Luceafárul 5

Suplimentul revistei Luceafárul

Repere n formarea continu
a cadreIor didactice
Muzica a însosotit omul din cele mai vechi timpuri,
reIlectând întotdeauna cu precizie proIilul spiritual al unei
societáti la un moment dat.
prof. Predoi Petricà-Eugen
(urmare in pag. 6)
Pe tot parcursul vietii educatia nonIormalá e componentá a
educatiei permanente .
prof. înv. primar Stefania Popescu
(urmare in pag. 6)
De ce anumite substante ard în aer? De ce lamâia are un
gust întepátor? Ce se întâmplá cu alimentele dupá ce au
Iost digerate? Ce medicamente putem Iabrica pentru a
lupta cu bolile?
Pentru a ráspunde la aceste întrebári, chimistii au nevoie
sá cunoascá compozitia aerului si a lámâii, a alimentelor si
a subtantelor care trebuie utilizate în Iabricarea de
medicamente noi.
prof. Aurelia Subtirelu
(urmare in pag. 7)
În domeniul educatiei moderne din ultimul deceniu o axá
de importantá majorá este cea a Iormárii continue a
adultilor, care trebuie sá Iie în relatie directá cu validarea
în serviciu. Gerard Vaysse, unul dintre specialistii de vazá
din domeniu, vine sá precizeze cá scopul Iormárii
continue este acela de a pregáti cetáteni care sá învete de-a
lungul vietii, deoarece Europa sec. XXI va Ii cea a
cunoasterii.
prof. Daniela Bria
(urmare in pag. 8)
Pâná la Revolutia din decembrie 1989, ziua noastrá
nationalá o reprezenta 23 august, zi în care armata româná
întoarce armele împotriva Germaniei hitleriste. Urmárile
acestui act au Iost dramatice pentru tara noastrá, pentru
acest popor aIlat vesnic în centrul intereselor marilor
puteri. Pentru comunisti însá, o mare victorie!
prof. Viorica Vi
u in pag. 8)
La multi ani, România!
Perfectionarea cadrelor didactice
Un secol dacà tràieyti,
un secol sà înveti!
Natura ca element tematic
în muzica româneascà
Chimia în viata noastrà
Sunt Iericitá aláturi de tânára lume a cuvântului
strIulgerat de adevár si Irumusete, o lume iscoditoare,
plásmuind ea însási nebánuite limpezimi. Consider cá nu
poti Ii proIesor decât în másura în care îti pasá de ceva; îti
pasá de trecerea timpului, de Iormarea minunatilor copii.
prof. Florina Manole
(urmare in pag. 6)
Teoria capitalului uman bazatá pe perceperea omului ca
subiect al propriei deveniri si pe dezvoltarea resurselor
umane ca Iactor decisiv al progresului a devenit,
începând cu anii 90 ai sec. XX, parte integrantá a
politicilor economice si sociale la nivel global.
Asigurarea dezvoltárii durabile a Europei în baza
cunoasterii si cercetárii a determinat statutul prioritar al
domeniului Iormárii cadrelor didactice, în general, si al
celor din educatia timpurie, în particular.
Formarea continuá a cadrelor didactice este un domeniu
semniIicativ în transpunerea în practicá a schimbárilor în
educatie si de aceea preocupá multi Iactori interesati în
educatie, inclusiv Ministerul Educatiei Cercetárii
Tineretului si Sportului, scoli, cadre didactice, Iurnizori
de Iormare continuá etc. A Ii proIesor astázi, într-o
Europá a schimbárilor, a unei societáti globalizate,
multiculturale, pluralistá si dinamicá este o adeváratá
provocare. Cadrul didactic, Iactor al schimbárii si al
progresului, îsi redeIineste statutul proIesional: din
executant al unor prescriptii sau retete, el, proIesorul,
devine Iactor activ al procesului de a înváta, îi învatá pe
cei ce învatá, personalitatea lui devenind una complexá,
ca urmare a nevoilor de a ráspunde unor solicitári de tip
nou.
Viteza de depreciere a inIormatiei în secolul schimbárii
accelerate, atestate în toate domeniile activitátii umane,
vizeazá sisteme, organizatii, angajati. Tráind într-o
societate bazatá pe cunoastere, educatorii ca si
specialistii din alte domenii sunt în situatia de a-si
restructura permanent propriul mod de acces la
inIormatie si propria capacitate de selectare a
inIormatiilor.
Termenul ,Iormare proIesionalá continuá a cadrelor
didactice" este deIinit ca un tip de Iormare (educatie)
care ,cautá sá modernizeze, dezvolte si sá lárgeascá
cunostintele dobândite de cátre cadrele didactice în
timpul Iormárii initiale si/sau sá le oIere acestora noi
abilitáti si cunostinte proIesionale pe care este posibil sá
nu le aibá într-o anumitá etapá din cariera lor
proIesionalá. O astIel de Iormare poate viza necesitáti
diIerite, de la prioritátile nationale identiIicate, pâná la
nevoile particulare/individuale ale scolilor sau ale
indivizilor si poate avea multe Iorme.
În ultimii ani, învátámântul a Iost recunoscut în mod
explicit cá un Iactor competitiv decisiv în cadrul unei
societáti bazate pe cunoastere. AstIel, în prezent, existá o
mai mare concentrare asupra calitátii procesului de
educatie si a Iormárii si dezvoltárii proIesionale a
cadrelor didactice. La nivel european, au Iost eIectuate
diverse analize comparative reIeritoare la acest subiect
(de exemplu, cea intitulatá ,Asigurarea calitátii Iormárii
cadrelor didactice în Europa"), ideea de ,analizá
comparativá în domeniul educatiei/învátámântului"
devenind în ultimii ani una destul de populará.
În cadrul învátárii pe tot parcursul vietii si al procesului
continuu de aliniere la standardele UE a educatiei, una
dintre activitátile anterioare ale politicilor nationale în
toate tárile UE este adaptarea Cadrului National al
CaliIicárilor la standardele Cadrului European integrat
al CaliIicárilor.
prof. dr. Elvira Mihaela Unteyu
(urmare in pag. 7)
Revista - poartà veynic deschisà càtre generatii
Biblioteca - mijloc de informare
¨Am urmàrit toatà cariera
sà fiu învàtàtorul Daniel Nazat¨
pag. 7
pag. 3
Dialog cu profesorul Daniel Radu
pag. 11
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
îmi dau puterea de a rámâne un om Citeam cu ceva vreme în urmà un
liber, chiar si atunci când evoluez într- interviu în care spuneati cà và
un program de Iiguri impuse. Pâná la simtiti stimulatà indiferent de
capát esti ceea ce Iaci. Oamenii te contextul în care evoluati. Fie cà
judecá dupá actiunile si nu dupá sunteti la catedrà, în mijlocul
intentiile tale. Încerc în proIesia mea copiilor sau în administratie, atunci
sá nu mutilez realitátile de dragul când ati ocupat functia de inspector
unor legi proaste. Încerc, am spus! ycolar general. Fiindcà, în acelayi
Sunteti cadru didactic, dar ati fost context, sustineati cà ycoala
yi elevà. Ce nu ati învàtat la ycoalà apartine unei lumi pe care o iubiti,
yi, mai târziu, ati avut nevoie? este firesc sà và întreb când yi de ce
Scoala nu m-a învátat cá esecul nu ati ales sà fiti profesor?
înseamná sIârsitul lumii, ci, de multe Îmi amintesc cu nostalgie când, elevá
ori, o cálátorie mai incitantá, cá Iiind în clasele primare, am decis sá
important este nu ce obtii la destinatie Iiu proIesoará. A Iost cea de-a doua
ci ceea ce devii de-a lungul drumului, optiune dupá aceea de coIetáreasá.
pentru cá nu existá misiune Iárá Vitrinele coIetáriilor, mirosul
sincope. Cum nu am aIlat ca elev cá coplesitor de vanilie si ciocolatá erau
vocat i a poat e I i bl ocat á de punctul de atractie al copiláriei mele.
constrângere si creativitatea de Márturisesc cá si acum memoria
normá. În plus, scoala nu m-a învátat aIectivá readuce secvential ecourile
cá toleranta este produsul cel mai înalt copiláriei în universul ei unic,
al cul t uri i suIl et est i , semnul intangibil.
adeváratei civilizatii. Tocmai de Dar sá revenim la decizia mea de a Ii
aceea, considerând cá progresul proIesoará. Aveam acasá un mic
omenirii este progresul tolerantei, de catalog improvizat în care treceam în
voi reusi în pledoaria mea pentru Iiecare zi notele colegilor mei. Acasá,
tolerantá în sIera ideilor, a optiunilor, în Iata oglinzii sau a unor prietene,
a atitudinilor, má voi considera predam lectii, încercam sá imit unele
împácatá, aproape mistic. intonatii ale unor proIesori, spre
deliciul asistentei. În mod clar eram Ce và place yi ce nu và place la
atrasá de tot ce înseamná scoalá, aceastà viatà în tuye când fine, când
ulterior descoperind cá era cumva o grosiere, amestecate nefiresc de o
Iormá mascatá a ceea ce ar Ii un talent lume în schimbare, pentru care
în domeniul artei teatrale. toleranta nu pare a fi chiar pilonul
de sustinere? De ce nu ati urmat teatrul?
Ar Ii o biograIie a gusturilor si Dacá mediul Iamilial sau contextul
dezgusturilor. Îmi plac momentele de social mi-ar Ii Iost Iavorabile, cred cá
solitudine, cartea, veioza aprinsá, m-as Ii orientat spre actorie. Dar un
pisica aláturi, liniste, introspectia, la proIesor este un actor care nu numai
Iel de mult ca relationarea cu Iamilia, interpreteazá, ci si regizeazá propriul
prietenii, colegii, oamenii care má rol. Spectatorii sunt elevii care ne
înconjoará. evalueazá critic, drept si Iárá concesii.
Îmi plac toamna, literaturá, marea, Î n i nocent a si pur i t at ea l or
oameni care stiu sá Ioloseascá ironia, suIleteascá, ipocrizia si minciuna nu
inteligenta tandrá si nu agresivá, îmi existá. Sunt un Iel de GPS pentru cei
place culoarea verde oliv, portocaliu ce vor sá-i asculte. Poate în viitoarea
(Iárá conotatii politice), chiar rozul mea reîncarnare voi Ii actor, pisicá
obosit, Iamat, îmi plac Ilorile dáruite (ador pisicile), psihoterapeut..., iar cei
cu dragoste, caIeaua neagrá (neapárat care má cunosc pot completa lista.
cu caimac), strugurii - Iructe solare, Existà o persoanà care v-a marcat
lenevia nobilá... Sper sá ne mai existenta, punându-yi amprenta
reîntâlnim pe acest tárâm obscur al asupra vietii dumneavoastrà?
senzatiilor. Am cáutat si caut în jurul meu
modele, oameni de la care învát, care
Gabriel Argeyeanu
îmi inIluenteazá destinul. Sinergia,
(urmare in pag. 8)
empatia acestora, sistemul de valori
~Secretul carierei - sà ceri putin de la altii,
yi foarte mult de la tine însuti!¨
- consider proI. Cristiana Burlacu, directorul scolii gimnaziale ¨Mihai Eminescu¨ -
ISSN 2286 - 0029 ISSN-L 2286 - 0029
6 Luceafárul
Foto: redutti.ro
Ziua Educatiei NonIormale este organizatá în
cadrul proiectului N.O.N.F.O.R.M.A.L.,
proiect co-Iinantat de cátre Comisia
Europeaná prin Programul Învátare pe toatá
Durata Vietii. Proiectul N.O.N.F.O.R.M.A.L.
este implementat de cátre Fundatia pentru
Dezvoltarea Societátii Civile împreuná cu
partenerii sái, Agentia Nationalá pentru
Programe Comunitare în Domeniul Educatiei
si Formárii ProIesionale si Institutul de Stiinte
ale Educatiei.
Cu ocazia Zilelor Educatiei NonIormale de la
nivel national (28 - 29 septembrie 2012),
pentru cá vrem sá promovám beneIiciile si
valorile educationale, pentru cá vrem sá
promovám ideea cá oricine poate sá învete
oricând si oriunde, eu, SteIania Popescu
proIesor învátámânt primar si câtiva prieteni
voluntari: colegele de la clasa de step by step:
Mirela Voiculeanu si Boldea Valerica, d-nele
proIesoare de la Clubul copiilor Adriana
Viláu, Silvia Pátrana, párinti (Fieráscu
Cátalina, Ulmámei Alexandra, Berevoescu
Daniela, Lincá Florin si Ramona, Dumitrescu
Cristina), bunici, vecini si prieteni (poeta
Isache Florina) prin implicare, voluntariat,
eIort comun si dedicatie am ráspuns prezent
la aceastá activitate. Pentru cá nonIormalul
merita sá Iie si în comunitatea noastrá (orasul
Rosiorii de Vede), am organizat pe 28
septembrie 2012, la Clubul copiilor din
Rosiorii de Vede un eveniment la care au
participat elevii claselor a II-a A si a II-a step
by step si câtiva elevi din clasele mai mari de
la Scoala gimnazialá ,,Mihai Eminescu¨.
Sub titlul ,,Ce pot Iace mâinile dibace¨
persoane adulte au învátat aláturi de copii
cum se pliazá sau se rásuceste hârtia, pentru a
obtine diverse Iorme, în ateliere de origami,
quilling, realizând lucrári cu materiale din
naturá ori picturá în plastiliná, dând astIel
viatá hârtiei, Irunzelor, semintelor, plastilinei
si altor materiale pe care le-ar Ii aruncat
oricine, transIormându-le în ceva neasteptat
si plácut. La Iinal toate lucrárile au Iost
expuse pe simeza Clubului gazdá spre a Ii
admirate si de alti copii.
În acelasi timp, participantii si-au cultivat
rábdarea, îndemânarea, imaginatia creatoare,
atentia la detalii, au învátat cum sá comunice
cu ajutorul acestor arte, sá-si educe toleranta,
cum sá lucreze în echipá si sá socializeze, sá
se integreze.
Prin acest eveniment am arátat cá învátarea se
Iace pe tot parcursul vietii, cá oricine poate
înváta oriunde, oricând.
Evenimentul a Iost Iácut cunoscut pe blogul
http://nonIormalii.wordpress.com/ sau la
http://Iacebook.com/educatienonIormala.
Un secol dacà tràieyti,
un secol sà înveti!
multele-i gáuri rásuná¨. ráscruce în evulutia muzicii românesti, el În predarea Educatiei muzicale, una dintre
Rosalia, sárbátoarea nasterii naturii de traditie punând bazele scolii nationale prin care a oIerit putinele discipline ce poate atinge o laturá
tracá, avea loc pe câmpii, în aer liber, unde se puncte de pornire pentru generatiile aparte a personalitátii umane si anume
cânta si se dansa în sunetul instrumentelor de urmátoare. Temele Iundamentale din creatia aIectivitatea, existá numeroase exemple
suIlat. Se presupune cá în aceastá perioadá se enescianá sunt: Irumusetea peisajului si muzicale ce au ca subiect direct sau indirect
cultivá pe scará largá repertoriul legat de robustetea moralá a poporului român, natura, acestea având o valoare Iormativá
anumite obiceiuri: sárbátorile de iarná, cele evocarea copiláriei din care, desigur, nu deosebitá în ceea ce priveste procesul educativ.
dedicate primáverii si verii, unele dintre ele lipseste natura si ideea disputei omului cu Sunt binecunoscute câteva lucrári dedicate
pornind de la practici primitive, transIormate Iortele adverse. Descrierea sonorá a naturii, cu naturii, adevárate imnuri, cum ar Ii ciclul de
în conIormitate cu evolutia modului de viatá si Irumusetea dar si cu Iorta ei teribilá, este Iácutá concerte ,Anotimpurile¨ scrise de Antonio
cu mentalitaea populará. în lucrári ca ,Poema româná¨, ,Rapsodii¨, Vivaldi sau SimIonia a VI-a ,Pastorala¨ a lui
În Ieudalism, pe lângá vechile traditii legate de ,Dixtuor¨, ,Uvertura de concert¨, ,Suita Ludwig van Beethoven. De aceea, acest studiu
munca câmpului cum ar Ii ,paparuda¨ si sáteascá¨, ,Impresii din copilárie¨ si poemul vizeazá o tratare succintá a genurilor,
,caloianul¨, un loc aparte îl ocupá ,drágaica¨ simIonic ,Vox Maris¨. compozitorilor si lucrárilor reprezentative din
detaliatá de Dimitrie Cantemir în ,Descriptio Drumul început de George Enescu, va Ii muzica româneascá ce au ca sursá de inspiratie
Moldaviae¨ astIel: ,... în acel timp al anului, continuat de generatiile urmátoare de natura, de la maniIestárile primare din
când semánáturile încep sá se coacá, se aduná compozitori, ce vor crea numeroase lucrári preistoria noastrá si pâná la tratárile elevate ale
oricâte vor Ii Iost Ietele din satele vecine si simIonice cu caracter programatic inspirate contemporanilor.
aleg dintre ele pe cea mai zdraváná, sub di n I r umuset ea pl ai ur i l or noast r e. Încá din timpuri strávechi, teritoriul dominat
numele de drágaica. O aduc în mare tainá cu Reprezentativá în acest sens este suita de lantul Carpatilor a cunoscut o bogatá viatá
mare suitá si o gátesc cu o spiritualá a populatiilor care, în decursul
cununá împletitá cu spice si cu dezvoltárii treptate a omenirii, au trecut prin
mai multe náIrame brodate, toate stadiile de civilizatie. Este uimitor
iar de mâini îi spânzurá cheile spiritul de observatie al omului primitiv si
de la cosere. Asa gátitá, înclinatia timpurie de a reprezenta în imagini,
drágaica cu mâinile întinse si cu caracter arhaic, imagini de animale,
cu náIramele în vânt, ca si miscárile acestora si Ielul lor de a reactiona dar
cum ar zbura, se întoarce din si lupta împotriva adversitátilor naturii. Se
tariná acasá si prin toate presupune cá î n ul t i ma peri oadá a
satele.¨ O altá maniIestare paleoliticului au apárut si primele maniIestári
artisticá a ciclului de vará este de artá muzicalá, ce demonstreazá cá
,sár bát oar ea cununei ¨, strávechii locuitori ai acestor meleaguri au
pr ezent á î n pr act i ci l e Iolosit arta sunetelor ca mijloc de comunicare,
mediului sátesc si pástratá si de supunere a stihiilor naturii. Din acele
pâná astázi, cu unele adaptári vremuri, vin ritualuri náscocite de primii
la noile împrejurári de viatá. agricultori si cunoscute astázi sub denumiri ca
Codrul, a Iost spatiu de ,vraja ploii¨, ,caloianul¨ sau ,paparudele¨.
,Privelisti moldovenesti¨ de Mihail Jora,
reIugiu pentru cei ce luptatau împotriva În antichitate, în practica artisticá a geto-
lucrare dominatá de substanta muzicii de
nedreptátilor sociale, primele dovezi scrise dacilor, un rol important îl ocupau serbárile
Iacturá populará. ReIerire directá la naturá se
gásindu-se în culegerile lui Anton Pann din populare care, de obicei, erau legate de
Iace în pártile I si III, ,Pe malul Tazláului¨ si
prima jumátate a secolului XIX. Un bun muncile agricole: semánatul si culesul
,Grâu sub soare¨.
exemplu îl constituie cântecul cu tematicá roadelor, cultivarea vitei de vie si schimbarea
Dintre compozitorii contemporani se remarcá
socialá ,Supt poale de codru verde¨: ,Supt anotimpurilor. Serbárile geto-dacilor, erau
Irina Odágescu-Tutuianu cu lucrárile ,Noapte
poale de codru verde / Mititel Iocsor se
de august¨, ,Cântând plaiul Mioritei¨ si
vede, / Mititel si potolit / Tot de voinici
,Timpul pámântului¨. SimIonia coralá
ocolit¨.
,Timpul pámântului¨ pe versurile lui Octavian
În a doua parte a secolului XIX se
Goga, atrage atentia prin ampla si variata
dezvoltá conceptul de speciIic
desIásurare a posibilitátilor tehnice si de
national în muzicá si astIel, se încearcá
expresie a vocilor umane ce suplinesc
tratarea istoricá a cântecului popular si
instrumentele. AstIel, Irina Odágescu
se Iac diverse aprecieri pe seama
transcende zona pámânteaná descrisá de poet,
raportului dintre muzicá si poezie. De
plasându-se într-o dimensiune universalá,
asemenea acum este vremea, când sub
inIinitá, trecând de la timpul pámântului la
inIluenta curentului occidental, se
timpul cosmic. Acompaniamentul de percutie
înIiripá la noi traditia muzicii culte ca
are rolul de a sugera mersul acestor douá zone
Iormá superioará de gândire muzicalá.
temporale paralele, în timp ce cantilelnele si
Georghe Dima, George Stephánescu
textele corului survoleazá la rândul lor aceste
si Iacob Muresianu au pus bazele
spatii.
creatiei de lied, apelând la minunatele
De remarcat interesul elevilor sau mai bine zis
poezii ale lui Mihai Eminescu, Vasile
curiozitatea lor, pentru lucrárile programatice
Al ecs andr i , Geor ge Cos buc,
ce apartin genului simIonic, datoritá
organizate în cinstea zeului Zamolxes care
Alexandru Vlahutá si ale altor poeti clasici, în
elementelor de sorginte Iolcloricá. Din pácate,
întruchipa pámântul, rodnicia si Iortele oarbe
care natura este o sursá importantá de
emisiunile de specialitate radio sau TV sunt
ale naturii. În urma cuceririi Daciei de cátre
inspiratie. Dintre lucrárile mai importante ale
destul de putine, si din motive inexplicabile
romani are loc procesul de romanizare a
celor mentionati, lucrári prezente si astázi în
acordá timp redus creatiei culte românesti. În
dacilor si astIel, traditiile artistice autohtone se
repertoriile Iormatiilor corale scolare,
acest context, la care nu trebuie sá uitám sá
împletesc cu ale colonstilor. Marele poet
mentionám: ,De ce nu-mi vii¨, ,Si dacá ramuri
adáugám tendinta váditá de globalizare, este
Ovidiu, surghiunit la Tomis, aminteste în
bat în geam¨, ,Dorinta¨, ,Somnoroase
evident cá scolii îi revine o responsabilitate
,MetamorIoze¨ despre culesul viilor si despre
pásárele¨, ,Mugur, mugurel¨ si ,Ce te legeni
primordialá, aceea de a promova cu pasiune
orgiile bachice din acest timp: ,...numai strigát
codrule¨.
valorile si traditiile noastre, totul având ca scop
de tineri / Voci de Iemei si tobe bátute cu
Aparitia lui Enescu reprezintá un moment de
pástrarea identitátii nationale.
palma/ 30 bronzuri si Iluier din sânger în
Natura ca eIement tematic în muzica româneascå
¨Vara¨, picturà de Florian David
á ás á á s á str lucitoare se desI oar sub cupola care adun margaritalele pe hârtie, le Adesea uit de mine, uit de timp i r mân
t á s á á crea iei care capat contur în spatele potrive te spre a minuna cititorul. 'încremenit ¨ în vârsta Iericit a lipsei de
s s á t s á Elevii no tri î i justiIic preIerin ele i griji. Îmi place s cioplesc în marmura
á îs á á t aptitudinele printr-o activitate laborioas , i pur a copilariei pân când bra ele Iirave
î t t s mplinesc aspira iile urmând sIatul pe care vor prinde 'dalta în elepciunii¨ i se vor
s Gala Galaction l-a adresat tinerilor iubitori Iinisa la nesIâr it.
á ¨ át á á de literatur : Muncind vei înv a s scrii Este o mare bucurie a spiritului s te
învát á á s corect.vei a cum s legi o Iraz pe întâlne ti, prin mijlocirea cuvântului
învát á á si adunat între copertele unei arcuri moi. Muncind vei a cum s Iaci s scris
á prin nor s publicatii s t treac ii râdurilor tale, argintie i colare, cu tineri inteligen i
átoare, luna imaginii Irumoase á t si tremur . d rui i cu talent , mai presus de acestea,
învát á s á árat Muncind vei a gândul s se mi te pe doritori s aIle ceea ce sunt ei cu adev
ti-e voia: la pas acum, la ora anilor ce le împodobesc hârtie cum , la trap ori vijelios
á át á Iiint ca El-Zorab. Muncind vei izbuti s ar i c ai a.
AIirmat ¨este senazational sá Iii elev talent¨ ia
În scoala unde marele Eminescu îs á s în clasa a VII-a si á á i tr ie te s vrei s devii ziarist
s á s á nemurirea, sensibilitatea, talentul i dezv luie un veritabil i Irumos adev r al
s á se îmbine á s ti s á ti, dragostea de Irumos reu esc s adev rului. Tot ceea ce este viu i creator vie i i preocup rilor unor copii iste
armonios s á seze idei tá s în elevii nos harnici, iscoditori, î i s declan , inteligen i trebuie descoperit tri pentru a le mi mângâie suIletul
á á energie creatoare. IortiIica suIletul. Oricare copil poate Ii poetul p st r ându- l t ân r. Gândur i al ese,
Revista - poartà veynic deschisà càtre generatii
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
¨Toamna¨, picturà de Hermina Scobici
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
Luceafárul 7
descopere piatra IilosoIalá sau elixirul vietii. realizárile obtinute în activitátile de Aceste câteva exemple ne ajutá sá întelegem
În secolul XVII se pun bazele chimiei cercetare si dezvoltare din domeniul cele douá roluri esentiale ale chimiei:1.
experimentale. Galileo Galilei descoperá chimiei. posibilitatea identiIicárii tuturor compusilor
importanta experimentului stiintiIic în Chimia pune bazele vietii noastre viitoare care alcátuiesc o substantá; 2. posibilitatea
Iizicá, iar Robert Boyle duce la bun sIârsit prin Iurnizarea de solutii alternative pe transIormárii acestor compusi în vederea
teoria acestuia, punând baze în experientá si termen lung privind gestionarea energiei, creárii de alte produse.
observatie în domeniul chimiei. Urmeazá o protectia mediului si protejarea planetei Chimia - din egipteaná kçme (chem),
perioadá înIloritoare în chimie, iar mai apoi, noastre. Marile inovatii introduse într-o însemnând ,pámânt¨ - este una din stiintele
la începutul secolului XX, Marie Curie dá gamá largá de domenii de cercetare produc Iundamentale, care studiazá substantele cu
Irâu liber perioadei chimiei contemporane. eIecte puternice atât asupra prezentului, structura si proprietátile lor, urmárind în
De atunci, chimia naste noi ramuri ale precum si asupra viitorului nostru. acelasi timp modiIicárile produse asupra
stiintelor experimentale: chimia organicá, Chimia este o stiintá experimentalá deoarece acestora de reactiile chimice. Întrucât toate
biologia, industriile nucleare, iar din punct are la bazá experimentul. Experimentatorul substantele sunt compuse din atomi, capabili
de veder e medi cal , descoper i r ea are nevoie neapárat, si înainte de toate, de
Iarmaceuticelor. douá instrumente: 1.ochi pátrunzátori, care
De altIel, astázi încá se mai Iac cercetári, iar înregistreazá toatá diversitatea aspectelor
chimia este Ioarte utilá: în biologie - studiul maniIestate în cursul desIásurárii unui
Iixárii azotului de rádácinile unor plante, Ienomen studiat; 2.capacitatea de a pátrunde
studierea proceselor de Iotosintezá, în în esenta celor constatate.
industrie - producerea energiei electrice, în Chimia este legatá de tot ceea ce ne
mediciná - stabilirea duratei de viatá a înconjoará. Viata oricárei celule vii nu ar Ii
globulelor rosii din sânge, diagnosticarea posibilá Iárá interventia unor procese
unor boli sau tumori. chimice; în atmosIerá, în mári si oceane, pe
Chimia are atât párti bune, cât si eIecte sol sau în adâncul pámântului - se produc
devastatoare. Unul dintre cei mai mari necontenit procese chimice care asigurá
dusmani ai omului si ai vietii pe pámânt ar Ii lumii existenta pe care o are. În plus, omul a
poluarea aerului. Omul transIormá natura în învátat sá reproducá aceste procese în uzine
Iolosul sáu. Consumul mare de oxigen în sau laboratoare, sá descopere o multime de
diverse activitáti si eliminarea în aer a unui alte procese, care nu au loc în mod natural si
numár Ioarte mare de substante toxice duc la care sá-i asigure materialele de care are
încárcarea atmosIerei cu substante nevoie si pe care nu le poate gási în naturá.
dáunátoare vietii. Poluarea aerului, a solului Prin chimie, omul si-a Iácut viata mai
si a apei dáuneazá vietii plantelor, plácutá, si-a înteles propria viatá, s-a înarmat
animalelor sau a omului, dar mai mult, pot Iatá de vitregiile existente sau viitoare. În
duce chiar la disparitia unor specii ultimii ani a crescut interesul si dorinta
importante de vietuitoare. oamenilor de a întelege Iortele majore care le
Câtiva poluanti gazosi ar Ii dioxidul de controleazá viata. Ei îsi dau din în ce mai
carbon, eliminat în cantitáti mari atunci când mult seama de importanta întelegerii si
sá Iormeze molecule, studiul chimiei se
expirám, prin arderea combustibililor sau aprecierii la justa lor valoare a Iortelor
axeazá în general pe interdependenta dintre
prin procese de Iermentatie. El nu este un gaz naturii si a caracterizárii corecte a lumii
atomi si molecule. Chimia moderná a
toxic, dar poate produce axIisiere. materiale.
evoluat din alchimie, urmând revolutia
Monoxidul de carbon este un gaz rezultat Chimia moderná a contribuit substantial la
chimicá.
prin arderea incompletá a cárbunilor. cresterea calitátii vietii, prin elaborarea în
De-a lungul anilor, încá din cele mai vechi
Nu ne gândim aproape niciodatá la cât de conditii avantajoase a unei game largi de
timpuri, oamenii au cáutat modalitáti prin
mult inventiile si inovatiile din domeniul materiale: materiale plastice, sápunuri,
care sá ajungá la rezultate mai bune în toate
chimiei tind sá ne conditioneze viata de zi cu det ergent i , medi cament e, al i ment e
domeniile. Privind planul chimiei, desi ei nu
zi: aceste realizári determiná calitatea si prelucrate, îngrásáminte, combustibili
puteau întelege ce au realizat, oamenii
cantitatea alimentelor de care dispunem si nucleari etc.
preistorici descoperiserá îmbálsámarea
diversele modalitáti de transport; mai mult, Chimia a reusit : sá prelungeascá viata
mumiilor, arte ale támáduirii, iar alchimistii
cáldura din casele noastre si viteza cu care ne oamenilor , sá le aline durerile , sá le usurez
se iveau cu teorii si studii noi.
recuperám dupá o boalá depind si ele de munca, sá le ridice gradul de civilizatie.
FilosoIul grec Aristotel încearcá sá
Chimia în viata noastrà
didactice ocazia de a-si planiIica într-un mod didactic suIicient si Acest lucru este cel mai important pentru Asigurarea de personal
mai Ilexibil activitátile proprii de DPC. caliIicat în domeniul stiintelor educatiei în recunoasterea reciprocá a caliIicárilor si
În ceea ce priveste Iormarea cadrelor DPPD-uri DiversiIicarea Iunctiilor gradelor proIesionale, pentru mobilitatea ;
didactice, pe baza analizei conditiilor de didactice Reconsiderarea curriculumului de Iortei de muncá si pentru dezvoltarea rutelor ;
Iormare a proIesorilor în Iormare initialá carierelor proIesionale pentru persoanele de ;
Reproiectarea curriculum-ului de Iormare pe tot teritoriul Europei.
pedagogicá si elaborarea standardelor Într-un sistem descentralizat, Iurnizorii de
proIesionale, pornind de la deIinirea p r o g r a me s u n t a u t o r i z a t i s á - s i
rolurilor si a competentelor cadrelor ,personalizeze¨ programele (în ceea ce
didactice în contextul provocárilor societátii priveste continutul, metodele de predare-
cunoasterii. învátare, tehnicile de evaluare si apreciere)
În consecintá, Iormarea cadrelor didactice în pentru a se asigura cá vor îndeplini nevoile
directia ,abilitárii curriculare¨ este o speciIice de Iormare si dezvoltare a
necesitate, prin asigurarea unor mecanisme cursantilor
viabile care sá permitá dezvoltarea Curriculum-ul, programele si cursurile
proIesionalá continuá prin programe de pentru Iormarea proIesionalá initialá si dupá
Iormare, participare la proiecte, schimb de absolvirea studiilor de cátre cadrele
experientá, oportunitáti de reIlectie, di dact i ce ( de exempl u: pr ogr ame
desIásurarea si comunicarea rezultatelor introductive pentru stagiari) sunt acum
propriilor investigatii si cercetári etc. aliniate la cadrele nationale si europene de
Aceasta în conditiile în care un proiect de caliIicári (datoritá procesului de la Bologna
curriculum este un reper care comportá într-o care se reIerá la armonizarea învátámântului
oarecare másurá schimbári în Iunctie de superior în Europa).
Ieedback-ul primit din sistem în urma În ceea ce priveste România, Irecventa
implementárii. Pregátirea proIesionalá programelor de DPC la care cadrele
continuá reprezintá solutia si conditia didactice sunt obligate sá participe este
calitátii serviciilor educationale oIerite reglementatá de lege la nivel national. Mai
tinerei generatii, o oportunitate pentru mult decât atât, aici se aplicá o deIinitie
sistemele educationale de a Iace Iatá si de a restrânsá a ,DPC¨/,FPCCD¨. Cele 90 de
implementare a curriculumului national, un
ráspunde proactiv cerintelor si provocárilor credite transIerabile pe care cadrele didactice
studiu al Institutului de Stiinte ale Educatiei
timpului, o pîrghie importantá pentru trebuie sá le obtiná într-o perioadá de 5 ani
propunea în 2010 o serie de sugestii pentru
asigurarea implementárii noilor orientári si (aproximativ 60 ore pe an) se reIerá numai la
ameliorarea sistemului de Iormare initialá,
documente de politici în educatie. acele programe si cursuri care sunt acreditate
dupá cum urmeazá:Elaborarea unui sistem
Bibliografie la nivel national. Pe lângá acestea, cadrele
adecvat de evaluare si selectie la intrarea în Fullan, Michael. Curriculum Implementation and
didactice pot participa si la alte cursuri si
Sustainability. În: Connely, F.M. (ed.) The Sage
Iormarea initialá, pe parcursul acesteia si la
programe de Iormare care nu sunt acreditate.
Handbook oI Curriculum and Instruction. CaliIornia:
debutul carierei didactice; Regândirea
Totusi, în comparatie cu perioada anterioará, Sage Publications, 2008.
structurilor si Iormelor de organizare a
Mircea, Elena Nicoleta, Formarea continu premis a
atunci când proIesorii erau obligati sá ia
profesionali:rii carierei didactice, Bucureti, 2011 Iormárii initiale; Asigurarea unei mai bune
parte la un curs FPCCD o datá la 5 ani,
Sisteme europene de de:voltare profesionalà
pregátiri practice; Stimularea cercetárii si
sistemul actual este Iárá îndoialá un progress
continuà a cadrelor didactice, Editura Atelier didactic.
autodepásirii în proIesia didacticá;
deoarece este mai dinamic si oIerá cadrelor Bucuresti 2007
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
Repere în formarea continuà a cadrelor didactice
Retrospectiv, cum apreciati alegerea de a fi
învàtàtor? V-ati fi dorit o altà profesie?
Am avut dascáli deosebiti, pasionati de munca diIicilá
cu copiii, cu multá rábdare, interes si pricepere, ce au
stiut sá-mi deschidá treptat, treptat universul
cunoasterii. AltIel, pentru un copil de la tará imaginea
dascálului, a învátátorului era un model de reIerintá în
comunitate si chiar dacá multi doreau sá ajungá
învátátori selectia pe timpul nostru era Ioarte riguroasá.
Aceasta a Iácut ca încá din clasele gimnaziale sá-mi
Iormez ca un reper în viatá proIesia de dascál si în
special pe cea de învátátor.
Acum la vârsta senectutii gândesc cá as Ii putut
îmbrátisa si alte proIesii dar eu consider cá aceasta a Iost
cea mai potrivitá.
Putem vorbi de satisfactii în aceastà profesie?
Dacá muncesti cu pasiune nu existá proIesie pe lume sá
nu-ti oIere satisIactii. Dacá nu as Ii avut aceste
satisIactii poate as Ii renuntat. Dar zecile de generatii
care má salutá si-mi vorbesc si acum cu respect má Iac
sá cred cá am avut un parcurs Irumos în proIesia de
dascál, concretizat în rezultate si satisIactii deosebite.
Cea mai mare satisIactie pentru un învátátor o
reprezintá împlinirea proIesionalá a generatiilor care i-
au trecut prin mâná.
Pentru cà vorbiti de generatii, câte ,v-au trecut prin
mânà¨?
Aceasta este a unsprezecea generatie pe care o
instruiesc si o educ si este din pácate sau din Iericire si
ultima, pentru cá din 2014 voi iesi la pensie.
Viata te poartá prin mai multe locuri. Am Iost la Silistea
Gumesti, printre nepotii lui Moromete, la Vârtoape si
Plosca. Adeváratele împliniri si rezultate pentru mine au
Iost la Scoala nr. 2 Rosiorii de Vede (acum ,Al.
Depáráteanu¨), timp de zece ani, unde am Iost director-
adjunct si metodist la I. S. J. Teleorman si aici la Scoala
gimnazialá ,Mihai Eminescu¨ unde am convingerea cá
tr într-o adeváratá Iamilie de dascáli.
Stiati cà generatiile anterioare và spun ,domnul
Trandafir"? Và màguleyte în vreun fel?
Cunosc imaginea domnului TrandaIir ca tip emblematic
de dascál, dar eu am urmárit toatá cariera sá Iiu dascálul
Daniel Nazat. Totdeauna sunt încântat si multumit
suIleteste când elevii mei îmi spun cu cáldurá în glas
,domnule învátátor"
Alexandra Argeyeanu
Andru Pàuna
¨Am urmrit toat cariera s
fiu învt Daniel Nazat¨
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J
8 Luceafárul
Prin urmare, aceastá zi de 23 august era
pregátitá cu câteva luni înainte. Elevii tárii
erau adusi din vacantá si pregátiti premilitar
pentru deIilare. Despre pregátirile armatei nu
mai vorbim.
Întreaga clasá muncitoare, de la orase si sate,
era pusá în miscare. Nici un suIlet al acestei
tári nu rámânea neimplicat sau neconectat la
aceastá zi.
Spre deosebire, astázi, când întreaga natiune
ar trebui sá aducá prinos de recunostintá
eroilor neamului, care au Iácut posibilá
existenta unui stat national unitar, mai
puternic si mai usor de luat în seamá de
politicile lumii globale, noi, urmasii
beneIiciari, cum ne comportám?
IndiIerentá? Putin zis. Stim cá este ziua
nationalá doar pentru cá este o zi degrevatá de
activitáti cotidiene, vorbind aici de prezenta
obligatorie la program ori venirea la scoalá, în
cazul elevilor.
Explicatii? Sunt multe. Oricum, cei care se
mai considerá ,patrioti" (cuvânt desuet în
zilele noastre), privesc cu tristete la aceastá
realitate. O istorie milenará a unui popor este
uitatá. Eroii neamului, ilustrii necunoscuti!
A mai rámas un singur lucru ca ,uitarea" sá Iie
depliná: chiar autoritátile, locale si nationale,
sá diminueze pâná la ignorare aceastá zi.
Singurii animati de sentimentul mândriei,
recunostintei patriotice, sunt veteranii din cel
de-al doilea rázboi mondial, chiar dacá
împutinati de trecerea anilor, sunt acei
supravietuitori ai timpului nostru care varsá
lacrimi la depunerea de coroane din Iata
Primáriei. În schimb, cea mai mare parte din
cei prezenti asteaptá cu nerábdarea încheierea
ceremonialului pentru a se întoarce la treburile
considerate de i ca Iiind mult mai importante.
Uitarea se asterne precum praIul. Si va mai
trece un an pâná ne vom reaminti sá spunem
,La multi ani, România!.
La multi ani, România!
Dascálul royiorean suplimentul revistei Luceafàrul pentru colaboràri folositi adresa de e-mail a redactiei
subordoneazá din punct de vedere Iunctional Iactorilor psihosociali care inIluenteazá Cercetátorul Iormuleazá ideea cá acest proces
"învátámântul care nu este decât un caz comportamentele elevilor). presupune o revolutie copernicianá în
particular al Iormárii". Între educatie si Activitatea de perIectionare a cadrelor constiinta proIesionalá si tinde ca cel implicat
instruire, "matricea sa de Iunctionare se didactice evolueazá în douá contexte sá obtiná eIecte durabile în practicarea
actualizeazá în mod diIerit în Iormarea complementare: a) la nivelul scolii "ca meseriei.
proIesorilor, în Iormarea adultilor în general abordare distinctá a schimbárii educationale PerIectionarea cadrelor didactice reprezintá o
sau în Iormarea elevilor" (vezi Michel, activitate cu continut pedagogic si social
Vial, 1997, pag.18-33). proiectatá, realizatá si dezvoltatá în cadrul
Obiectivele activitátii de perIectionare a sistemului de învátámânt, cu Iunctie
cadrelor didactice pot Ii deIinite la nivel managerialá de reglare-autoreglare continuá a
general si speciIic, Iiind exprimate în procesului de învátámânt, la toate nivelurile
termeni de Iormare continuá, domeniu în sale de reIerintá (Iunctional-structural-
care existá un anumit consens în cadrul oper at i onal ) . La ni vel I unct i onal ,
sistemelor de învátámânt din tárile perIectionarea personalului didactic vizeazá
dezvoltate. Taxonomia rezultatá include stimularea capacitátilor pedagogice si sociale
trei obiective generale: de convertire practicá a Iinalitátilor de sistem
1 ) d e z v o l t a r e a p e r s o n a l á s i (ideal, scopuri ale educatiei) în obiective
socioproIesionalá a cadrului didactic angajate în cadrul procesului de învátámânt, în
(obiective speciIice: a) actualizarea mediul scolar si extrascolar. La nivel structural,
competentelor de bazá (pedagogice, de perIectionarea personalului didactic vizeazá
specialitate; b) însusirea de noi stimularea capacitátilor pedagogice si sociale
competente; c) aplicarea competentelor de valoriIicare depliná a tuturor resurselor
de bazá la nivelul didacticii specialitátii sau care ampliIicá rezultatele elevilor si întáreste pedagogice (inIormationale, umane, didactico-
specialitátilor; d) initierea în utilizarea unor noi capacitatea scolilor de a Iace Iatá schimbárii" materiale, Iinanciare) existente la nivel de
strategii, metode, mijloace de predare- (Hopkins, David; Ainscow, Mel; West, Mel, sistem si de proces. La nivel operational,
învátare-evaluare); 1998, pag.12); b) la nivelul unor relatii de perIectionarea personalului didactic vizeazá
2) ameliorarea sistemului de Iormare parteneriat ca ráspuns la un ansamblu de cereri stimularea capacitátilor pedagogice si sociale
continuá/institutii, oIertá de cursuri, practici sociale, aIlate în continuá expansiune si de proiectare, realizare, dezvoltare si Iinalizare
pedagogice (obiective speciIice: a) Iavorizarea diversiIicare (vezi Zay, Danielle, 1994). a activitátilor speciIice procesului de
interdisciplinaritátii pe Iondul valoriIicárii Ca Iactor intern, perIectionarea personalului învátámânt (lectii, cursuri, seminarii, lucrári
conceptelor de bazá; b) stimularea cercetárii didactic contribuie la îmbunátátirea culturii practice, ore de dirigentie; activitáti
pedagogice/inovatiei la nivel individual si în scolare, a relatiilor interpersonale, în conditii în extrascolare/cu: elevii, cadrele didactice,
grup/echipá; c) aplicarea paradigmelor care proIesorii si elevii promoveazá învátarea párintii, alti reprezentanti ai comunitátii
educationale la nivelul scolii si al clasei/vezi prin ei însisi (vezi Hopkins, David; Ainscow, educative; activitáti: manageriale, metodice, de
teoria curriculumului; managementul Mel; West, Mel, 1998, pag.13). În aceastá asistentá psihopedagogicá si socialá, de
educatiei; d) dezvoltarea comportamentelor perspectivá intervin activitátile curente orientare scolará si proIesionalá, de consiliere
psihosociale necesare managementului organizate la nivel de: consiliul proIesoral, etc.), în conditii optime, corespunzátor
consiliul consultativ, comisii/catedre metodice, contextului intern si extern existent, pe
cercuri pedagogice, cabinete de asistentá termen scurt, mediu si lung.
psihopedagogicá, lectii deschise, studiul Depásind semniIicatia traditionalá, de
individual, recenzii, lectorate si conIerinte ,remediu la carentele Iormárii initiale
pedagogice. insuIicientá pentru întreaga carierá
Ca Iactor de parteneriat, perIectionarea proIesionalá" (didacticá), Iormarea
cadrel or di dact i ce permi t e regl area- continuá, în acceptia sa (post) moderná,
autoreglarea continuá a practicii pedagogice în ,începe sá Iie conceputá ca un proces de
raport de o pluralitate de roluri asumate sau pe lungá duratá si de învátare permanentá",
cale de a Ii asumate ca urmare a cererii sociale: cu douá I unct i i gener al e: a)
educator, instructor, metodist, evaluator, perIectionarea si înnoirea practicilor
cercetátor, manager; consilier, animator, agent proIesi onal e pri n ,act ual i zarea
al comunitátii locale; proIesor-autor de cunostintelor însusite în timpul Iormárii
lectii/cursuri sustinute în regim de învátámânt initiale"; b) completarea Iormárii
deschis la distantá (IDD), prin televiziune initiale, inclusiv prin ,schimbarea
scolar, Internet etc... Institutiile care pot Ii eventualá a orientárii proIesionale, cu
resurselor umane); angajate, în acest sens, sunt situate la nivelul noi competente sanctionate prin diplome".
3) cunoasterea mediului pedagogic si social structurii de conducere si de relatie, proprie Analiza activitátii de perIectionare a cadrelor
(obiective speciIice: a) Iavorizarea relatiilor sistemelor (post) moderne de învátámânt vezi: didactice presupune raportarea la conceptele
scolii cu diIeriti agenti sociali: economici, consiliile pentru curriculum si evaluare, pedagogice de Iormare, în general, si de
comunitari, culturali, politici etc.; b) raportarea centrele de instruire proIesionalá continuá, Iormare continuá, în mod special. Formarea
sistemului de învátámânt la problematica centrele de asistentá psihopedagogicá, constituie Iunctia centralá a educatiei
socio-economicá; c) adaptarea la schimbárile Iacultátile, departamentele, editurile de (exprimatá ca Iormare-dezvoltare permanentá
s oci o- cul t ur al e s peci I i ce s oci et át i i specialitate, institutele de cercetári, mass necesará pentru integrarea socialá optimá a
postindustriale inIormatizate; d) studierea media (presá, radio, televiziune, Internet...). personalitátii umane). AstIel, Iormarea
Perfectionarea cadrelor didactice
má înconjoará. Asta nu înseamná Iel de bine ca si puterea. Oricum acesta? Det est dumi ni ca, t or t ur i l e
cá injectez concesii ca sá mentin sunt dotatá pentru Iericire, dar si Lumea este a celor care vor si nu a aniversare (sunt cele mai proaste),
celor care pot (Gothe). dusmánia colegialá care asteaptá
Notorietatea pozitivà a unei momentul unei audiente publice,
persoane nayte întotdeauna optimismul exasperant, chipurile
întrebàri, mai ales dupà ce vor fi I r u mo a s e î n c h i s t a t e î n
citite ràspunsurile acestui dialog mineralizarea care te îngheatá,
sincer. În întâmpinare vin yi eu politica atunci când rinocerizeazá.
cu întrebarea: cariera sau Detest mitocanii lustruiti pe rând,
familia? agresivi, politicosi sau slugarnici
Care dintre ele înclinà balanta în si subversivi (ce baleiazá în Iunctie
viata dumneavoastrà? de context).
Ce calitàti yi ce defecte ati pune Familia este ediIiciul meu aIectiv.
într-o balantà personalà? Oamenii pe care îi iubesc Iárá rest,
pâná la capát. În Iamilie bucuria o Pentru deIecte si calitáti as spune
înmultesc cu doi, iar suIerinta o cá existá trei moduri de perceptie
împart la doi. Femeile tin lumea în asupra unei persoane: ceea ce crezi
picioare sá nu se distrugá, iar tu însuti despre tine, ceea ce cred
bárbatii încearcá sá împingá istoria altii despre tine si ceea ce crezi cá
înainte. Nu conteazá ceea ce este altii cred despre tine. Aici putem
mai întelept. Cert pentru mine este introduce valorile Iiecáruia
armonia. Nu sunt o Ianaticá a pentru esec.
cá, numai pe un Iundament solid al interpretate din unghiuri diIerite,
happy-end-ului. Pretuiesc umorul, Ascultând tot ceea ce ati spus
Iamiliei, poti construi o carierá. de personalitate diIeritá.
capacitatea de a improviza pânà acum, am remarcat cà
,Secretul" este sá ceri putin de la Ceea ce este important pentru
inteligent si mai putin Iaima care existà un crez ce và ghideazà în
altii si Ioarte mult de la tine însuti. mine este armonia cu mine însámi
perturbá simtul realitátii, poate la tot ceea ce faceti. Care este
care se reIlectá si asupra celor ce
~Secretul carierei - sà ceri putin de la altii, yi foarte mult de la tine însuti!¨
 consider proI. Cristiana Burlacu, directorul colii gimnaziale Mihai Eminescu 
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
(Continuare din pag. 5)
Clasa a V-a
Educatie pentru sànàtate - proI. Bozdoc
Petre, cls. a V-a A,B,C,D; Informaticà - IT -
proI. Subirelu Aurelia, cls. a V-a A,B,C,D.
Clasa a VI-a
Informaticà - IT - proI. Subirelu Aurelia, cls.
a VI-a A,B,C,D; Matematicà - proI. Adam
Aurel, cls. a VI-a A; Matematicà - proI.
Scrltescu Elena, cls. a VI-a B; Matematicà -
proI. Rotaru Marian, cls. a VI-a C.
Clasa VII-a
Masurà in geometria euclidianà -proI.
Scrltescu Elena, cls. a VII-a A; Jurnalism -
proI. Argeeanu Gabriel, cls. a VII-a A,B,C;
Prietenii mu:icii - proI. Cimpoeru Anton, cls
a VII-a C,D.
Clasa a VIII-a
Matematicà pentru toti - proI. Rotaru Marian,
cls. VIII-a C; Matematicà pentru toti - proI.
Scrltescu Elena, cls. VIII-a A; Functii -
proI. Adam Aurel, cls. a VIII-a B; Tehnici de
redactare a eseului literar - proI. Voiculescu
Dumitru, cls. a VIII-a A; Arta cuvantului -
proI. Manole Floarea, cls. a VIII-a B,C
Scoala gimnazialà ¨Mihai Eminescu¨
Discipline optionale
pentru anul ycolar 2012 - 2013
: revistaluceafarul¡gmail.com
$l8ll 800ß ß80l l 88. 1 0l8 0l0lN88ll Z01Z · fl880ß8ll Z01J