• • • • • • •

Gradinita Casa Fericirii Contact Aparitii TV Articole de referinta Galerie foto Recomandari Psiholog Mirela Zivari

Scara de anxietate Cattel
R. B. Cattel şi testul său de personalitate: Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C".
Definirea generală a conceptelor utilizate:

Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate. Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine. Definirea scărilor testului: a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate. b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.

17. 18. combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate. 26. 32. 14. 11. Întrebării 1. nevoia de consideraţie. nevoile nesatisfăcute de orice fel. 21. 29. 3. 15. Stânga grilei 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 0 2 2 0 2 0 2 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 Centrul grilei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dreapta grilei 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0 0 2 0 2 0 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 . 28. 13. 24. 31. iritabilitate şi nervozitate. 4. 33. 25. 16. 30. 2. 10. 12. 7. 22. Anexa II Nr. 27. teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă.c) d) e) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi creşterea anxietăţii. 19. 20. tensiune. Excitarea apetitului sexual. 9. 23. 6. 5. 8.

se vor aplica grilele transparente şi se vor număra 2. Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. punând o cruce. Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări asemănătoare. unii în maximum 10 (zece) minute. se vor marca. După cum puteţi observa. Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să nu faceţi confuzii. L. aşa ca în exemplul de mai sus. Corectare După colectarea tuturor foilor de răspuns. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale. Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă. C. 0 2 2 0 2 0 2 1 1 1 1 1 1 1 2 0 0 2 0 2 0 Aplicarea şi corectarea testului: Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză. 36. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră. Consemn “În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă. funcţie de căsuţa marcată. Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un singur răspuns. 39.34. notele Q3. încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa corespunzătoare. Nu pierdeţi timp cu ezitările. aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le veţi da. Dacă se doreşte nota parţială. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare. 35. marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil. 38. Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate. Extrageţi separat notele totale din coloana A şi B. Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă). în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă. astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea. 40. într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta. Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute. Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da sau Nu. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între Da sau Nu. sub fiecare coloană. 37. În cazul în care aţi greşit. Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct. Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. raportaţi-le (A/B) şi . O şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1. 1 sau 0 puncte pentru fiecare item. fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze.

corecţia de vârstă şi sex. Interpretarea notelor După corectarea testului. nota brută în notă standard. O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate. Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată). A şi B. nota standard corespunzătoare. . sunt posibile 3 (trei) note finale. În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8. sau date rezultate din anamneză. Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicării probei.treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. suma punctelor obţinute în coloana 2. în scopul creării unei imagini cât mai clare posibil a problemei sale. placială. Este suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori. Adunând aceste două note. Interpretarea psihologică a notelor standard Note Standard 10 Nivelul anxietăţii Anxietate puternică foarte Evaluare Prezintă o netă anxietate nevrotică. corespunzătoare structurilor care intervin în anxietate. cu ajutorul tabelului 3. După aceasta. distinsă. Idem ca la nota 10 Idem ca la nota 10 În mod esenţial normali în ceea ce O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de itemi. O. C. obţinute din note3le brute totale ale acestor factori. se indică aplicarea unor probe mai performante. etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă brută. În cazul în care nota standard este peste 8. O notă cuprinsă între 0 – 3. din coloanele A şi B.F. Limitele normalităţii se află situate între notele standard 4 şi 5. flegmatică. tenace. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. simptomatică). O distincţie între toate cele 5 note. de tentativa sa de a exagera simptomele. 9 8 7 Anxietate puternică Nota medie la nevrozism Puţin nevrotici Se recomandă defalcarea notei totale pe factori. cum ar fi de exemplu proba 16 P. 3. indică o persoană liniştită. Q4). Cota maximă va indica factorul implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii subiectului. itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă. dacă circumstanţele o cer. utilizând tabelul 2. Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi. Este practic O distincţie între nota A (anxietatea voalată. se vor extrage şi notele componente (Q3. 2. din ambele coloane (A şi B). acoperită). iar în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit. în primul rând ca indice al anxietăţii reale. itemii 21 – 40. Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”. iar corectarea celorlalte 20 de întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă). 1. se va obţine nota brută totală. care este suma punctelor obţinute în suma notelor A şi B. nu înainte de a efectua. coloana 1. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop. L.

Anexa I NOT A 10.  Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de 27 de ani şi 6 luni. momente de criză stress. Această distincţie se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului subiectului. placide.priveşte anxietatea 6 5 4 3 2 Anxioşi Normali Normali Normali Apatici Idem ca la nota 7 Tensiuni afective persoane liniştite. diferenţa este un punct la 5 ani. Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune la pulsiunea Q4. prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante. apte pentru a suporta 1 0 Apatici Apatici sarcini. Factorul C variază cel mai puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt. 7. care este trecătoare şi este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică. diminuate. Anxietate puternică. în acest fel putând să apară şi boala psihică. Anxioşi de nivel mijlociu. de o anxietate patologică de origine nevrotică. În general. Observaţie: Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională. flegmatice. iar factorii O şi L rămân constanţi. RECOMANDĂRI Anxietate nevrotică foarte puternică. Idem ca la nota 2 Idem ca la nota 2 Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o situaţie oarecare. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi supravegheată atent. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă  Se stabileşte nota brută totală. Anxietate medie superioară. 6. Nervoşi.  Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care subiectul are o vârstă mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni. dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului. tenace. 8. 5. Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului. distinse. . Normali. de moment. fiind necesară intervenţie terapeutică. 9.

C – lipsa forţei Eului sau nevrozism general.7 15. 33. 3. 40 Tabelul II: Transformarea notelor brute în note standard Clasa 0. A < B = anxietatea este accentuată. 12. 11. ascunsă. Nr. 3. 5. Persoane slab emotive.6 . 4. 8. 22.0 14. 1. 0. 16. stress. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 21.6 4. 10. 4. 26. 6. 4.4. Persoane slab emotive. 32. 23. 25. 2. 24 personalităţii Q3 – defect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine. 29 10.1 7.4 14. O – sentiment de culpabilitate. 12. 27 3. A = B = tratarea corectă a probei. A+B bărbaţi 0 – 10 11 – 14 15 – 19 20 – 23 24 – 27 28 – 32 33 – 36 A+B femei 0 – 14 15 – 18 19 – 23 24 – 27 28 – 31 32 – 36 37 – 40 Procentaj teoretic Parţial Cumulat 3. 2. 1. lipsa de securitate socială. 7. depresie patologică. 15.6 42.6 3. 30. 18. Normali. excitarea apetitului sexual. 36. 1. 17. 35 5. manifestă. 3. pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute.6 72. 2. 31. 14. 4.6 27. L – insecuritate paranoică. 19. 13. 37. 6. 6. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 5. item 8. Tabelul I Nr. 39. stress. anxietate depresivă. 20. itemilor din în test 1. 9. Factori primari ai Nr. mascată.8 11.5 8. stress. 38. Normali. Persoane slab emotive. 34. 28.0 58. Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea A > B = anxietatea este voalată.0 16. slăbiciune a Eului. 2. Q4 – tensiune ergică.

8. 10. 9. 3. 4. 2.4 100 Tabelul III: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii Clasa 0. 5.2 921.03 1. 37 – 40 41 – 45 46 – 49 50 – 80 41 – 44 45 – 49 50 – 53 54 – 80 11. 8.34 44. 6.7 4.6 7.75 Calificativ 11.5 3. 10. 9. 1.40 1.9 96.80 Eroare medie 0.63 tip asupra .40 12.75 38.16 12.7.6 84. Q3 0 1 2 3 4 5 6 7–8 9 – 10 11 12 – 16 C 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 – 12 L 0 1 2 3 4 5 6 7–8 O 0–2 3 4–5 6–7 8 9 – 10 11 –12 13 14 – 15 16 – 17 18 – 24 Q4 0–2 3 4–5 6 7–8 9 10 – 11 12 – 13 14 15 – 17 18 – 20 Tabelul IV: Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice Grupul Normali Nevrotici Isterie anxioasă Tabelul V: Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3 Sex B B B B B F F F F F Vârstă 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 Q3 -1 -1 -1 -1 -1 C -1 -1 -1 -1 -1 L -4 -3 -2 -1 0 O -2 -1 0 +1 +2 Q4 -2 -1 0 +1 +2 Numă r 795 154 59 Medie 26. 7.

Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu liniştit. 9. Discutând cu anumite persoane. 22. Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine.deseori n-au fost rezonabili. 27. Atunci când îmi merge prost. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat. îmi era frică de întuneric. am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat. Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: . nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-I ascult: . Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai prietenos decât m-aş fi aşteptat. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer este imposibil. 14. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă. Când eram mic. 11. 30. 6. 26. cu toate că nu le place să recunoască acest lucru. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea ce le spun. deşi o fac fără nici un rost. 24. 23.Anexa III: Lista întrebărilor testului 1. . Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să mă ajute. 25. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor. cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea oamenilor.aşi dori să fie la fel cum a fost.mă simt jignit şi nu le-o iert. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaşteptat. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi. 31. Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante. obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce spun este corect. 15. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: . 7. 21. 4. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce. senzaţia că-mi bate inima etc. Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile. 2. 10. Uneori. ca de pildă: tulburări de digestie. 8. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de des. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: . 3. 19. 18.deseori. În situaţiile grele. Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie. Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul.uneori. . Înainte de a-mi da o părere. 29. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament. deoarece fac totul sub tensiune. 12. dureri nedefinite. 13. 28. aproape că îmi vine să plâng. .uit imediat şi iert. 5. întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu care am pornit. . Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte. 16. .au fost întotdeauna rezonabili. Atunci când am ceva de făcut.aşi organiza-o cu totul altfel. 20. 17. mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc să scot o vorbă.

Vorbeste cu mine Who is who Intrebari frecvente Psihologie Dictionar Sexologie Dictionar Copiii intreaba. Sondaje Siteuri partenere . 33. Evaluari psihologice. Dacă ceva mă tulbură în mod special. 34. Psihodiagnostic. În mod obişnuit adorm uşor. Studii psihologice. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot. 36. îndată ce mă culc. Teste de evaluare psihologica pentru copii Clinica TerapiaM Afla despre. Chestionare psihologice. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei mele valoare. In fiecare zi mai adaugam un rand in cartea vietii. Noutati Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine Grup terapeutic Blog Psiholog Psihologie practica Despre fericire Cum sa traiesti pentru a fi sanatos! Chestionare psihologice Lucreaza impreuna cu micutul tau! Fiecare zi este o noua provocare cu viata. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale. îmi regăsesc în general calmul cu uşurinţă. Psihoterapie pentru copii si adolescenti. Consiliere psihologica online. 38. cu ceilalti. Studii de caz.. cu tine. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele. în câteva minute. Scale clinice de evaluare. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină grea pe care trebuie s-o îndeplinesc. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi interesat puţin înainte. Logopedie. Terapie de familie. 35. Coterapie de cuplu. Terapie prin arta. Terapie de cuplu. Psihosexologie. 37.32.. Consiliere psihologica.. Consultanta organizationala. de pildă un scârţâit de uşă.. 39. Psihoterapie Rational-Emotiva. mi se pare de nesuportat şi mă face să tresar. De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi. 40.

psihoconsulting.Clinica TerapiaM Revista de psihologie Femeia Sakura www.ro este un site din reteaua Psiho Consulting. Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website) Navigator  .ro Gradinita Casa Fericirii AITC Blog Gradinita Casa Fericirii Grup suport anxietate Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii TV • Contact MirelaZivari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful