• • • • • • •

Gradinita Casa Fericirii Contact Aparitii TV Articole de referinta Galerie foto Recomandari Psiholog Mirela Zivari

Scara de anxietate Cattel
R. B. Cattel şi testul său de personalitate: Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C".
Definirea generală a conceptelor utilizate:

Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate. Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine. Definirea scărilor testului: a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate. b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.

5. 13. Stânga grilei 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 0 2 2 0 2 0 2 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 Centrul grilei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dreapta grilei 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0 0 2 0 2 0 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 . nevoile nesatisfăcute de orice fel. 15. 2. 29. 25. 9.c) d) e) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi creşterea anxietăţii. tensiune. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate. 22. 24. 27. 20. 12. 11. 33. 7. teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. Anexa II Nr. 32. 23. 6. 31. 18. 14. 26. 17. iritabilitate şi nervozitate. Întrebării 1. 16. 28. 3. combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie. 21. 4. 19. 8. Excitarea apetitului sexual. nevoia de consideraţie. 10. 30.

Răspundeţi imediat la fiecare întrebare. Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. funcţie de căsuţa marcată. sub fiecare coloană. O şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1. 40. notele Q3. Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări asemănătoare. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră. Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă). în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. După cum puteţi observa. În cazul în care aţi greşit. Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă. Corectare După colectarea tuturor foilor de răspuns. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale. marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar. Consemn “În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă. se vor aplica grilele transparente şi se vor număra 2. Dacă se doreşte nota parţială. aşa ca în exemplul de mai sus. 0 2 2 0 2 0 2 1 1 1 1 1 1 1 2 0 0 2 0 2 0 Aplicarea şi corectarea testului: Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză. Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate. Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct. încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa corespunzătoare. raportaţi-le (A/B) şi . Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să nu faceţi confuzii. Extrageţi separat notele totale din coloana A şi B. Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute. 39. fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un singur răspuns. punând o cruce. Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da sau Nu. C. aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le veţi da. unii în maximum 10 (zece) minute. Nu pierdeţi timp cu ezitările.34. 37. într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta. acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă. se vor marca. 35. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între Da sau Nu. astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea. 38. 1 sau 0 puncte pentru fiecare item. L. Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da sau Nu. 36.

itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă. corespunzătoare structurilor care intervin în anxietate. nota standard corespunzătoare. etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă brută. coloana 1. Q4). C. în scopul creării unei imagini cât mai clare posibil a problemei sale. se va obţine nota brută totală. care este suma punctelor obţinute în suma notelor A şi B. în primul rând ca indice al anxietăţii reale. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop. sunt posibile 3 (trei) note finale. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. placială. obţinute din note3le brute totale ale acestor factori. Adunând aceste două note. din coloanele A şi B. L. itemii 21 – 40. Interpretarea psihologică a notelor standard Note Standard 10 Nivelul anxietăţii Anxietate puternică foarte Evaluare Prezintă o netă anxietate nevrotică. După aceasta. O notă cuprinsă între 0 – 3. Este suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori. În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8. tenace. 1. se indică aplicarea unor probe mai performante. nota brută în notă standard. 3. suma punctelor obţinute în coloana 2.treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. se vor extrage şi notele componente (Q3. acoperită). Este practic O distincţie între nota A (anxietatea voalată. sau date rezultate din anamneză. nu înainte de a efectua. iar corectarea celorlalte 20 de întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă). Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”. O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate. Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicării probei. simptomatică). În cazul în care nota standard este peste 8. flegmatică. O. cum ar fi de exemplu proba 16 P. 2. Interpretarea notelor După corectarea testului. O distincţie între toate cele 5 note. Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată).F. Limitele normalităţii se află situate între notele standard 4 şi 5. Idem ca la nota 10 Idem ca la nota 10 În mod esenţial normali în ceea ce O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de itemi. Cota maximă va indica factorul implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii subiectului. A şi B. 9 8 7 Anxietate puternică Nota medie la nevrozism Puţin nevrotici Se recomandă defalcarea notei totale pe factori. indică o persoană liniştită. de tentativa sa de a exagera simptomele. utilizând tabelul 2. Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi. corecţia de vârstă şi sex. cu ajutorul tabelului 3. din ambele coloane (A şi B). iar în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit. . Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. dacă circumstanţele o cer. distinsă.

Această distincţie se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului subiectului. 8.  Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de 27 de ani şi 6 luni. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă  Se stabileşte nota brută totală. fiind necesară intervenţie terapeutică. distinse. tenace. . Anexa I NOT A 10. prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante.  Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care subiectul are o vârstă mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni. flegmatice. Anxietate medie superioară. Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională. de moment. 5. Anxietate puternică. 6. diferenţa este un punct la 5 ani. Anxioşi de nivel mijlociu. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi supravegheată atent. de o anxietate patologică de origine nevrotică. În general. RECOMANDĂRI Anxietate nevrotică foarte puternică. Observaţie: Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. momente de criză stress. iar factorii O şi L rămân constanţi. Idem ca la nota 2 Idem ca la nota 2 Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o situaţie oarecare. Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune la pulsiunea Q4. 9. dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului.priveşte anxietatea 6 5 4 3 2 Anxioşi Normali Normali Normali Apatici Idem ca la nota 7 Tensiuni afective persoane liniştite. Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului. în acest fel putând să apară şi boala psihică. diminuate. care este trecătoare şi este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică. 7. Normali. Factorul C variază cel mai puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt. apte pentru a suporta 1 0 Apatici Apatici sarcini. placide. Nervoşi.

9. 21. Persoane slab emotive. mascată. 10. Factori primari ai Nr. L – insecuritate paranoică. 31. 1.6 72. 15.6 4.6 27. 34. 37. 4. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. 0. 1. 33. 16. excitarea apetitului sexual. 11. stress. 25. 30. 4. item 8. 2. itemilor din în test 1.1 7. A < B = anxietatea este accentuată.6 42. 8. slăbiciune a Eului.4. 5.6 . lipsa de securitate socială. Normali. Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea A > B = anxietatea este voalată. 12.0 58. 12. 22. 7.8 11. 2. stress. O – sentiment de culpabilitate.4 14. 6. 6. Persoane slab emotive. anxietate depresivă.6 3. 20. 32. pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute. A+B bărbaţi 0 – 10 11 – 14 15 – 19 20 – 23 24 – 27 28 – 32 33 – 36 A+B femei 0 – 14 15 – 18 19 – 23 24 – 27 28 – 31 32 – 36 37 – 40 Procentaj teoretic Parţial Cumulat 3. 3. C – lipsa forţei Eului sau nevrozism general. Nr. 1. 14.0 16.5 8. Persoane slab emotive. 5. Tabelul I Nr. 2. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. Normali. 40 Tabelul II: Transformarea notelor brute în note standard Clasa 0. 2.7 15. 17. Q4 – tensiune ergică. 19. ascunsă. 6. 36. 3. 29 10. 28. 3. 23. 26. 4. 18. stress. 38. 4. 35 5. 27 3. 24 personalităţii Q3 – defect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine. 39. A = B = tratarea corectă a probei. manifestă. mare capacitate de a suporta situaţiile de criză. depresie patologică.0 14. 13.

5. 6.75 Calificativ 11.2 921. 9.40 12. 2. 7. 8.80 Eroare medie 0.6 84.75 38.9 96. 10. Q3 0 1 2 3 4 5 6 7–8 9 – 10 11 12 – 16 C 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 – 12 L 0 1 2 3 4 5 6 7–8 O 0–2 3 4–5 6–7 8 9 – 10 11 –12 13 14 – 15 16 – 17 18 – 24 Q4 0–2 3 4–5 6 7–8 9 10 – 11 12 – 13 14 15 – 17 18 – 20 Tabelul IV: Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice Grupul Normali Nevrotici Isterie anxioasă Tabelul V: Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3 Sex B B B B B F F F F F Vârstă 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 17 – 19 20 – 24 25 – 29 30 – 34 35 – 39 Q3 -1 -1 -1 -1 -1 C -1 -1 -1 -1 -1 L -4 -3 -2 -1 0 O -2 -1 0 +1 +2 Q4 -2 -1 0 +1 +2 Numă r 795 154 59 Medie 26.40 1.7. 9.4 100 Tabelul III: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii Clasa 0.7 4. 10.03 1.16 12.5 3. 8.6 7. 4. 1. 37 – 40 41 – 45 46 – 49 50 – 80 41 – 44 45 – 49 50 – 53 54 – 80 11.34 44.63 tip asupra . 3.

Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie. 6. 23. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi. 14. 9. . 8. 11. 10.deseori. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte. Uneori. 17. 4. deoarece fac totul sub tensiune.au fost întotdeauna rezonabili. 21. 16. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: .mă simt jignit şi nu le-o iert. cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea oamenilor. 27. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce. obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce spun este corect. . mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc să scot o vorbă. 15. 22. dureri nedefinite. Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai prietenos decât m-aş fi aşteptat. .uit imediat şi iert. 26. 12. 28. 19. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer este imposibil. În situaţiile grele. nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: . . Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu liniştit. 13. 31. 29. 2. cu toate că nu le place să recunoască acest lucru. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-I ascult: . ca de pildă: tulburări de digestie. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor. 7. am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat. Atunci când am ceva de făcut. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea ce le spun. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaşteptat. întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu care am pornit. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de des. 3. Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile. . îmi era frică de întuneric. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să mă ajute. Atunci când îmi merge prost. Discutând cu anumite persoane. Când eram mic. Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi. 30. 25. Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante. senzaţia că-mi bate inima etc. Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă. deşi o fac fără nici un rost. Înainte de a-mi da o părere.uneori. 20. 24. 18.Anexa III: Lista întrebărilor testului 1. 5. aproape că îmi vine să plâng.deseori n-au fost rezonabili.aşi dori să fie la fel cum a fost. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat.aşi organiza-o cu totul altfel. Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: .

Psihoterapie pentru copii si adolescenti. îmi regăsesc în general calmul cu uşurinţă. Logopedie. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină grea pe care trebuie s-o îndeplinesc. Terapie de familie. 37. Sondaje Siteuri partenere . Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă. Studii de caz. Dacă ceva mă tulbură în mod special. Vorbeste cu mine Who is who Intrebari frecvente Psihologie Dictionar Sexologie Dictionar Copiii intreaba. Chestionare psihologice. De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi. 36. Consiliere psihologica. Terapie prin arta. 35. Studii psihologice. 40. 39. mi se pare de nesuportat şi mă face să tresar. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei mele valoare. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale. Terapie de cuplu. cu ceilalti.. în câteva minute. Psihoterapie Rational-Emotiva. Psihodiagnostic. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele. 38. 34. îndată ce mă culc. Psihosexologie. Consiliere psihologica online. Evaluari psihologice. Consultanta organizationala.32.. Teste de evaluare psihologica pentru copii Clinica TerapiaM Afla despre. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot. Coterapie de cuplu. In fiecare zi mai adaugam un rand in cartea vietii.. cu tine. Scale clinice de evaluare. Noutati Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine Grup terapeutic Blog Psiholog Psihologie practica Despre fericire Cum sa traiesti pentru a fi sanatos! Chestionare psihologice Lucreaza impreuna cu micutul tau! Fiecare zi este o noua provocare cu viata. de pildă un scârţâit de uşă. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi interesat puţin înainte. În mod obişnuit adorm uşor. 33..

ro este un site din reteaua Psiho Consulting.psihoconsulting.ro Gradinita Casa Fericirii AITC Blog Gradinita Casa Fericirii Grup suport anxietate Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii TV • Contact MirelaZivari. Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website) Navigator  .Clinica TerapiaM Revista de psihologie Femeia Sakura www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful