mă ajute.au fost întotdeauna rezonabili. . 5. obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce spun este corect. 17. 15. îmi era frică de întuneric.aşi organiza-o cu totul altfel. .mă simt jignit şi nu le-o iert. 24. 9. Atunci când am ceva de făcut. 19. dureri nedefinite.uit imediat şi iert. deşi o fac fără nici un rost.uneori. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de des. 10. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor. 18. 25. 30. 14.deseori n-au fost rezonabili. 2. 8. 7. aproape că îmi vine să plâng. 16. 13. Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: .aşi dori să fie la fel cum a fost. deoarece fac totul sub tensiune. Uneori. Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce. 21. 31.

Sondaje Siteuri partenere . 40. îmi regăsesc în general calmul cu uşurinţă.. Studii psihologice. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi interesat puţin înainte. Teste de evaluare psihologica pentru copii Clinica TerapiaM Afla despre. în câteva minute. Dacă ceva mă tulbură în mod special. de pildă un scârţâit de uşă. cu tine. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină grea pe care trebuie s-o îndeplinesc. Psihoterapie Rational-Emotiva. cu ceilalti. Terapie de cuplu.32. 34.. 37. Terapie de familie. 39. Consultanta organizationala. Consiliere psihologica. Chestionare psihologice. îndată ce mă culc. 33. Psihoterapie pentru copii si adolescenti. Logopedie. Psihodiagnostic.. mi se pare de nesuportat şi mă face să tresar. În mod obişnuit adorm uşor. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele. Scale clinice de evaluare. Studii de caz. Psihosexologie. In fiecare zi mai adaugam un rand in cartea vietii. Evaluari psihologice. De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi. Terapie prin arta.. 36. Coterapie de cuplu. 35. Noutati Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine Grup terapeutic Blog Psiholog Psihologie practica Despre fericire Cum sa traiesti pentru a fi sanatos! Chestionare psihologice Lucreaza impreuna cu micutul tau! Fiecare zi este o noua provocare cu viata. Vorbeste cu mine Who is who Intrebari frecvente Psihologie Dictionar Sexologie Dictionar Copiii intreaba. Consiliere psihologica online. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei mele valoare. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot. 38.

Clinica TerapiaM Revista de psihologie Femeia Sakura www.ro este un site din reteaua Psiho Consulting. Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website) Navigator  .psihoconsulting.ro Gradinita Casa Fericirii AITC Blog Gradinita Casa Fericirii Grup suport anxietate Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii TV • Contact MirelaZivari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful