Interventii Manifestari de dependenta

- negarea realitatii
- fantasme
- refuz de a accepta pierderea
- retragere
- favorizeaza exprimarea
Iibera a sentimentelor negative
ea un mecanism de aparare, la
nevoie
- evita intaiirea negarii
.,... agresivitate - favorizeaza exprimarea
_.-:-ostilitate libera a sentimentelor. de
~insomnie manie, la nevoie
-iritabilitate - explica persoanei ca mania ii
- fricava permite mobilizarea ener-
,- sentiment de culpabilitate giilor
- promisiuni privind schim- - favorizeaza exprimarea do-
barea obiceiurilor de viata rintei de negocieri' cu Dum-
- disponibilitatea de a accepta nezeu, cu viata, cu sanatatea,
ariee tratament pentru a intarzia clipa fatala
- exprimarea de sentimente $i ...,. ajuta persoana sa-$i exprime
gfulduri legate de pier.derea. -sentimentel~de culpabirrtate.$i
suferita explicafaptul casentimentelede
culpabilitate fac parte in mod
normal din evolulia doliului
- favorizeaza exprimarea
Iibera a sentimentelor de
depresie, la nevoie
- ajuta familia favorizandu-i
dialogul cu persoana
~..
- ajuta persoana sa inteleaga reactiile sale la doliu ~i sa Ie
considere normale in aceasta situatie
7.. ajuta persoana sa utilizeze resursele de sustinere disponibile: l '
familie, prieteni, resurse comunitare etc.
- explica persoanei 9i apartinatorilor cum se poate manifesta
reaclia de doliu
.,""ajuta fami1iasa,sustina persoana care 1raie$tedo!iul ' iF' "
'.- ajuta persoana $i familia sa traverseze fazele do!iului prin
prezenla $i inlelegerea sa
I
Precizare: Raaqiile de doliu parcurg 5 faze similare cu eele descrise de
Elisabeth Kubler-Ross; in cazul bohiavilor incurabifi, din momenlulin care ace$tia
afla diagnosticul. Am considerat util sa prezentam 9i manifestarile de dependenta.
in raport eu cele staze, intrucal aeeasta corelare nu se face in anexa nr, 3.
~;. ~..
in faza
negarii
in faza de
manie
In fazade
negociere
In faza de
depresie
DefiniJie: dureri profunda, urmare aunei pierderi
(persoana, obiect, rol, functie fiziologica, parte a corpului): Doliul
poate fi anticipat sau eal.
- observa cu atenlie chimbarile de comportament
- odenteaza perso na intimp, spaliu 9i anturaj folosind
calendar, orologiu,m "Ioacevizuale U90rde citi!, I
- asigura in preaj a persoaneio p.ezenla ,p.e c.. are sa 0 1
cunoasca 9i cu care e simte in siguranla " .
- in timpul ingrijirilori explica ce i se face sau ce i se va face,
intr-unlimbaj pe care I inlelege
- asigura satisfac rea nevoilor fundamentale, lasandu-o
autonom pe eat posi il: alimentalie, igiena etC.. ,
- se apropie de pe soana cuo atitudine deschisa, blanda,
surazandtot timpul
- daea gura este JeSIhisa, se plaseaza un gervet pliat, pentru a
evita mU9carealimb;;. .'
- indeparteaza orice c.~iect de care persoana ar putea sa se
loveasca . , .
- intoarce capul pers anei pe 0 parte, pentru a evita aspirarea
secreliilor
!ntervenJii:
Asistenta:
- identifiea,impreuna~ persoana, faza'.doliUIU. i in..'care se gase9ie
- planifiea 0 prezenla de .. " minute/zi in preajma persoanei
- favorizeaza exprim rea sentimentelor de doliu
- informeaza persoan de fazele evolutive normale ale doliului
- con$tientizeaza peJlsoanaasupra mijloacelof de prevenire a
lovirilor:
a) in mediu spit Iicesc: persoana predispusa de a face
hipotgijf,;iuneortostati a sau care este slabita, sa se ridice incet,
privirea inainte, incall minte cu toc jos, nealuneeoasa; fblosirea
corecta a ochelarilor, arjelor, suporturi de-a lungul coridorului
b) la domiciliu: fol sirea unui suport de baie, scaun de baie,
evitarea parchetului ustruit, mochetelor de (jimensiuni mici,
cabluri intmse pe jo , apii prea calda, de catre persoane cu
tulburari senzoriale
- explica apartinatori or regulile privind securitatea persoanei
confuze: baLustr.adeI scari, zavoar-e,de seturitate, suprave-
.:,,' ".' ~,.gbere.continua prM <:ilpa(atele "e1EiGtrice,. periro1 ut f-ocului,
fugii etc. "
---- ----------------------_..---------------------
" .... ~,.~,. I
{P]: Dofiu
!~
{DI]:Risc de
accident,
cauzat de
confuzie
[DI]: Risc de
accident,
cauzat de
'necunoa~-
terea
mljloacelor
de prevenire
I
J
' I
I
'I
I
I
I
I
I
I
.1
I
I
1
I '
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.Cuvantul este sunet ~iculoare,
e mesagerul gfmdului uman.
(T, Vianu)
1315
- integritatea organ~o{ de simI:
,- stare optima de functionare a vazului, a auzului,. a
mirosului, a gustului, a pipaitului
- auzul, vazul ermit comunicarea cu lumea exterioara;
gustul, pipaitul protej aza individul tala de pericolele din lumea
inconjuratoare
Factori
biologlcl
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare
Defini~ie:
.. .J-~
Nevoia de a comunica este 0neC~itate a fiinlei umane de a schimba informalii
cu semenii saL Ea pune in mi~car un proces dinamic, verbal ~i nonverbal,
permiland persoanelor sa se faca ac esibile una alteia, sa reu~easca sa puna in
comun sentimentele, opiniile, experie lele ~i informalHle.
10. NEVOIA IDE A COMUNICA
I. Independenta fn satisfacerea nevaii
Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor
sale vitale ~i pentru a-~i satisface nev i1esale superioare.
Familia,anturajul, ansamblul ir,lstit lii1orsocietatii, prin intermediul comunicarii,
concura Jatransformarea copilului Tntr un individ in toata plenitudinea sa.
Comuriicarea serealizeaza in dou moduri:
- modul nonverbal -limbajul co pului (expresia ochilor, a figurii, gesturile,
postura, mersul) este 0forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare;
- modul verbal- este, prin excele la, vehicul al gandirjJ; Iimbajul verbal permite
o exprimare rriai clara, mai precist'$i ai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat;
limbajul scris.'este rnai cizelat; pentru a reda intonalii1e, nuanlele, este insolit de
semne de punctualie.
Omul este capabil de a comunica fU semenii sai din punct de vedere tizic, dar
este capabil sa primeasca ~i stimuli iptelectuali, afectivi ~i senzoriali, care ii sunt
transmi~i din anturajul sau.
Pentru a se realiza din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare,
individul trebuie sa aiM 0imagine po*itiva despre sine, 0cunoa$tere a eului sau
material, adaptiv ~i'social.
IndepeRdenta in s-at1sfacerea'neloii de comup.icare. preSupfIl1e integrit~ea
individului,a organelor de siml, 0 ezvoltare intelectuala suficienta pentru a
intelege semnificalia mesajelor schim ate.
- ajuta persoana sa-~i satisfaca
nevoile de baza:' hidratare ~i
alimentare,ingrijiri igienice, frictionari
etc. . .
- explica membrilor familiei ca este
important pentru ei ~i muribund sa-i
stea in preajma, sa-I ingrijeasea,sa-I
atinga, s~Hvorbeascacu dragoste .
- fara a-i spulbera toate sperante!e,
.asistenta nu va intretine sperante
irealiste, in situatia sa .
- ajuta persoana ~i familia sa
traverseze faza doliului
- respect a Iacrimile 9i tacerile
persoanei, pentru a-i permite
exprimarea sentimentelor'de pierdere
- evita incurajar'i1efacile
- asigura persoanei un suport religios,
adaptat la credinlele sale, la nevoie
- evita sa judece valoarea senti-
mentului legat de persoana decedata.
- reconforteaza persoana dandu-i
speranle privind ameliorarea durerii,
inconfortului etc.
_~ Daea doliuJeste (ecent:
- evita sa-i spuna ea inlelege ceea ce
resimte, daca n-a trecut un moment
asemanator
- 0face sa inleleaga di sentimentul
de vina $i manie acompaniaza uneori
doliul
Daca doliul este mai pulin
recent:
- explica~rsoa.nei ~ ~ste.n.o!!!1alsa
raia contactul cu activitatile anterioare
~i sa investeasca in relalii. noi
- exploreaza cu persoana activitalile
in care i~i poate canaliza energia sa ~i
favorizeaza indepartarea senti-
mentelor legate de pierdere,
- explica persoanei caeste normal ca
sentimentele de doliu sa nu constituie
centrul preocuparilor sale
- ajuta persoana sa identifice fol1ele
sale pentru a face tata la reintegrarea
in viala normala. . ,
314
~ I ~. I.. ~ ,.s-.
.; -" " -
- expresia ealmului ~i
seninatatii
- expresia aeceptarii
pierderii
I n faza de
acceptare
"
~\
~
' ;:
(
f
~.
Ii
& 11
if'
11'1
i N
II
I f'
j'
E :
L
- "
1 vezl anexele 2 .1 3
J
31 7
.
- a nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor
:...exprimare clara a gandurilor
'.1
Daca comunicarea nu aste satisfacuta, pot surveni urmaloarele probleme:
1. Comunicare ineficien!a la nivel senzoria! ~i motor
2.~omunieare ineficienia la nivel intelectual
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
4. Confuzie
5. Singuratate
6. Atjngerea integritatii funetiei l1i rolului sexual
7.lzolare sociala
8.p~rtu.rbarea comunicarii familiale
apartenenta la grupuri de diverse interese
stabilirea de relatii armonioase In familie, la locul de munci'l, in grupuri de prieteni
b. Manifestari de ordin psihologic
c. Manifestari de ordin sociologic
Interven~iileasistentei pentru men~inerea independen~ei
nevoiide comunicare
:~::-
u. Dependenr:a in satisfacerea nevaii de comunicare
- expJoreazaimpreuna cu pacientui, mijloacele sale de comunicare
- Invata pacientul:
,~ sa mentina integritatea simturilor (vazuJui, auzului, gustului, mirosului)
- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, a emotiilor
- sa aibi'i 0atitudine de receptivitate $i de Incredere in alte persoane
,,,,"_-, -,saffiQfltina legaluri cuperwaneleapr:Opia1e ,"'" /' .
Exprimare
i..!~oara'
!
Im,agine, cunoa~terea sinelui material, spiritual $i social
pozitiva de
,,:~,"'';;'' ..... ," ;:. :.~:.',C;j-~
slOe
P;;;~~bi~ctiva a mesajului primit $i capacitatea de verificare a perceptiilor sale
exprimarea sentimentelor prin pipait
utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
atitudinea receptiva$i de incredere In altii
capacitatea de a angaja $i mentine 0relatie stabila cu semenii
i;
l'r'
.~f '_''''''_'~'''''~~._~.
1 6
Manifestaritle indepel1 den~a
- Anturajul esIe eterminant,in satisfacerea nevoii de
eomunicare; elimatu armonios in anturCij, l'?familie permite
individuluisa stabi easca legaturiafeCtiv~;' :schimbul este
trecerea unui mesaj e la 0petsoana la alta "
,1',:
- Cultura 9i staM social - educapa. cultura joaca un rol
important in comuni are
- Personalitatea - municarea einfluentata de stadiul de
dezvoltare a persoalit~tii umane; personaiITatea de1ermina
individul sa fie incre ator incapacitatile sale de, a seexprima, a
se afirma, sa stabile sea legaturi semnificativecu cei din jur.
- Integritatea organ lor fonaJieipermite comunicarea verbala
- Integritatea apara ului locomotor face posibila comunicarea
nonverbal a (gesturi, mi~cari)
- Riispunsul erog n: reactia' susceptibila 'de' a provoca 0
excitatie sexual a i'
'unl~reaeste influimtata" de gradLlde'
lui, .de puterea de intelegere a stimulilor
primiti, de gfmdire, i aginatie, memorie
- Percep/ia: reflecta ea personaliiaunuifenomem,obiect, care
se face cu ajutoruI si Milor; funetia pereeptibilft este edueabi!il
- EmoJfile sunt expri ate prin expresia fet~i,~~in debitul verbal "
(bueurie-tristete; ras lans) ,
- acwiate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa ~i
- sensibilitate tactila
- u~or
- ritm maderat
- limbaj clar, precis
- mi~cari
- posturi ~igesturi all3mainii
- facies expresiv
- privire semnificativ
- mecanisme senzoro-pereeptuale adecvate
Factori
psihologici
Factori
sociologici
Expresie
nonverbali:i
JFunc}iormrea
adecvata a
organelor de
simt
Debit verbal
"""
I.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
Surse de dificultate
Surse de - atingere cerebrala sau nervoasa
- - ,
I
ordin fizic - tulburari circulatorii cerebrale; accident vascular cerebral
- degenerescenta; traumatisme; oboseala
- deficit senzorial; surmenaj
- obstacole in tunctionarea simturilor ~i a limbajului (pansamen-
te, aparate)
.- - ,
.c..' durere; dezechflibrul hidrdetE!~m-ofitic' "
~
- droguri, medicamente,alcoolism
Surse de
- tulburari de gandire
ordin psihic
- pierdere, separare, stare de criza
- anxietate, stres
Surse de
-poluare
ordin
- mediu inadecvat (Iacuinta, lac de munca, de recreare)
sociologic
-climat
- conflicte, e~ec, statut social ~i economic defavorabil
lipsa
- insuficienta cunoa$tere de sine, a altara $i a mediului ambiant
cunoa~terii
Dezvoltam in continuare trei probleme
1. Comunicare ineficace la nivel senzorial- - ~. motor
TUlburari.de
Iimbaj
ReacJii
afective in
insuficienJe
sau exces
senzorial
- paralizii centrale: to. usul muscular este pastrat sau chiar
.exagerat, mi$carile pasi e se pat executa cu amplitudine redusa
Se disting:
- monoplegia, parali ia unui singur membru
- hemiplegia, parali ia 1/2 corp lateral
- paraplegia, paraliz a membrelar inferiaare
I - tetraplegia, paraliz a celor patru membre
'-' aiazie: incapaeitatea" ~ a pronunta anumite cuvinteSciUdea
Ie tolosi, oriambele
- dizartria: diticultate4 de a articula cuvintele, pranuntie
neinteligibila
- balbaiala: greutate in ronuntarea unor cuvinte, repetarea sau
amisiunea de silabe, pri prelungirea unor sunete
- mutism: bolnavul nu r spunde, nu camunica cu anturajul
- dislalia: imposibilitate dea pronunta anumite sunete care
compun cuvintele; varbi ea devine neinteligibila
-= - nelini$te: lipsa de lini$ e sufleteasca, framantari
- inactivitate: lipsa activoatii tizice sau intelectuale, ari ambele
- anxietate: sentiment p fund de discanforl sau de tensiune, pe
care individul II resimte I tata vietri
- incetinirea dezvaltarii andirii: ritmul asaciatiilor de idei este
mai lent
- halucinatii: perceptii fa a obiect; in functie de analizatari, sunt
halucinatii auditive, vizu Ie, gustative, alfactive, cutanate
- izolare - singuratate: areaindividului de-'cffi singur, retras
I
I
- I
I
I
'.' .'
1./
I'
:
- ."
Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilar sale, mesaje
care yin din anturaj, din mediul exteriar sau din ambele.
Pacient cu comunicare ineficienta lal nive! senzorial ~i motor
Tulburari
senzoriaJe
.,.';;" .,' . .
Tulburari
motorii
Manifestari de dependen1=a
- cecitate: pierderea vederii
- diminuarea vederii: scaderea acuitatii vizuale
. C>f.:.. surditattr:~ierdereatuncliel alJOit1ve ~.,~;. '-
- hipaacuzie: diminuarea auzului
- pierderea sau diminuarea gustului: pierderea cambinatiilor
celor patru senzatii gustative de baza - dulce, amar, acru, sarat
(simtul de control al hranei)
- anasmie: pierderea mirosului
- hipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate
- hiperestezie: cre$terea sensibilitatii cutanate
- paralizia: disparitia tatala a functiei maiorii musculare
- pareza: scaderea tunctiei motorii musculare
- paralizii periferice: scade tanusul muscular, mi$carile pasive
se pot efectua cu amplitudine muUma; mare
318
OBIECTIVE
Pacientulsa
"'~~. -'~ --, ~.. .... .
tie echilibrat
psihic
Pacientul sa
foloseasca
mijloace de
comunicare
adecvate
starii sale
- lnterven1=iilelasistentei -
INTERVENTIILE ASISn:NTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
.,... Ii~te$le bolnavul. Cl:'~Jjyire fa ~~qre~z.a,explicandu-i s9apub
$i natura interventiilor
- familiarizeaza balnaVU't u mediul sau ambiant
- asigura un mediu de s curitate, Iini$lit
- administreaza medicati recomandata de medic
-cerceteaza Posibilitatil~de camunicare ale balnavului
- furnizeaza mijloacefe d camunicare
- Tnvatabalnavul sa utifiz ze mijlaacefe de camunicare canfarm
pasibilitatilor safe
3H
I ' :
I
' I , ~
I
I
I
I
~
Manifestari de dependen~a
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
Agresivitate - manifestare irnpulsiva de a se certa, bate, ataca pe cei din jur
Alienare - incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor
mentala acte; nu poate sa-$i aprecieze nici suferinta :;;inici nu raspunde
de actele sale
Devalorizare - perceptie negativa pe care individul 0are fata de valoarea
personala :;;icompetenta sa
,
Apatie - indiferenta fata de sine $i ceea ce se petrece In mediul sau
Egocentri.sm -" preocuparea exagerata a individului fala de sine Insu$i, de_'
'l..~. . _ ..' ,
- .. sani'itate, de Imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se-
crede persecutat
"
Fobie - frica obsedanta,directionata spre ceva de care bolnavul nu
poate scapa
~ agorafobie - teama despapu deschis
- cfaustrofobie - teama de a sta Inchis In camera
- nozofobie - teama de boala
-
..
Emorie. ~- - stare de.foorte bUM ~zitie, dar tara obied .
.. ~.,L;._
Delir ",'
,
- tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu
realitatea, dublata de convingerea pacientului In verosimi-
litatea ei
Idei de - perceptii t a r a obiect. auditive, vizuale
sinucidere,
halucinalii
, '
Percepere - percepfia negativa a individului tata de aparenta sa fizica
inadecvata
de sine
Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis cc'itrealtii $i catre
nevoile lor, de a stabili legaturi semnificativecu anturajul.
Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior $i I$i diminueaza
stima de sine. Tnconsecinta, capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa $i
:situatia sa sa schimba; devina.il::lsecurizantiL' ,,'~~' .
Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.
~~-~.
({-
~.~.
t~f~~
~;{;
l'i':.:
i~? -.
1".
.
if] ~atiu $ireferi!0!lreJCJ. proE? r~p:
INTERVENTIILEA STENTEI, AUTONOME$I DELEGATE
- ajuta bolnavul sa s orienteze In timp, spatiu $i' referitor la
propria persoana '
'"-sugereaza pacienttil i sa tina un jurnal
- ajuta pacientul sa c mpletezejurnalul. ,
- II ajuta sa-$i lacuna seacapacitatile $i preferiniele
- lasa bolnavul sa f ca tot ceea ce poate cu propriile sale
mijloace
- manifestari neadecv~te situatiei date
ManifestAri c!Jedependent;a
- amnezie - tulburare e memorie, caracterizata prin:
- amnezi~ de fixa r de retinere a faptelor noi
- amnezie de evo are, lipsa capacitatii de reproducere sau
recunoa~tere a unor f te anterioare
- dificultatea de a Inte ege, de a face 0judecata
- comunicare verbala ara legaturacu situatia data
- asigura Ingrijiri relati e la perturbarea senzoriala sau motrice
a bolnavului (cecitate, surditate, paralizie; are rolul de suplinire
pentru satisfacerea n voilor pe care pacientul nu $i Ie poate
satisface.autonom (a anca $i a bea, a se mi$ca $i a avea 0
buna postura, a-$i me tinetegumentele curate :;;iintegre, a evita
pericolele)
- administreazame icatia recomandata: unguente, picaturi
ocufare, nazale, aUfi late" '. ,',..,.-
- efectueaza exerci ii pasive $i active pentru prevenirea
complicatii1or museula e,'articulare
- pregate$te bolnavul entru diverse examinari ale simturilor $i
II Ingrije$te dupa exa inare
.,- QGZO!~e,rt~~.Io.)
persoana "
OBIECTIVE
Pacientul sa
fie orientat in
timp, spaJiu
~i la propria
persoana
Vorbire
incoerenta
Comporta-
ment
neadecvat
CQnfuzie,
obnubilare
Pacient cu comunicare ineficiC!nta la nivel intelectual
:. .
Dificultatea
de a-~i aminti
evcllimentele
trecute
Pacientul sa
fie compen-
sat senzorial
2. Comunicare inefiCi~nta la nivel intelectual
Dificultatea individului d,e a Intelege stimulii primiti $i de a-$i ut,iliza,jUdecata,
imaginafia, memoria, pentru ca sacomu ice cu semeniL
o atingere a cortexului sau 0 tuncti inadecvata a tacultatilor intelectuale per-
turba individulln modul sau de a combin informatiile pe care Ieprime~te de la altii
$i de la mediu.
I
I
I
I
I
I
I
1-,
I
I
I
.I... ,.... ~
I'
I
I
I
I
;" ;
I
I :
, I. " . . ~i . , : ,
Ii
I
I "
I
I
I
I
I
- componenta a relatiilorl interpersonale asistenta-pacient
'- un act planiticat, deliberat ~iprotesionist
. - stabilirea unei relati umane pozitive, care va permite
atingerea obiectivelor de logrijire
- ~ereafi~~aza pri!1t~hni. ide comunic, Cl. r~ ~rape. utiea, ee aula
baza comiJriicarea verbal" ~inonverbala
- sa se tina cont de facto iifiziologici ~tisocio-culturali, care pot
influentacomunicarea
-'-asigurarea unuicontort psihie ~ifizie al pacientului
- di~tigarea increderii p ientului
- respectarea pacientului
- mesajul transmis sa fie~curt ~idar
- vocabularul utilizat sa fi pe intelesLJIpacientului
, ~debitul verbal sa fie pot ivit
- tonul adecvat
- intonatia sa nu fie intl~entata de emotiile sau de oboseala
asistentei
- sa fie ales momentul pqtrivit
-;-. mimica; gesturile sa acqentueze cuvantul, sa. -Ic1ariticesau sa
i1ustrezeideea
. . : .sa se maniteste SOlidt~u. nefatade pacient
-atihgerea pacientului (d ex. prinderea mainiiunuipacient trist)i;.
sau cu dureri) sa fie utiliz ta in masura in care acesta intelege
bine semnificatia $i 0ac epta ca pe un mesaj de fncurajare,
tandrete, sustinere atecti ".
323' ,
- ascultare activa: asist nta i$i mobilizeaza intreaga atntie
pentru a intelege mesaju pacientului, respectand urmatoarele
reguli:
- sta in tata pacientulu cand vorbe$te
~. . if prive~te in ochi, entru a-I demonstra dorinta de a-1
asculta. ', c;. ' -"''';' --. , , " ~""'"'. ~'
, - adopta 0atitudine d contractata
- nu face mi~caricare r putea distrage interlocutorul
- i t aproba. dind spun lucruri importante
~acceptarea: este vointa de a asculta mesajul uneipersoane,
It a r a a manifesta indoi Iii sau dezgust, chiar daca sunt
. Aivergente de idei
. . . : . asistenta va manife! toleranta tata de padent
- if va asculta fara sa-Iintrerupa
: - ii va da 0retroactiun verbal a, pentru a arata ca intelege
ce-) spune . ,
: '- se va asigura ca esajele sale nonverbale corespund
rTlesajelorverbal~
Canditil
pentru a
comunicare
eficace
Tehnici de
comunicare
terapeutica ~i.
ralul
asistentei. ~
! '. ~
. " I i "
= , ~ ';';~~'"
EVALUARE
Se vor nota zilnic
schimbarile survenite
i n: . ,
- dispozitia botnavului
- in expresia verbala ~i
nonverbala
- in stabilirea lega-
turilor cu semenii
Evalueazaschimbarile
survenite In c6mporta-
mentul bolnavului. fala
de alte persoane.
322
INTERVENTIILE ASISTENTEI,
AUTONOME $1 DELEGATE
- pune in valoare capacitatile,
talentele ~i realizarile anterioare
ale bolnavului
- da posibilitate pacientului sa-~i
exprime nevoile, sentlmentele,
ideile ~idorintele sale
- da posibmtate . pacientului sa ia
singur decizii
- invata bolnavul:
- tehnici de afirmare de sine
- tehnici de coinunicare
- tehnici de relaxare
- ajuta bolnavul sa identifice
posibilitatile sale de a asculta, de a
schimba idei cua!tii, de a crea
" " ,I legaturisernmficatilie . ". ""
- antrerieaza bolnavul in diferite
activitati, care sa-idea sentimentul
de utilitate
- supravegheaza in permanenta
bolnavul
- administreaza medicatia pre-
scrisa: antidepresive, anxiolitice,
tranchilizante
- utilizeaza unele mijloace fizice
de imobilizare:
-chingi .
- dima!;>ade protectie
- I nt erven1=i i le asi st ent ei -
Pacient cu comunicare ineficienta la nivel afectiv
Dificultatea
dease
afirma, de
a-~iexprima
sentimentele,
ideile,
opiniile
dificultatea
dea stab iii
legaturi
semnificative
cu semenii
OBIECTIVE
Pacientul sa se
poata afirma, sa
aiba percepJje
pozitiva de sine
Pacientul sa fie
ferit de peiicole
interne sau
externe
. ~B. ':
: i ~ ' }~
r , ~
~I
Stiluri de
comunlcare.
ineficace
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
fJ.:u~_
_ _" " : : 3 ~
_ intrebarile: sunt un mjloc direct de comunicare~ i dau tonur
unei interactiuni verbale
- vor fj legate de su iectul discutat
- vor fi puse intr-o 0 dine logica
- asistenta va fi ate ta sa epuizeze un subiect inainte de a
trece la altul . . .
-asiste.nta ,va ale e intrebarile in functiede raspunsul
paciefitulul ~l, " .-', ,.," - -.
. -parafraza: redarea me ajului pacientutui in cuvintele ei, pentru
a se asigura de inteleg rea lui corecta
_ c1arificarea: cand int rvine 0 neintelegere, asistenta poate
intrerupe discutia, pentr a c1arificasensuImesajului
_ focalizarea: centrare ltIesajului pe 0anumita problema de
sanatate
_ asistenta va ajuta acientu! sa nu descrie in termeni vagi
problemele sale
- informarea pacientulu :
_ informatme vor fi date cu regularitate ~ i .Ia momentul
oportun
- vor fi transmise int -0manierafavorabila de <: omunicarecu
pacientul
_ nu se vor divulga date pe care medicul dore~ te sa nu Ie
cunoasca pacientul
- Iini~ tea: va permite a istentei ~ i pacientuluisa-~ i organizeze
gandurile
_ asistenta care asi ura lin~ tea in comunicarea cu pacientul
-dOvl~ ~ te ca este gata sa aseuJtecu rabdare
_ recapitularea: este 0_ evizuire a principalelor idei discutate
- asistenta incepe discutie rezumfmd-o pe precedenta,
pentru a ajuta pacientul sa-9i aminteasca subiectele abordate
- a-ti spune parerea ar urmatoarele consecinte: "
- inhiba personalitat a pacientului . ,
- lntarzie rezolvare problemei
- nu-i da padentului posibilitatea de a lua decizii
- a da asiguraii false:
- impiedica avansa acomunicarii
.~ _" ~ _ ' I ;: : ,: aa.dopta0atiwpinee aP.Ar~ re:'.. _ .
. - a raspunde criticI .r pr' inlr-batiti.jClin~ defensNa inseamna
. a-i nega dreptul pacie ului la parerile proprii
- a manifesta aprobare sau dezaprobarea excesiv:
_ 0 aprobare exce iva presupune ca acesta este singurul
lucru acceptabil
_ 0dezaprobare ex esiva poate face pacientul sa se simta -'
respins ~ i sa evite inter ctiunea
- a generaliza prin ster otipii: . .
_ arice persoana ste unida ~ i 0 generalizare ar nega
aceasta.unicitate
- a schimba subiectul:
- este 0impblitete
_ imPiedicacomuni~ area terapeutica sa progreseze
_ pacientul i~ i pierd .. firul ideilor ~ i spontaneitate.a
- mesajul poate de eni confuz ' ..
" 1"
324
I
.lna/Ja-Ji suflefuf afaf de sus, incaf nici a ofensa
sa nu poafa ajunge fa ef."
(Descartes)
11. NEVOIA DE A ACTIONA
CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,
DE~A PRACTICA RELlG!A ' .,."~
Defini1=ie:
A actiona conform propriilor convingerilcredinte $i valori este 0 necesitate a
individului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei sale, de bine $i de
rau, de dreptate,de urmare a unei ideologii.
I. Independenta in satisfacerea nevoii
Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti
indivizi, membri aisocietatii, ~ icu viata cosmica sau Fiinta supremaiabsoluta.
Aceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor, convingerile,
credintele ~ i valorile propriei fiinte ~ i, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii.
Cautarea unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa vedem
viata inansamblu ~ i sagasim 0semnificatie in fiecare parte a ei este la fel de veche
precum omenit~ . Acest roll-au jucat religiile antice, precum $i credintele cu 0
orientare teologica din timpurile ulterioare. Antropologii constata ca $i in culturile
contemporaneprimitive exista conceptii despre lume, prin care se interpreteaza
exper-ienle-Ieoamenilor $i Ie sunt ghidate activitatile.
CulWra apuseana a fast, de asemenea, influentata intr-o asemenea masura de
$tiinta: ~ i de tehnologie, Incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem 0 conceptie
$liintifica sau tehnologica despre fume: $tiinta $i utilizaril.e ei ne contureaza modul
de agandi $i dau 0noua dimensiune vietii noastre.
Gautarea perena a unei concaptii despre lume este 0cautare a unei vieti care
. sa fL e rna.igegr~ a buna de~ at rga, 0" Q~ h.itare~ .i: !I1u~~Q1;kqJ existentei, spT' ?a~ " ,
acoperilj' ngol, 0cautare a ceva care promite mai Gurand speranta, deciH disperare:
ConcepJjiledespre tume difera in aceasta privinta. Unele sunt mai optimiste, iar
altele mai pesimiste. Unele sunt profund etice, iar altele doar incidental morale, Nu
toate satisfac1n mod egal $1in acela~ i fel dorinta omeneasca, insa toate exprima 0
profunda nevoie umana. .
Conceptia despre lume este necesara ca un ghid al gandirii. 0 lume plina de
lucruri la care ne putem gandi ~ i in cam se aM 0multime de idei $i teorii, cu privire
la tot ce existasub soare, ne obliga sa fimselectivi. insa conceptia despre lume mai
este necesara ~ i pentru a ne calauzi actiunile, cum trebuie sa hotara$ti intre
nenumaratele lucruri care trebuie efectuate ~ i printre nent.-!maratelelocuri in care
trebuie sa te duci, numeroasele genuri de actiuni $i numeroasele voca!ii posibile.
Este necesara 0conceptie despre lume pentru a c1asificaactivitatile posibile $i
pentru a stabiii prioritati pentru anumite acliuni, in cadrul unei activitati concrete
325
Factorii care influenteaza satisfacerea nevaii
(decizii cu privire la cariera, decizii morale, modul de utilizare a timpului, viata de
familie etc.).
Nici 0societate nu poate t r a i fara un set de standarde asupra carora s-a cazut
de acord; dragostea, grija, onestitatea, integritatea, increderea, iertarea, libertatea
alegerii, iata numai 0parte dintre acestea.
I
I
: 1
I
I
I
I
I
I
I
I
~I
~1
: ~: '
CredinJe "
Religie
Ritual, rit
Manifestari d e ind epend ent;a
- convingeri personaleale individului fata de realitate
- asistarea la cere onii religioase
- folosirea obiectel r religioase (9irag de matanii, imagini)
,.,.forma a con9tiintei s iale, caracterizata prin credinta in fiinte,
forte supranaturale
- cObservareareguli or unei religii
-: ,parcurgerea serie 'lor religioase, spirituale sau umanitare
- ansamblul de eerem nii religioase proprii unei religii
- apartenenta la grupu i religioase sau umanitare
Spiritualitatea I-ansamblul de credint 9i practici proprii sufletului
- timp de rugaciun 9i meditatie
- gesturi 9i atitudini corporale
- ansamblu de reguli e conduita 9i valori considerate valabile
intr-o societate
- participarea la fap e de caritate
-participarea la fap e de umanitate
- angajarea intr-o a tiune sociala, umanitara sau creativa
- ansamblul de credint l;)iaptitudini care refle.ctanu numai ceea
ce este dorit, dar, in ceea9i masura, ceea ce este benefic
individului; de exemplu rumusetea, adevarul, binele
-_. '.<,
- posibilitatea de a tiona conform propriilor credinte sau
dorinte; individul are Ii ertatea deplina de actiune $i sanatate
mentala optima (adapt t)
Interven~iileasistentei pent u ment;inerea ind epend en1=ei
- determina pacientul Sa-9i exprime p opriile convingeri 9i valori
- planifica, impreuna cu pacimtul, act vitati religioase
'"'-,n informe~a"despre serviciile oferit 'de comunitate-- --,
- mijloce9te desfa9urarea unor activ tati conforme cu dorintele $i credintele
bolnavului'
Morala
Valori
.~,~
u..Dependenta in ,atisfacerea nevaii
De fiecare data cand aceasta nevoie ~u este implinita pot aparea probleme de
dependenJa:
1. Culpabilitatea
2. Frustrarea
3. Dificullateade a acJiona dupe crelnJele ~i valorile sale }
'4. Dificultatea de a participa la acti itaJi religioase vezianexele2 $i 3
5. Nelini$te'taJa de semnificaJia pro riei existenJe
326
+ '-~'-: -
- Gesturile $i atitudinite corporate: permit pacientului sa i~i
satisfaca aceasta nevoie, in functie de convingyrile proprii,ge
apartenenta religioasa sau de amandoua,; '.'
- Cautarea, cercetarea sensului vietii $i mor/Ii: fiinta : umana
cauta de milenii sensul vietii ~i al mortii; urmarireaacestui
obiectiv face individul sa realizeze gesturile ~ ritualuri1 e care
raspund credintelortconvingerilor 9i valorilor sale '.'\,
- Dorinja de a comunica cu Flinja suprema sau cut:osmosuf.
fiinta umana, in esenta 9i spiritul sau, se simte legata de Fiinta
superioara. sau energia cosmica 9i infaptuie9te actiuni' care Ii
permit aceasta comunicare
- Emojiite: emotiile 9i impulsurile individulLii it determina sa
realizeze activitati umanitare, religioase
- Cultura: toate societatile vehiculeaza, prin traditiile lor,
credinteRYiit-ori fata de practici!e religioase. saLl de aplicarea
ideologiilor umanitare; unele societati permit 0 practica
religioasa specifica, in timp ce altele adera la practici reHgioase
complet diferite; cultura l;)i istoria popoarelor influenteaza in
Imare masura fiintele umane l;)irelatiile lor eu Fiinta suprema sau
relatiile lor cu ceilalti
- Apartenenja reJigioasa: influenteaza in mare masura actiunile
pe care Ie infaptuie9te individul, pentru a-9i satisface nevoile; pe
pareursul socializarii copilului, parintii joaca un rol important in
obi;;r.uh;ea cu credinfe ,~Yc~Jori ..I~gatl,'!.1.e, 0 apart~~nta
religioasa; adultul este, de asemenea, influentat de. normele
sodale fata de apartenenta religioasa; cu toate acestea, exista
o anumita alegere de a adera sau nu la 0reJigie, in functie de
convingerile personale.
La persoanele varstnice. practica religioasa seintensifica
sau reapare, daca a fost abandonata ulterior.
Astazi, in nlme sunt cunoscute: "
- cre$tinismul, cea mai raspandita religie pe glob
- islamismul, prezent in Orientul Apropiat 9i Mijlociu
I
- budismul, int.alnit la popoarele aSia. tice '
- hinduismul, practicat dehindu~i
- mozaismul (iudaism), religia evreilor
~
~": ,,.
Factori
sociologici
Factori
biologici
Factori
psihologici
I
Codul etic al profesiei medicale prevede:j ,
_ ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologie, culoare;
_ pastrarea secretului profesional $i a onfidentelor !acute de bolnav.
Surse de ificultate
S'--:;.: ..
Manifestari de dependen~a
329
- amaraciune, tristete
- plans
- activitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa
folosite de individ, datarita nivelului cultural scazut, a carentelor
educative etc.; aceasta 1 1 determina la izolare sau devianta
(agresivitate) "
- actiuni CQntraredorintelor individului
~:,
- gnterven~iileasistentei -
Pacient cu sentiment de culpabilitate
Senzatia de
pierder~a
IibertaJU' de .
acJiune
Manifestari - manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu
de depresie - plans
- insomnie
- billbiliala
Manifestari
- tahicardie
de anxietate
- tegumente reci, umede
~'hif",~~ventilatie~
'': ..
- furie
- manie
Sentiment de
inutilitate
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul - incurajeaza bolnavul sa-$i exprime sentimentele in legatura cu
sa-~i pastre- problema sa
ze imaginea - faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
pozitivade - actioneaza pentru reca~tigarea stimei de sine a bolnavului
sine - planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-i dea
sentimentul utilitatii
Pacientulsa - Hpune in legatura cupb~oane dorite, apropiate
..
fie echilib~at - administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva, tran-
psihic chilizante (Ia indicatia medicului)
2. Frustrare
Conditia individului care se simte refuzat sau i$i refuza satisfacerea unei nevoL
Obstacolele in indeplinirea gesturilorsau a actelor confarme parerii persanale
de bine, rau sau dreptate $i'dificultatea de a participa la activitatile religioase dau
individufl.iisentimemul de'irustrafe.: ,. c'. ~. ". =".
dependen~a Manifestari
- amaraciune
- autopedepsire
- autoacuzare
- mania de a se scuza~'nutil
- intelegerea bolii ca 0pedeapsa
- sentiment de a fi ned mn
- pozitie curbata
- mi$cari lente
- lezare fizica
- dezechHibrfF
- supraincarcare
- durere
-surmenaj
- tulburari de gfmdire
- anxietate
-stres
- pierdere, separare - ~ivort, doliu .
_ situatii de crim - ane tezie, bariere lingvistice, spitalizare
_ pierderea imaginii $i respectului de sine, pensionare
- conflicte sociale
- e$ecuri
- contradictii cu familia
- lipsa de cunoa$tere a situatiilor, a atitudinilor celorla~i
- insuficienta cunoa$te e de sine $i a mediului
Sentiment de
culpabilitate
Surse de
ordin
sociologic
Lipsa
cunoa~terii
Surse de
ordin
psihologic
Surse de
ordin lizfc
1 . Culpa ilitatea
I'
8entimentul dureros, resimtit ca urm re a contrazicerii propriilorconvingeri $i
valori, motiv pentru care individul se simt vinovat. .'
Orice am este susceptibilde a fi confruntat cu situatii in care initiativele luate sau
evenimentele nefericite ii pot provoca iJn entiment de culpabilitate.; i , .
Gradul, frecventa $i rationalizarea ac stui sentiment depind, il1':r'narepane, de
experiente1etraite $i de educatia primita I copilarre.
. ,c:-. Culpabilnatea este un $em1n.w r;Tl fung, .....nt~$1nemotivat, care..s.e._lTJanifesta: in
surdina, in afara cunoa~tefii adevaratei sale semnifiicatiL MarmiJlt~ situ:WlpOt ,:.: .
cauza senti mente de culpabilitate: bo la, pierdereastimei $i a respectului,
anxietatea, confJictelesociale.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.1
Educatia pacientului:
- In cazur unui conflict Intre doctrina rfligioasa 9i recomandarile terapeutice,
pacientul sa fie informat despre necesitate~ promovarii sanatatii
331
I
I
I
I
I
\~
I
I
" "
' l ; r
' ~ ~~ ok"':'.
ntii chirurgicale
dul de viata dupa boala sau interventia
- copilul mic nu cunoa9te sensul binel i sau al raului, credinta spirituala; spune
rugaciuni Inainte de culcare, imitandu-i p parinti
- pre~colarul punelntrebari despre eligie 9i incepe sa creada Intr-o fiinta
supra-umana;' dore~te sa afle semnificati sarbatorilor 9i ritualurile acestora
- $colarul9i adolescentullnvata de pre religie, urmeaza practici religioase,
decide daca accepta religia familiei sau se converte~te In functie de experienta
personala ' .. ' ,;
- aduitul dediea inal mult timp practici, r religioase
Sa sesizeze ~i sa c1arifice impactul edintei religioase asupra lngrijirilor de
sanatate:
- restrictii asupra dietei alimentare
- restrictii la administrarea de medic~ente, vaccinur~ sange
- refuzul unei interventii chirurgicale s~u al altor proceduri terapeutice
- refuzul unui transplant
- neacceptare(,l avortufui
- neac.ceptarea internarii In spital 9; a ~atamentului iri timpul unor sarbatori
- descurajarea eforturilor de prelungire a vietH
- dorinta de a sta langa pacientuf muri und 9i a indeplini anumite ritualuri
Sa identifice persoanele care au nevoi~ de asistenta sphituala:
- pacientii singuri, care au putini vizitatbri
- cei care-~j exprima frica, anxietatea
- pacientii care vor fi SUpu9iunor inte
- pacientii caTetrebuie sa-~i schimbe
chirurgicala
- pacien~i care sunt preocupati. de rela~ialntre reli1lie ~i sanatate
- pacientii a caror boala are 9i implicatil sociale .'
- muribunzH
- cei care prezinta manifestari de depe~denta In satisfacerea navoH
S~f~llte~~t~rea nevaii spiritu.. ,
- sa permna vizita preotului
- sa-j permita pacientului citirea cMilor Ireligioase
- sa informeze pacientul asupra posibilit~tii de participare la serviciul religios din
cadrul unitatii spitalice9ti
- sa i se raspunda la intrebari referitoar~ la subiecte religioase
- sa se marcheze evenimentele relig~oase (Pa9ti, Craciun), utilizand de.cor
adecvat ~i alte fad!itati permise
- pacientul sa fie ajutatsa-9i exprime di~confortul spiritual
.. ~
- Interven~iileasistentei -
i
Rolul asistentei in sust;inerea spirituala a pacientului .
,,:~;
330
Pacient cu sentimentul de frustrare
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul - ajuta bolnavul sa identifice cauza frustralii
sa-~i reca-
- Illncurajeaza sa-~i exprime sentimentele ~i nevoile
pete lncre-
-II asigura de confidentialitate ~i Ii pastreaza secretele
derea in sine
Pacientutsci;" -~ comunioo-.descu bolnavul" aratandu-s@~iM..oe solicitudine
alba 0 stare
- cauta modalltati de practicare a religiei (citirea unor docu-
psihica buna mente religioase)
- administreaza.la nevoie medicatie sedativa
Sa aprecieze importanta credintei pentru fiecare pacient, in functie de stadiul
sau de dezvoltar:e: .
_ credin!ainfluenteaza modul de viata, atitudinea, sentimenteJe pacientului fata
de boala 9i moarte . ..
Supunere la - tratament nedorit
un regim - medicatie
- alaptare
Incapacitatea - incapacitatea de a citi documente religioase, de ciparticipa la
de a exercita activitatile grupului sau de apartenenta, de a urma exigentele
practici propriei religii
religioase -;-abseIJ1R1oc!-lrilor sau a mQd~Jia!ilor de practicare
.: ~
- caderea la pat
- constnlngeri fizice
- deficit audio-vizual
- efecte secundare ale unei medicatH
Tulburari de - confuzie
~~
gandire - dezorientare
.<
- halucinatii
ingrijorare - grija fata de semnificatia suferintei sale
fata de - grija fata de sensuI vietH~i al mortH
sensu I pro- - preocupare pentru credinte ~i valoarea lor
priei saie
existente
I
~-
Psihologici . 1 - EmoJiile
',:" ~ t-P?fclncprjQ,J. !. activitati!o"r. . ,pe care Lede~~oa~ iJldivid. ut~i. pr~:-
supunevaluarea, 'acordarea de semnificatie valo~icaactivitatUor
desfa$urate. Bucuria, entuziasmul, speranta, placerea $;
bunastarea influenteaza satisfacerea acestor nevoi.
- Cultura
In functie de cultura, indivizii I$i aleg 0 profesie care sa Ie
permita afirmarea prin folosirea euno$tintelor acumulate.
- Rolurile sociale
Individul are libertatea alegerii studiilor $i a mundi sale, se poate
reaJiza deplin In functie de normele sociale: De asemenea,
. individul se realizeaza In functie de rolurile pe care Ie joaea In
societate pe masura pregatirii sale, a vointei ;;i a dorintei de a-$i
asigura mentinerea acestor roluri.
'Specifica varstei este imaginatia creatoareca forma de
afirmare a personalitatii proprii. Con$tiinta de sine se afirma
putemic, Incepe sa cunoasca, observand pe altii $i
comparandu-se cu ei. Este mai critic fata de altii decat fata de
sine.
-1dolesCl;l(1Ja<;;-;;,e?<p~rienta,nive!ul int~!wA1 Jal$j experienta '
sociala permft '. '0"mai mare independentc1 In atingerea $i
conducerea unor activitati, dar $i responsabilitati pentru faptele
SaVa[~ite. Adolescenta este varsta formarii unui ideal In viata, a
proiectarii personalitatii adolescentului In viitor; el este capabil
sa lupte pentru realizareaaces-tora. Sa autoapreciaza mai
coreet, lncepe sa suporte criticile, sa tina cont de punctul de
vedere af altora.
Maturitatea-adultul, care joaca mai multe roluri In societate,
este pus in valoare pe masura afe. gerii acestora $; a satisfactiei
pe care aceste roluri Ie dau aspiratiifor lui. Interesul $i pasiunea
fatade munca, atingerea scopului propus, reprezinta un
puternic factor de bucurie. ,
Persoanele in varsta pot, de asemenea, sa-~i puna In
valoare activitatile pe care Ie Infaptuiesc conform gusturilor $i
posibilitatilor fizice, folosind experienta acumulata. Este unul din
cei ~ai importanti factori ai longevitatii.
- Constitu/ia $i capacita/i1e fizice
Indivizii trebuie sa-$i aleaga aetivitaple care sa Ie permita sa se
realizeze In eoncordanta eu constitutia $i capacitatile fizice.
Incredintarea unor mari raspunderi sau activitati ee soHcita
eforturi deosebite unor persoane nepotrivite pentru a?tfel de
sarcini ,Ie cople$esc $i este cauza majora a oboselii fizice . $i
nervoase.
333
,/~'
Sociologici
I
I
iii satisfacerea ne"oii
..~ :~j .=
~~
- Varsta $i ere$terea
Activitatea dominanta a copilului este jocul. Acesta permite
copilului sa se dezvolte. a cunoasca mai adanc lumea lncon-
juratoare $i sa se integre e in societate. Prin ioc el reu$e$te sa
cunoasca. Jocul influe teaza toate aspectele dezvoltariT
copilului, perceptie. me orie,imaginatie. gandire, sentimente,
interese. vointa. Se pract ca jocuri: colective, jocuri In careapar
conducatori ~i condu~i $i are dau posibilitatea de afirmare.
Preadolescen/a este arsta cand lnsemnate sunt relatiile lui
cu societatea. Activitatea dominanta este invatatura, dar copilul
preadolescenta participa $i la jocuri. Sunt preferate jocurile de
echipa, de intrecere, car cer inventivitate, darzenie, daruire.
~H!. ~J:V()IA., .D J ; AIF:I,~RE~CUPJ. \Trl~
IN VE-DEREA'REALIZARIl '
Daca deseoperim ca via/a nu are niei un in/eles,
nu ne rlimane alfeeva de (lieU(
decaf sa-; dam un in/eles .
, (Lucian Blaga)
I. Independent;a in satisfacerea nevai;
Fiinta umana simte dorinta de a infaPtu~ucruri care corespund idealurilor sale.
Relatiile necorespunzatoare lntre cei c re lucreaza In cadrul aceluia~i serviciu
sau ~e. .f - subaltern pot genera starea de d alon. 'zare,inuti. litate,deoarece individul
are nevoie de consideratie, dragoste, stima i respect reciproc In activitatea pe care
o d:llfa~oara. " '
Capacitatea individului de a se realiza ~ste unica ~i necesara pe tot parcursul
vietii.
Unii au nevoie de sprijinul altora, pentruJa sepune In valoar. e,in t. .im.p. ce.a'. tii pot
sa aprecieze just criticile ~i sa regaseasca sursele necesare pentj"Ua se realiza.
Munca trebuie sa corespunda nivelului e pricepere 9i pregatire a omului penttu
a nu deveni 0povara. ci 0placere. ' '
Defini1=ie:
Ate preocupa in ~opul realizariieste o~ecesitate a oricarui individ de a Tnfaptui
activitati care-i permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti.
Actiunile pe care Ie i. nfaptuie~te Ii per it sa-~ dezvolte simtul creator ~i sa-~i
foloseasca potentialulla maxim.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
. 1 "Co, . Factorii care influent; e
" r Factori
biologici
I
I
Integritatea
fizica ;;i
psihica
j .- Manifestari
I de bucurie ~i
fericire
Autocritica
Luarea de
decizii
Stima de sine
imaginea de
sine
Comporta-
mentul (Iegat
de stadiul de
dezvoltare)
.,=~ . .... -. ""'-':.~-_.
Manifestari de independen~a
Activitatea optima a functiilor fiziologice In raport cu cori~titutia
individului. .
Dezvoltarea armonioasa, integritatea fizica~i psihickl permit
optarea pentru orice gen de activitate ~i Indeplinirea roludlor
sociale. .'
-_Activitate@.pozitiva (stadle de satisfacpe.mu!tumire, bucuriei
entuziasm, dragoste, caritate) este de obicei creatoare, sursa
sanata!ii organice ~i psihice, deoarece se asociaza cu cre~terea
energiei vitale, cu crearea unei atmosfere de destindere.,
- Tendinta de a lua hotaran pe baza chibzuintei proprii, ea 0
forma de exprimare a independentei vointei, se eonjuga eu
adoptarea uneiatitudini critice fata de ideile ~iactiunile proprii 9i
eu reeeptivitatea fala de opiniile celor din jur.
- Rapiditatea cu care persoana delibereaza Intr-o situatie eom-
plexa ~i urgenta ~i adopta hotararea cea mai potrivita.
. -I
- Aprecierea obiectiva a capaciteltilor, a trasaturilor caracteriale
predominante prin comparatie eu altii; 0trasatura a cunoa9terii
de sine este demnitatea; demnitatea Inseamna con$tiinta
propriei valori In conditiiJe respectului fata de a1tii,a neacceptarii
Injosirii $i a puterii de a adopta decizii.
~ Sa-i placa Infati~rea sa, aspectul pe care II are~i sa fie
sanatos
, ...'"
~,--
- Copilul
Multumire fata de un succes ~colar
- Aprecierile pe care Ie fac lnvatatorul/profesorul, parintii, colegii
asupra munciilui ii provoaca emotii putemice de bucurie 9i
satisfactie $i-i stimuleaza vointa de a se afirma
Activitati sportive:
- inventivitate, darzenie, daruire pentru re~ita echipei
Activitate pe plan social, familial:
- i$i da seama ca munca depusaeste importanta. 0
Indepline9te cu ser1tlzitafe",raspul'tti~e--"
- Adulli ~i persoane Tnvarsta
Dragoste fatade munca: .
- interesul fata de munca, daruirea influenteaza calitatea muncii
$i capacitatea de a muncii
Aprecierea muncii:
- munca trebuie sa corespunda niveluJui de pricepere ~i
pregatire, sa fie in echilibru eLI capacitatea individului.
Bucuria rodului muncH, apreeoerea colectivului $i conditiile de'l \.
lucru corespunzatoare - respectarea tuturor ri6rmelor igienice,
aparatura corespunzatoare, colectiv In care predomina relatiile
de ajutor, respectul reciproc - sunt factori care stimuleaza
activitatea. . - ; '"
334
I
' .
f.~
AmbiJia
- Dorinta arzatoare de
a realiza cat mai mult In activitatea
i:
depusa
~'
r
Motivafia - Totalitatea motivelor c
re-I determina sa etectueze activitati 8
;"
prin care sa se realizeze
f\
t~
Roluri
- Stapanirea, punerea ir
valoare a acestor roluri, prin actiuni
~.
r
I~.
sociale
care sa determine satis
actia realizarii, a bunastarii (rolul In i
- -
- familie', la locuf de munc~ in-societate)' ',j~
Folosirea - Apartenenta la 0 grupc
re sociala (culturala, sportiva, politica
timpului Iiber etc.) dau posibilitatea de
a folosi propriile credinte ~i valori In
pfeocupari placute 9i utile
.
Jnter- ve~iile asistenteipentru
men~inereaindependen~ei
- sa informea?a asupra dorintelor ~i
posibilitatilor intelectuale $i fizice ale
persoanei
- II ajuta sa-$i faca un plan zilnic
- orienteaza persoana spre acele activi
~i corespunzatoare capacitatii sale ~i
care-i permit sa se realizeze
- incurajeaza orice activitate care intere eaza
-II stimuleaza ~i sustine pentru a obtine
performanta doritel
____ Jb Dependenta i n Si
tisfacerea nevoii
Cand aceasla nevoie nu este satisfacut~
, pot surveni urmatoarele probleme:
1. Devalorizarea
~. Neputinfa .
3. Dificultatea dea se realiza
} vezi anexele 2 9i 3
4. Dificultatea de a-~i asuma rolurisol
iale
"
Surse de. di1cultate
~'b" -~ . .
"'" ;
"'-' ~...~"" ... - .
DE OROIN
SURSA - -
Fizic
- diminuarea unei func
ii, handicap, lipsa de control a
sfincterelor, neajuns fizic,
bstacol pentru mi9cari, durere
Psihologic
,
'- tulburari de gandire, an
jetate, stres, pierderea imaginii de
sine, pierdere - separare, ituatia de criza
Sociologic ..:.e$ec profesional, contlic
profesional, conditie socia/a, legi ~i
reglementari in dezacord
cu valorile individului, lipsa de cu-
no~tinte:. insuficienta cunOc9tere de sine, a altora, a mediului
335
";
I
I
I
I
I
I
I'
I'
I
......';"'; .... ,;..
I
I
I
I
I
" " "
337
I
" - - , - . < 8 : : " ' " " ' . - ' " *, ~. ~, : " . ~" " , . . ' -" " , " . - . - . ' .
I NTERVENTI I LE ASI STENTEI , AUTONOME $1 DELEGATE
- asculta activ pacientul pentru a- i permite sa- $i exprime
sentimentele privind dificultatea de a se realiza
- ajuta pacientul sa identifice motivele comportamentului sau, "
. apreciaia posibititalHe fizice' $i interectuale ' - , .
- sesizeaza arice forma de interes pentru 0 anumita activitate
$/- 1antreneaza in desfa$urarea ei
- I ndruma spre acele activitali care sunt atractive pentru
pacient $i totodata utile
- observa $i noteaza arice schimbare in comportamentul ,
pacientului (depresie, satisfaclie) I
- apfica tehnicile de I ngrijire adaptate nevoHorpacientului
- identifica cu pacientul factorii care 0impiedica sa se realizeze:
familia, limite economice, starea de sanatate
- cunoa$te aspiraliile, sentimentele, interesele $i capacitalile
pacientului
- I I ajuta I n reevaluarea capacitatilor $; aspiratiilor sale
- I I susline in stabilirea unor proiecte
- ajuta pacientul sa se adapfeze la naul rol pe care I I are sau la
statutul sau
- I I ajuta saie1l. lizeze 0 percepere justa a ~ealitatii, sa se
integreze I n colectiv
- observa reactiile de satisfactie sau de nemullumire ale
pacientului
- explica necesitatea eunoa$terii mediului I n care traie$te $i a
celor din jur
Pacient cu sentiment de devalorizare
2. Neputin~a:percl?P~ia' individ!llui asupra lips.ei
... :.:.~I "'.- .. ~ .. ~........ '". "."'.5$0"',:~ . - -".,.,.rf!&,..~~ . - :.~
de control aev~nimentelol" int~o situat;ie data
Manifestari de dependen~a
OBI ECTI VE
Pacientul sa
fie con~tient
de propria sa
valoarn ' $r)~
competenfa
Pacientul
sa-~i reca-
pete interesul
fala de sine
~i de allii
Conflict . .
- incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamente
personal adecvate fala de rolurile profesionale alese sau impuse
" - se datoreaza conflictului dintre valorile individului $i normele
sociale sau starea de sanatate
.
,
E~ec - nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de
profesional rolul profesional pe care I ~aales sau i s- a impus
i, "
I
~k
I r:~-
.... :.~.;c.:
- . :,:
' ' ' ~
de deper denta:
'cep~ia negativa pe care individul
"ea per sonala ~i competen~a sa
stari d. dependen~a
" ,. . ~. , q
"-
- . ' . "
sentiment de - Pacientul nupoate a( cepta noua stare I n care. se gase$te,
inferior- itate modul cum arata, I nfali$ rea sa
$i de pier-
dere a ima-
ginli de sine
Dificultatea - Stareade dependenta I n care se afla nu- i permite participarea
in a participa la activitap
la activitafi
obi~nuite sau
noi
Descurajare, - Stare sufleteasca de tr stele asociata cu nemullumire
depresie
Sentimente - indepartarea din colee iv, nefolosirea I n diverse activitali
de izolare, de
inutilitate, de
respingere - ~ ~
I ncapacitatea - Nu poate depa$i anuiTite momente critice care i- au diminuat
de a trece I ncrederea in sine
peste
dificultaJj
. . . .
Somnolenfa, - SenzaJiedesomn, ind' ereola la ce se I ntamp/a I n jurul sau
pasivitate
Agresivitate . - Comportament provoc, tor pus mereu pe cearta
" ' 1)iminuarea ' . . .Pat: /enru\' - r1Cl' tohSideri necesarsa eft!!ttueze acthti~este: '
motivafiei, dezinteresat, neatent
i . ' ~;
interesului,
concentrarii
I ncapacitatea - Starea de dependenta izica, psihica sau sociala nu- i permite
de a face pacientului efectuarea ac ivitali10r preferate
ceea ce pre-
,
fera sa faca
Disperare. - Starea de deznadejde, dezolare, suferinla deosebita
Obsedare de - Pacientul este preocup : it I n permanenla de problemele sale,
problemele care au prioritate fala de ( ctivitatea depusa, I n vederea realizarii
sale
336
"
"
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I ,
I
I
I
I
i]
Rolul asi~tentei in promov~rea unui concept. pozitiv
, despre Isine
Conceptul de - reprezinta percep1ia s;biectiva pe care a are 0 persoana
sine despre ea insa$i dinpun t devedere fizic, emotional ~i social
.;..se exprima prin compo ament, cuvinte, sentimente
I
I
I
I
I.
I >
I
I
.~
I
I
~
I I
i , 1
339
- identitatea se refera laficitatea individului, obtinutain timpul
fazei de socializare
- imaginea corporala est imaginea pecare unindivid $i-oface
despre propriul corp .
- stima de sine este apre ierea valorii personale
- performanta rolului este omportamentul princare0persoana
participa la ungrupSiocial
- identitatea
- probleme sexuale
- alcool, droguri
- viol~
- agr'esiune
- spiializare
- separarea familiala
- imaginea corporala
- al!er.ar.eaJunqiitor slmZOfiale$i-;motrice
- pierderea unui oega~sau a unei tunctii
- obezitatea
- prezenta unei cicatrice
,.;.stima de sine
- incapacitate desati~taceFea nevoilor
- e$ecuri repetate
, - dependenta de altii
- neglijenta familiei, pqietenilor, colegilor
- viol, agresiune
- performanta rolului
- incapacitatea de ai~deplini unrol
- izolare sociala foetat
- interdictia de aindeQlini un rol pentru caree$ti pregatit
- orienteaza pacientul sp ealteactivitati decat celeanterioarein
raport cu capacita1i1esal
- ajutapacientul In recu erarea fizica, psihicapentru reducerea
handicapurilor ~i obtiner a independentei
- ajuta pacientul sa cun asca $i sa-$i insu$easca criteriile de
control care-I ajuta In aprecierea activitatii sale zilnice, a
obiectivelor realizate, ai ealurilor sale
. ._; - observa obiectivitatea pre9ierilorpacientului
, ... "~--,. noteaza orice -modifi are In comportamentul sau starea
pacientului
Pacientul sa
poata realiza:
~i aprecia
obiectiv
activitafile
sale
Componen-
teleconcep-
tului despre
sine
Factori care
afecteaza
componen-
tele concep-
tutui despre
sine
:t
338
...;; Interven1:iile asistentei -
Pacient cu sentiment de nepl,itinJa
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME ~I DELEGATE
P~~.ientul
...,.. ident[flca, prinRQservape ~ conversatie C!! pacientul, c~uza
s~H)i reca-
~~ti~iei sale~ ~ ';itUatiih~ care Ii provoaC;~.s~ritime'niurde
pete increde- inutilitate
rea ~i stima - ca~tiga increderea pacientului prin modul sau de comportare
de sine ~ipeindiscu1iilepurtate
- II.ajuta In cunoa~terea $i reevalue;treacapacita1ilorsale
- 1 1 consulta in planificarea activitali10r propuse
"' e.
- informeaza pacientul asupra dreptului sau dea Iliadecizii care
1 1 privesc
- observa reactiile pacientului la luarea deciziilor
,
- 1 1 convinge deimportanta lor ~i de responsabilitatea ce-i revine
Oificu!tate in - pacientul nu poate lua deciziile cele mai potrivite In timp util,
a lua decizii nu poate cunoa~te ~i corela evenimentele
~i a controla
evenimentele
Apatie - prezinta lipsa de interes tata de activitatea impusasau.aleasa
Retragere, - renunta la activitatea sau tunctia pe care 0 detine ~i se
. resemnare comp..J~0In aceasta.situatie
c -
-
_ .
..
Oocilitatea
- se supune cu u~urin1aunor decizii care nu-i apartin
Agresivitate
- cauta prilej de cearta Tnpermanen1a, este provocator tata de
colectiv
Fatalitatea
- considera ca mersul lucrurilor In via1aau tost influentate in
mod prestilbilit de 0 forta suprema; consecintele sunt de
neinlaturat, inevitabile
Upsa de
- nu mai dore~te sa-~i atinga scopul, sa realizeze ceva anume
ambiJie
Agasare
- stare de enervare, de iritare pe care pacientul 0 are in
permanenta sau periodic
Tristete
- staresufleteasca apasatoare, insotita de mahnire, amaraciune
Sentiment de
- stare dedezavantaj pecare pacientul 0percepein comparatie
inferioritate
cu ceilalti
-
~-
I
l
1
.Pentruprelungirea vie/ii, omulare nevoie
d e . . p ( f J } ' l ! f S ! ! . . c a ec.hiJibratii, aer prqasp!.&i p l ( f 7 ? . b ; i j " ' _ ~ ~ .
. (Hipocrate)
l..tts ~
- a-I incita sa aiba initiativa in materie de autoingrijiri $i
readaptare
- a-I incuraja in mentinerea unui aspect fizic placut $i ingrijit
(sa se coafeze, sa se rada etc.)
-a face bilantul progreselor sale efectuand impreuna
evaluarile
- a-i apreci:;q..rogresele facute '''""
- a-I incuraja sa-$i identifice resursele, pentru schimbarea
comportamentuJui (interes pentru activitati artistice,
sportive, estetice, organizatorice etc.)
- a nu manifesta dezgust sau repufsie fata de aspectul
pacientului
- a nu-l judeca sau critica in timpul acordarii ingrijirilor
- a-i respecta intimitatea
- a incuraja familia sa-i acorde suportul de care are nevoie
$i sa accepte schimbarea dinamicii familiale
- asigurarea unui c1 imatde lini~te $i siguranta
1 3. NEVOIA DEA SE RECREA
~~, U-2- .
DE RETINUT:
- este i mp orta nt sa se planifice activitati pe care pacientul sa Ie poata indeplini
- sarcinile nu trebuie sa fiedificiJe, pentru ca este de preferat un succes mic,
decat riscul unui e$ec intr-o sarcina importanta
- sarcinile sa aiba dificultati progresive, pentru atingerll3 obiectivului
- schimbarile sa se faca gradat, pentru a da patientului timp suficient sa se
adapti:lze ~i sa evite compromiterea, din nou, a conceptului despre sine
- interventiile trebuie sa se bazeze pe principiul ca.pacientul trebuie mai intai sa
ia cuno$tinta de problemele $i agentii stresanti care-J asalteaza ~i apo; sa Ie
inteleaga $i sa aqioneze pentru a Ie depa$i ..
'- interventiile asrstentei trebuie sa interactioneze cu pacientul $i familia acestuia.
I. Independents in activitapile recrsative
Dezvoltarea fizica ~i psihica a omului. nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei,
daca nu se iau in considerare unele din dimensiunile psihocomportamentale ale
personalitatii - jocul $: activitatile recreativ-distractive.
341
Defini~ie.:
Recrearea este 0necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra,
{recurgand, pentfu aceasta, la activitati agreabile, in scopulobtinerii unei relaxari
fizice $i psihice.
'~-'
a) stabiHreaunei relatii t~apeutice
- manifestarea unui interes sustinut fata de pacient $i 0
atitudine inlelegat are
- ascultarea pacient lui cu atentie, aratandu-j ca are timp
. pentru el
- respectarea paciejtulUi
- abordarea de subi cte care-I privesc
b) ajutarea pacientului in definirea conceptului de sine
- i se vor adresa i trewri pentru a afla modul in care
pacientul se perce e ~
Exemple:
- Ce faceti ma; b ne?
- Ce talente ave ?
- Cat de U$or va exprimati opinia cand este diferita de
a celor:lalti .
- Ce parere ave i despre profesia dumneavoastra?
- Va sirotiti apre iat?
- Care este ide lui qumneavoastra?
_.. "" - Ce r-espqn~aI:>i!. < W a~ !flJa[1 1 i1 ie?etc.
- va fi incurajat sa-~ exprime Sentiinentele
- va fi ajutat sadesc ie modul cumpercepe el raporturile cu
altii
c) ajutarea pacientului d a se adapta la rolul de bolnav
- II incurajeaza sa ~i priveasca rana ~i sa utilizeze
aparatele auxilia e (baston, carja, cadru)
d) menpnerea identitatii acientului
- i se permite folosir a obiectelor ~i lucrurilor personale la
care tine mult
e) ajutarea pacientului in regasirea unui concept de sine pozitiv
consta in:
- a-I invata autoingriliri adaptate lui
- a-I incuraja sa afirrre "eu pot"
- evita conversatia ~i int~ractiunea cu altii '
- are aspect neingrijit
- i~i gase~te refugiu in al~ool, droguri, fumat excesiv
-este indecis
- nu poate sa-~i reZOlve~Oblemele
- i~i ascunde unele partl Ie corpului
, ':'exprim~ critici seve'ie"'i .a'de~sine ~ifala de altii
- prezinta anxietate, tea a, disperare
- manifestii ostilitate, rna ie, furie
- se considera un ratat
- are impresia ca este n~glijat de cei din jur
- i~i exprima Iipsa de inc~dere fala de personalul ce-I ingrije~te
.. ~.... ~,,~
IntervenJii-
execuJie .
ReacJia
pacientului
cu un con.
cept de sine
perturbat
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,.......
- I
Omul a fost, dintotdeauna, con~tient de necesitatea de a-$i ocupa 0parte din
timp cu activitati recreative, pentru a realiza un anumit echilibru afectiv, Com-
pensator in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile ~i uneori stresante
In perspectiva educatiei permanente, activitatile recreative trebui.e.integrate p~
tot parcursul vietii ~i concepute intr-o legatura nemijlocita cu functia lor formativa.
in $coala, elevii trebuie sa-~i insu$easca diverse procedee rationale de invatare
~i practicare a jocurilor, sa-$i formeze atitudini favorabile fata de actiyitatile
recreative, sa Ie aprecieze. vajoarea, sa intele<m~.J,xportanta~i necesitat~ Ior'ln
viata omului.
Sedentarismul - adica (ipsa de mi~care, solicitarile profesionale monotone,
uniforme, 9i mai ales, necompensate, plus viata In atmosfera poluata a ora$elor la
care se adauga $i alte cauze, predispun la 0serie de tulburari organice ~ipsihice.
capabile sa zdruncine sanatatea ~i sa duca in final, lascaderea capapitatii de
mundi.
Loisir-ul, notiune caracteristica civilizatiei timpurilor noastre, are 'un rol
fundamental In efortu( continuu al omului de a-$i mentine echilibrul fizic !;ii psihic,
respectiv sanatatea.
Divertismentuf, distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de
activitati accesibile pentru toate varstele.
I
I
I
I
I:,
I.'
I >
I
II
I
I
I.
I
I
:.'
, ,
Manifestari de independen~a
: J . I - Ernoliile
. Activitatile recreati e permit individului exteriorizarea
emoliilor $i efiberarea te siunii.
Pentru atingerea ac stor scopuri,individul opteaza pentru
divertismentul care i se are potrivit.
- Cu/tura
Fiecare popor, prin traditiile lui specifice, propune,
organizeaza. $i den'll ,,: -~ a~tivitati recre~ti"e' sp'ec1fice
comunitatii respective. a noi In lara, serbarile populare' (ex.
sarbatoarea narciselor lalelelor etc.), ceremoniile (nunli,
botezuri $.a.) sebucu de 0 larga participare. ceea ce
.demonstreaza eficacitat a acestor modalitali de satisfacere a
nel/oii de recreare.
- Ro/uri sociale
Persoanele lncadr e lntr-o munca orgariizata. care Ie
asigura un timp optim po sa-$i satisfaca aceasta nevoie printr-o
recreare cotidiana, peri iea (Ia sfar$it de saptamana) $i anuala
(vacanle, concediul de ihna).
Pensionarea mare$t timpulliber al indivizilor, care pot sa-$i
organizeze activitatile re reative dupa gustul $i posibilitalile lor.
- Organizarea socia/a
Asigurarea conditii,orl$i a accesulU. i fa activ..ita.!i .diversificate
de petrecere a timpului liber: odihna. distractiile. lnva!area $i
realizarea favorizeaza atisfacerea acestor nevoi. Ete sunt
diferite de ./a tara la ara depinzand deconditiile socio-
economice.
Interven1:iile asistentei pentr~ men~im!reaindependen~ei
SatisfacJla
PI~cerea
- Stama de relaxare, delincetare a unei tensiuni nervoase sau
a unei stari de incordare
- Sentiment de muftumir ,de ptacere
- - ,,,--. -,-i,,~
- Senzatia sau emolia a reabila, legata de satisfacerea nevoii,
de relaxare
Amuzamentul 1 - Distraetie, divertismentJ inveselire
- exploreaza gusturile $i interesul paci~ntilor pentru activitati recreative, pentru
petrecerea timpului' iiber;
~{ : . :
~~;
'fl
I
=~
;~
;.. . ... . '~ ....... .....
'!': :
~;t.~) ~
)f'":,.
(".
": ;.
-
342
- Dezvo/tarea psih%gica
Jocul $i celelalteactivitati ludice contribuie fa formarea
principalelor trasaturi ale personalitalii $i conduitei copilului,
precum $i la realizarea controlului emolional. 'I "
'..,... Varsta - Copilul mic ~i pre~colarul i~i petrec 0mare parte din
timp jucandu-se, ceea ce va favoriza dezvoltarealui fizica $i va
influenta atat sfera proceselor psihice, cat ~i persO'1Jalitatea
acestora.
- $colarul imparte timpul intre lnvatatura $i joe.
- Adolescentul continua jocurile copilariei $i pubertatii In
forme modificate $i face trecerea spre activitali!e recreative ale
tinerilor $i adultilor.
Maturitatea fizica $i psihica permit adultului alegerea $i
organizarea activitalilor recreative In raport de preferinte, timp
fiber, posibilitali ~ anturaj.
'"c- ~ Dinamicapsihica mai redusa- a varstriicului ij'limiteaza
alegerea $i explica interesuldiminuat pentru activitaliie sportive
dinamice $i retragerea spre cele de interior.
- Constitufia $i capacitafile fizice
Activitalile recreative care impun un efort fizic deosebit
trebuie selectate $i practicate dupa constitutia ~i capacitatile
fizice ale fiecarui individ.
Factori care influen~eaza satisfacerea nevoii
~
Factori
biologici
Factori
psihologici
r
I
j
, . . . . . . ,
345
I NTERVENTI I LE ASI STENTEI , AUTONOME $1 DELEGATE
- asistenta medicalaexploreaza ce aetivitati recreative liproduc
placere pacientului;
;- analizeaza $i stabile$te daca acestea sunt in concordanta cu
starea sa psihica ~i fizica;
- ptanifica activitati recreative impreuna cu pacientul;
- organizeaza activitati recreative specifice pentrucopii, adulti,
varstnici;
- antreneaza bolnavul in activitati ~i-l ajuta;
-asigura mediul corespunzator;
- amenajeaza camere de recreare: pentru auditii muzicale,
. vizionari de filme, TV;
- are in vedere ca activitatile sa nu-I suprasolicite, sa nu-l .
oboseasca, ci sa-i creeze stare de buna dispozitie;
- noteaza reactiile. ~imanifestarHepacientului cu referiredirecta la:
- starea de plictiseala $i tristete
- determina pacientul sa-$i exprime emotiile $i sentimentele;
- ca. $tiga increderea bolnavului $i-I ajutasa depa$easca
momentele dificile;
- administreaza $i supravegheaza etectele tratamentului indicat
de medic:
- antidepresive
- tranchilizante
- Interven~iileasistentei -
Pacient cu neplacere de a efectua activitali recreative
Neplacerea de a efectua activita~i recreative
Manifestari de dependen~a
Prezentam incontinuare urmatoarea problema de dependenta:
OBI ECTI VE
Pacientul sa
prezintestare
de bun a
dispozilie
Pacientul
sa-si
recapete.
increderea in
fO[Jeleproprii
Neplacerea de a efectua activitati recreative se define$te ca fiind 0 impresie
dezagreabila $i penibila care conduce la inaetivitate, plictiseala $i tristete. .
I nactivitatea - Lipsa de interesfata de aetivitatile eurente ale vietH. Persoana
este pasiva, dezinteresata fatade ceea ce se . petreee in jur, nu
participa la activitati
Plictiseala - I mpresia devid, de triste$e, lipsa de interes pentru activitati
sau evenimente curente ale vietii
Tristetea - Starea afectiva manifestata prin indispozitie $i insatisfactie,
care impiedica individul sa se inveseleasca .
atisfacerea nelloi;
recrea
$urse de Idificultate
- Lezarea integrita. Vtii ~fizice, handicapuri. co.nstr. angeri fizice
{pansamente, aparate ipsate)
- Diminuarea capacita ii functionale a organelorde simt
- Deiechitibre: durere
- TulburM de gfmdir-e. 1d.e memorie
""'-Afectarea starHde c~n$tiema
- Anxietate
- Stres
- Situatii de criza
- Neadaptarea la rolul ~e bolnav $i la boala
- Singuratatea, retraglrea. pensionarea
- Munca invechita, de utina
- Conflicte $i e$ecuri i indeplinirea rolurilor sociale
- Lipsa de cuno$tinte espre sine $i despre cei din jur
II. Dependenta in
de a s
Sursede
ordin fizic
Surse de
ordin
sociologic
Surse de
ordin
psihologic
Nesatisfacerea nevoii de a se recre~ poate genera urmatoarele probleme de
dependenla:
1. Neplacerea de a efectua activltat, . recreative.
2. Dificultatea de a indeplinl activit li recreative. } ~ezi anexele 2 $i 3
3. Refuz de a indeplini activitali re reative
- planifica activitati recreative impre~na cu pacientul;
- asigura conditiile necesare;
- organizeaza activitati recreative inlividua, e sau in grup, in functie de varsta,
posibilitati $ilocul de desfa$urare al ace tora: . i
- jocuri distractive, fO, rmativ-edu ative, de echilibrare $i tonificare
. - auditii muzicale
- vizionari de filme
- intalniri cu personalitati artistic
- faciliteaza ac-cesulla biblioteci, sali I de lectura sau procura carti. reviste
- antreneaza $i stimuleaza pacientii ~ aceste activitati
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~!I
I
I I
I
I
( I
Asigurarea mijloacelor de recreare a pacientuhii
JnviiJiim pentru viaJii, nu pentru $coalii~
(Seneca)
I .
I
'~,
I
I
"., .... '--.
I: ,'
I
",' ... :...
'/ '} - ~
: :I;.: i - ~: : "!
I : >
: .',
1 ,1
,
.: ': } ;';
I
'.i .,.
; ,. : : ' !
I
I
I
347
- Varsta
Copi lul, i n ti mpul c e$teri i ~i dezvoltari i sale, i nvata cu
u~uri nta metodele $i mi jl acele de a- ~i menti ne sanatatea, daca
este i nstrui t, supravegh t $i controlat.
Adultul i nvata $i se perfecli oneaza pentru a uti li za toate
mi jloacele necesare me ti neri i sanatati L .
Varstni cul acumule a mai greu noi cuno~ti nte (amnezi a de
fi xare), dar are capaci t tea de a Ie uti li za $i adapta pe cele
i nvatate anteri or.
- Capacitali fizice
Fi i ntele umane, potri
1
tcondi ti i lor lor fi zi ce (i ntegri tatea fi zi ca
somati ca ~i a organelo de si mt, facultati ! e i ntelectuale),.fac
posi bi la dobandi rea de uno~ti nte, ati tli di ni , depri nderi pentru
menti nereasanatati i .
- Motivarea - toti i li ta a 1 actori lor di nami zatori ~i di recti onali
care IIdi nami zeaza pe om, IIi nci ta la acti une, i i jaloneaza
di recti a acestei a.
Pri ntre factori i moti vat onali de di nami zare sunt: trebui ntele ~i
nazui ntele.
Invatarea, ca aeti vi ta umana, raspunde unor trebui nte sau
i nterese ale persoanei , eci se supune legi i moti vati ei ~j este
i ndreptata spre un sc p, adi ca se supune legi i fi nali tati i :
fi nali tatea practi ca i n m i ci na care rezi da i n pastrarea sanatati i
sau i n vi ndecare.
- Emoliile
Emoti i le $i senti ment Ie legate de anxi etate pot accelera
proceseJe de cunoa$tere (paci entul deveni nd con$ti ent asupra
propri ei responsabi li tati c 0are asupra sanatatHsale).
- Mediul ambiant
Un medi u ambi ant a~cvat, cu lumi nozi tate $i temperatura
normale, atmosfera de ca m $i li ni $te, creeaza ambi anta propi ce
pentru i nsu$i rea de cuno ti nte.
Faetori
bi ologi ci
Factori
psi hologi ei
Pedagogi a ~i medi ci na sunt doua dom ni i care se i nteracti oneaza $i au analogi i .
Fi nali tatea practi ca pentru medi ci na este astrarea sanatati i ~i / sau vi ndecarea.
De- a lungul vi eti i sale, omul trebui e s se adapteze conti nuu la schi mbari le de
medi u, care modi fi ca masuri le necesare enti neri i sanaUlti i .Cunoa~terea de si ne
este esenti ala pentru a: preveni $i anali z unele obi $nui nte, astfel i ncat sa poata
veri fi ca daca a luat masuri le adecvate me ti neri i sanatati i .
In urma acestei anali ze, omul poate si Ii nevoi a de a i nvata mi jloacele cele mai
efi cace de menti nere a sanatati L
Dupa ce a dobandi t cuno$ti rllc, ati tudi i , depri nderi pi mtrumenti nerea sanatati i ,
el capata un semti ment de si guranta, pri care devi ne capabi l sa lupte i mpotri va
boli i , anxi etafi i $i .stresului vi eti i coti di ene.
Faetorii care influen~ealzasatisfacerea nevoii
Factori
soci ologi ci
- i nvata paci entul tehni ci de relaxare
- IIajuta sa Ie execute ~i ot'serva modul cum Ie reali zeaza
- va fi consecventa i n plani fi carea~i organi zarea acti yi tati lor
recreati ve;
- persevereaza i n ace'e acti vi tati recreati ve care corespund
consti tuti ei pSi hosomafi (;e a bolnavului ;
- asi gura 0cre~tere graduala a di fi cultati i acestor act,i vi ti W
Paci entul sa
benefi ci eze
de somn
odi hni tor
Paci entul
sa- ~i
ameli oreze
eondi Ji i le
fi zi ee
Seop - di mi nuarea anxi etati i
- favori zarea repausului
- ameli orarea condi ti i lor de spi tali zare
Rolul
- alegerea mi jloacelor de recreare (i ndi vi duali zate i n functi e de
asi stentei
varsta, preferi ntele paci entului ~i starea lui fi zi ologi ca)
- asi gurarea condi ti i lor opti me pentru aceste acti vi Ui ti
. . Co supravegherea paci entului i n ti mpul acti vi tati lor de recreare,
pentru a nu se produce agravari ale stari i lui fi zi ce ~i psi hi ce
- apreci erea i mpactului acti vi tati i lor recreati ve asupra
paci entului
..
I. Independen~a in satisfacerea nevo;; ,
Invatarea este 0 problema comuna a pedagogi ei , pSi hologi ei ,eti ci i , soci ologi ei
$i a altor $ti i nte, care cerceteaza comportamentul uman di n di feri te punctede
vedere. . .",
Procesul i nvatari i este deosebi t de complex ~i cupri nde organi zareci i ntregi i
comportari a i ndi vi dului , pentru a deveni capabi l sa- ~i di ri jeze i ntreaga sa acti vi tate
i n mod creator, i n functi e de condi ti i le i n care se afla, pe baza cuno$ti lltelor,
pri ceperi lor $i depri nderi ! or i nsu~i te anteri or.
346
1 4. NEVOI ADE AiNVATA
CUM sA- TI pASTREZI SANATATEA
Defini1 : ie~
A rlwata este acea necesi tate a fi i htei 'umane de a acumula cuno$ti nte, ati tudi ni
~i depri nderi pentru. modi fi carea compbrtamentelbrsale sau adoptarea de noi
comportamente, i n scopul menti neri i sau redobandi ri i s~lli atati i .
le,
48
Interven~iileasistentei pentru men~inerea independen1:
ei
349
Surse de dificultate
':":Lezarea integritalii fizice
- Deficitele senzoriale, In special, auditive $i vizuale, tulburarile
de vorbire (dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simIului
senzorial vocal.
'- Durerea In lllnclie dB'intensitatea eidetermina manifestari
fizice (modificari ale ritmului respirator $i cardiac, ale T.A. pana
la starea de $oc) $i psihice (nelini$te, agitatie, iritabilitate,
teama)
- Afectarea starii de con$tienla: obnubilare, delir, coma
- Dezvoltare intelectuala: un intems redus Iimiteaza acumularea
de cuno$tinte.
- Tulburari de gfindire $i memorie:
Gfindirea - proces psihie, ce reflecta nemijlocit - dar
abstractizat $i generalizat - obiectele, fenomenele, relaliile
dintre ele.
Memoria -capacitatea de asimilare,fixare $i reproducere a
experientei cognitive acumulate.
- Anxietatea - sentimentul de disconfort $i de tensiune pe care
Ie simte omul in fat a problemelor vietii.
- Stresul- dezechilibrul intre experienta la care individul trebuie
sa faca fata $i capacitatea sa de a realiza acest lucru. cu
repercusiuni asupra starii de sanatate.
- Situalia de criza
Estedeterminata de situatii majore din viata:
- pietderea unei persoane dragi
- modificarea importanta a schemei corporale
- modificarea modului de viata
- Mediu necunoscut (de exemplu emigrarea intr-o tara cu Iimba
necu[loscuta).
~ Lipsa interesului de a invala legata de educalie $iculturi1
Educalia - ansamblul acIiunilor de' transmitere a
cuno$tintelor, formare a deprinderilor $i comportamentelor.
Cultura - totalitatea valorilor materiale $i spirituale create de
omenire in procesul practicii social-istorice
- Lipsa cuno$tinlelor
Absenta cuno$tintelor sau un nivel scazut de cuno$tinte
despre regulile generalede igiena fizica $i mentala, despre
sanatate $i menIinerea ei.
- Insuficienta'cunoa$tere de sine - conduce la comportamente
$i .fenomene negative, care depa$esc posibilitatile de adaptare
ale individului.
- Insuficienta cunoa$tere a mediului inconjurator
Surse 'ale di~
ficultalilor de
ordin fizic
Surse ale
dificultalilor
de ordin
psihic
Surse ale
dificultalilor
de ordin
sociologic .'
Manifestari delindependen~a
lnvalarea - activita e pentru Insu$irea de cuno$tinte $i
dobandirea de noi dep inderi In toate sectoarele vietii psihice
(cunoa$tere, vointa, em tivitate). '
Produsul final al In alaturii poate fi: un concept teoretic, 0
atitudine, 0deprindere,'otorie sau poate fi multidimensional.
_ Deprinderea - comp nenta automatizata a activitatii. Pentru
mentinerea independe tei In satisfacerea nevoii de a Invata
sa-$i pastreze sana atea, pacientii sunt con$tienti de
necesitatea forrnarii de titudini $i deprinderi corecte, necesare
oblinerii unei stari de bi e.
_ Cuno$tinle (informati) - reflectarea In con$tiinta a realitalii
obiective
Dorinta, interesulin acumularea cuno$tinlelor.
_ Educalia - ansam lui de actiuni de transmitere a cu-
nO$tintelor, de formare deprinderilor $i comportamentului.
Educatia pentru s' atate are rolul de a oferi pacientului
modalitati concrete, sp cifice de menIinere sau redobandire a
sanataIii (rolul de educ tor al asistentei medicale).
Modificarea
comporta-
mentului fala
de sanatate
Acumularea
de cuno$tinJe
n. Dependenta in sat;stpJcerea neva;; de a invata
Daca nevoia de a InvaIa nueste satlsfacuta survin urmatoarele probleme de
dependenla:
1. Ignoranla faUt de dobandirea djnoi. cuno$tinle, atitudini, deprinderi
2. Dificultate de a invala }. .
3. Cuno$tinle insuficiente eZI anexele 2 $13
Dorinla $i
interesul de
independenla
- asistenta medicala exploreaza neVille de cunoa$tere ale pacientului;
- elaboreaza objective de studiu cu p cientul; .
_ informeaza cu privire la mijloacel $i resursele pe care Ie poate asigura:
bro$uri, carli, pliante, reviste, diapozitive etc.;
_ suspne motivarea pacientului far de cuno$tintele care urmeaza sa Ie
.dobandeasca;
_ organizeaza activitati de educate pentru sanatate: convorbiri, cursuri,
conferinte, filme, demonstralii practice; , , c. '
_ prezinta materiale cu subiecte inte sante, atractive, cu mijloace $i procedee
adecvate nivelului de cultura $i gradului e Intelegere a pacient
ilor
.
i
I
I~
I:
I~
I:
I'
Ie
' I:
'1:
-I
- Interventiil~ asistentei -
Pacient-cu probleme generate de ,ghoranfa
I: : :
I " i" i
I
':,'
.;.f..'
'j ':}
. I :;:!
I
''.. ,..
'" ,. , , ; ~'
" .<
~~: :.:::.
L
- educatia este un proce~interactiv ce favorizeaza invatarea
I NTERVENTI I LE ASI S~ENTEI , AUTONOME ~I DELEGATE
- Exploreaza nivel I de cuno~tinte al bolnavului privind
boala, modul de manif stare, masurile preventive~i curative,
modul de participare la.i terventii ~i la procesul de recuperare;
-identifica manife arile de dependenta, sursele lor de
difieultate, interactiunile or cu alte nevoi;
- stimuleaza dorinta e cunoa~tere;
....: motiveaza importa ta acumularii de noi cuno~tinte;
- eon~tientizeaza b I navul asupra propriei responsabilitiW
pri\(ind sanatatea;
- organizeaza activ/tap educative, folosind metodele de
invatamant cunoscute:
- expunerea, ~onversatia, demonstratia respectand
principiile pedagogice;
- verifiea daca bolna ul a inteles corect mesaj ul transmis ~i
daca ~i-a insu~it noile c no~tinte.
- identifica obieeiuril ~i deprinderile gre~ite ale bolnavului;
- corecteaza deprind rile daunatoare sanatatii;
- line leelii de: form re a deprinderilor igienice, alimentatie
ralionala, mod de vial echilibrat, administrare a diferitelor
tratamente;
- efectueaza demontratii practice;
- intocme~te progr me de recuperare ~i reeducare a
bolnavilor cu defiCiente enzoriale '~i motorii (gimnastica medi-
cala, kinetoterapte);
- va incuraj a ~i aj uta ~adobandireanoilor deprinderi.
- cuprinde actiuni care a~seopul de a promova sanatatea, de a
preveni boala, de aaj ut persoana sa dobandeasca mai muM
autonomie, de a asigur continuitatea ingrij irilor din spital la
domiciliu
- cre~te stima de sine a ~nei persoane, pentru ca-i permite sa-~i .
asume responsabilitati m~i mari fatade propria-i sanatate
, ~
Rolulasistentei in eduda~iapentru sanatate
OBI ECTI VE
Pacientul sa
acumuleze
no!
cuno~tinJe
Paeientul sa
dobandeasca
atitudini,
obieeiuri ~i
deprlnderl
noi
Deflnille
Seop
Manifestari de dependen~a
, ; \
350
Ignoran~a.
Lipsa de cuno$tin/e, priceperi, deprinderi pentru men/inerea sau recuperarea san;jta/ii
Prezentam urmatoarea problema de dependenfa:
.. ~.~
Cuno~tinJe Bolnavul nu are cuno~tinte referitoare fa:
insuficiente - boala
- prevenirea imbolnavirilor
- importanta respectarii tratamentului
- prevenirea complicatiilor
- perioada de convalescenta
- reintegrarea socio-profesionala
Nu infelege Datorita tulburarilor de gandire
necesitatea - Ritmul gandirii poate fi accelerat - fuga de idei: ideilese
de a invafa ~i succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o insu~ire
nu este rationala.
receptiv
- incefinirea rifmului gandirif. scaderea puterii de j udecata,
imposibilitatea de a gandi
- InoperanJa gandirii: prive~te legatura logica dintre nopuni ~i
idei(amestec de cuvinte fara legatura)
- Tulburari de memorie: amnezie de fixare ~i/sau de evocare
- Anxietate
I
- Stres
Nesiguranfa
- Datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa
~i frica de
faca fata unor necesitati de schimbare a stilului de viata~ia
necunoscut
obiceiurilor pentru redobandirea sanatatii. EI ignora masurile ce
pot fi luate pentru redobandirea independentei.
-_.
- Bolnavul nu acorda importanta cuvenita bolii
Neobi~nuinfa
in abordarea
- Nu respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea
anumitor ac- '
imbolnavirilor
fiuni pentru
redobandirea
. ,. , : , ~"7"
-~
. ,
,." '"
sanatalii
Lipsa de
- Bolnavul nu are acces la informalii, dar nici nu este interesat
informalii
de procurarea lor
Lipsaintere-
- Este refractar la arice actiune sau cuno~tinte necesare
sului de a
mentinerii sau redobandirii sanatatii
invala
"
Dificultate in
- Tulburari de gandire:
invaj area ma- __' Intelect limifat, incapacitatea de asimilare, fixare ~i
surllor pre- reproducere a cuno~tinlelor
.
ventive ~i
- ,CarenJe educaJionale: /ipsa deprinderilor igienice, a eelor
curative
privind alimentalia rationala etc.
- sa respecte principiile educative
- sa sesizeze oriee c6mportament care indica a seadere a
interesu\ui sau a atentiei .
- sa lina cant de atitudinea pacientului fala de faptul ca a reu$it
sa execute 0tehnica
-sa stabileasea, Impreuna cu pacientul, obiectivele
edueationale
- sa ghideze $i sa sfatuiasca pacientul, dandu-i informalii
pertinente.
- sa observe progresele pacientului In autalngrijire ~isa ramana
la dispozilia lui pentru a-I ajuta
- sa demonstreze tehnicile ce urmeaza a fi Invatate de pacient
(etapa cu etapa, fara graba, cu explicarea fiecarui gest)
- Inainte de demonstrarea unei tehnici, sa InliHure anxietatea
pacientului prin expliealii pregatitoare
- sa utilizeze metode de educalie In grup, care permit schimbul
de idei $i participantii Invata unii de la altii
- salneerce integrarea educatiei in procesul de Ingrijire (de
exemplu, eduealie sanitara In timpul efectuarii ingrijirilor igienice
sau In timpul efectuarii unui pansament).
- se va menline atenlia pacientului, care va fi determinat sa
-,participe (vor fi stimulate mai multe simluri, sa va dlscuta:pe ton
variat $i intensitate diferita, se va puncta prin gesturi aspeetul
mai important)
- se vor completa cuno$tinlele existente
, - -se vor adopta metode educative, In funclie de nevaile
pa,eientului ...
--
I Rolul
asistentei in
procesul
educational
- pe baza informatiilO~CUlesese va aprecia:
- nevoia de a Inv. a (ce $. tie pacientul. referitor la starea de
sanatate actu la, experientele pacientului avand
incidenta asupr nevoii de a Invata, informatiile de care
membrii familiei au nevoie pentru a raspunde nevoilor
pacientului)
- dorinta de a Imna (capacitatea de concentrare cand i se
pun Intrebari, at ntia, factorii care motiveazapacientul sa
Intrebe, tendinta de a pune Intrebari)
- capacitatea de a Invata {stadiul de dezvoltare a
pacientului, fol1a fizica, coordanarea mi$carilor, prezenta
unar deficiente s nzoriale)
- mediul de invat re {prezenlCi surselor de perturbare a
Invalarii, confort I camerei)
- resurse de Inv lare (felul In care familia percepe $i
Inlelege baala acientului $i cansecintele ei, dorinta
pacientului de a face familia sa participe la programul
educatiana.,I,..re ursele de care dispune pacientul la
damiciliu)
-obiectivele eduealio~ale pot fipe termen scurt $i pe termen
lung
- fiecare,obiectiv educ~lional va cuprinde trei aspecte:
- enunlul $i descn rea unui comportament (pacientul va fi
capabil sa Indep! neasca 0sarcina In limitele perioadei de
Invatare)
~identificarea c ndiNlor educationale, (de exemplu,
paclentul va mercu carjele din camerapana lil baie)
- stabilirea criteriil r de evaluare (In funclie de gradul de
precizie dorit, de reu$ita, de satisfactie)
- sa se aleaga momen ul potrivit (Ia internare,' ia: externare, pe
timpul spitalizarii) eand pacientul este dispus sa Invete
.- durata sa nu depa$e sea 20-30de minute
- repetarea sa fie suf cient de frecventa pentru a consolida
invatarea
~ s.tructurarea materia~lui: noliuni elementare, explicalii; se va
incepe cu probleme m i importante, se va recapitula
- se va utiliza limbajul pacientului, putand recurge la analagii
simple .
- se bazeaza pe ~Plicarea principiilor de comunicare
interpersonala, care constau In a. transmite mesaje
semnificative unei pers ane $i de a primi de la ea 0retroactiune
- se desfa$oara In d meniuleognitiv, afectiv $i psihomotor,
. utilizand metode adec ate fiecarui domeniu
Caracteristi-
cile proce-
sului educa-
tional
Identificare~'
nevoilor de .,
edl,Jcatie a
pacientului
Stabilirea
obiectivelor
educationale
Principii
educative
I '
I '
I :
I ~
I )
I,
I
I
I'
I
I
I '
I
' I '
I'
I
..............
'''.
I
.
.. ': .': ' ' . ' . :
"' ..
' i - : " ( , :
I~
I
..
... ,.............. : .; ',: ,'."
I
7.Clue dintre cuvintele de mal jos nu se refera la clmtitatea deurina:
1.Polakiurie
2.0ligurie
3.Disurie
4. Poliurie
5.Anurie,
12.Studiul cauzelor bolilor se nume~te:
1.Diagnostic
2. Patologie
3.Semialogie
4.Psihologie
5.Etiolegie
3
11.Unde este eroarea:
Alergen: care provoaca a1ergie
Glicogen: care produce zahiir
Androgen: care provoaca varsaturi
Patogen: care produce imbolnavirea
9.Cum se nume~te microbul care produce puroi:
1.Piretic
2.Piuric
3.Purulent
4.Piogen
5.Pirogen
8.Cum se nume~te prezenta puroiului in urina:
1.Piurie
2.Hematurie
3.Pielita
4.Pioree
5.Piroza
13.Studiul dozelor prescrise in administrarea medic~mentelor pentrutratarea bolilor se.nume~te:
Farmacologie .
Terapeutica
Fiziologie
Morfolegie
Posolegie
14.Care dintre cuvintele urmatoare nu se refera la *udierea corpului sau a unei parji din corp:
Anatomie
Cardiologie
Hematologie
Dermatolegie
.10.Care din cuvintele de mal jos nu se refera la feb!
1.Apiretic
2.Piretic
3.Pirexie
4.' Piromanie
5.Antipiretic
." ~
6.Cum se nume~te formarea globulelor slingelui:
Hemoglobina 1
Hemoliza2
Eritropoieza 3
Hematopoieza 4
EXERCITU DE TAXONOMIE
5.Care dintre cuvintele de mai jos nuindica ideea de slinge:
Uremie 1
Hematurie 2
Hemiplegie 3
Hemoliza 4
Hemicranie 5
354
3. Faceli corespondenla intre cifre.~i Iitere:
1.Trompe A. Limfangita
2.Vezica B.Cistita
3.Vase Iimfatice C.Flebita
4.Rinichi D.Salpingitii
5.Vena E.Nefrita
2. Cum se nume~te 0maladie a inimii, in general:
Infarct de miocard 1
Cardiopatie 2
Angiocardiografie 3
1.Cum se nume~te imposibilitatea pentru doua elemente de a Ii un ansamblu:
Antitoxina 1
Incompatibilitate 2
Contraceplie 3
.4.Cum se nume~te microbul care se fixeaza electiv pe tesutul nervos:
Nefritic 1
Neurogen 2
Neurotrop 3
1. imbolnavirea rinichiului
2. Operalia de extirpare a stomacului
3. Durere musculara
4. Tumora unei glande
5. Cancer
6. Gl6b~le ro~ii
7. Care spore~te secrelia biliara
8. Vezica biliara
1. Dilicultateade a na~le
2. Ciclu menstrual dificil
3. Digestie grea
4. Dilicultatea de a '..Irina
5. Dificultatea de a inghili
6. Greutate in respiralie
7. Dificultatea de miscare
357
1.lnimii .
2. Ficat .
3. Traiect nervos .
4. Stomac .
5. Genunchi .................
6. Ureche .
7. Mu~chi .
8. Articulalie .
21. Faceli legatura intre litere ~i cilre:
A. Mialgie
B. Coleretic
C. Colecist
D.Sarcam
E. Hematii
- F.GastreCtomie
G. Nelropatie
H. Adenom
22. Asociap literete cu cilrele:
A. Dispnee
B. Disurie
C.Oislagie
D. Diskinezie
E.Distocie
F. Dismenoree
G. Dispepsie
23. Care dintre cuvintele urmaloare nu se relera la scurgerea sangelui:
Menoree ' 1
Metroragie 2
Epistaxis 3
Hemalemeza 4
Otoragie 5
Blenoragie 6
Hemoptizie 7
24. Aratap care propozilie este carecta:
A,.S1J~,l<.J,I1 RAGlE ilTd~a, desigur, scurgerE!a !1an~uj
B. Sufixul REE indicii, desigur, scurgerea altor fichide
C. Ambele sufixe indica 0scurgere
25. Completali tabelul:
Durerea la nivelul
~~
:~'
,~
W i j j
~~~:
'I; ~ 1; ,~.;
~:
~~,
.i ~.
, ~i
~~;
tp,
t"
! :
~.~.
1
2
3
4
5
5
6
Deontologie
Posologie
20. Care din urmatoarele cuvinte exprima accentu4rea mi~carilor vezicii biliare: .
Colagog 1
Colerelic 2
Colecislokinetic 3
Colecislila 4
19. Produsul care cresle secretarea bilei de caire Ilcat se nume~te:
Colagog 1
Colecistokinetic 2
Coleretic 3
Coledoc 4
18. Operalia de exlirpare a uterului se nume~le:
Melroragie 1
Menoree 2
Histerec10mie ".,... ,...... 3
His1eropexie 4
Histerometrie 5
17. Regiunea situala in partea superioara~i media~a a abdomenului se nume~te:
Hipocondru 1
Torace 2
Epigastru 3
Fosa iliaca 4
Lombe 5.
Hipogaslru 6
16. Completati:
sange He 0 .... patie
as : .............. palie
Inima patie
Rinichi patie
Mu~chi .................................... patie
Nervi ........................................ patie
Articulalii patie
Psihic ...................................... .palie
Plamani ....................................... patle
15. Partea din medicinacare se ocupa de mijlOac+le speciale de aparare ~i ajutora~e a bolnavului se
nume~te:
Rziologie
Terapeuticii
Farmacologie
Morfologie
Posologie
I
I
I
I
I
I
' 1
I
I
I
1
I
1
II
;"',
I
I
I
I
I
4
5
1
2
3
4
5
6
Mielina
Mioza
Perinefrita
Nefrita
Colica nefritica
Nevritii
Nevralgie
Neuroza
33. Cumse.nume~teinflamalia rinichiului:
36. Un medicament care-cupeaza durerea se numet;te:
Neuroleptic 1
Tranchilizant 2
Psiholeplic 3
Anxiolitic 4
35. Linmedicament care stimuleaza se numelite:
Disleptic 1
Psiholeptic 2
Analeptic 3
Anxiolitic 4
Analgetic 5
34. Pierdereasuplelii, a elaslicitiilii arterelor se-nurf1e~te:
Arteroscleroza 1
Aterom 2
Arterioscleroza 3
ArteiM 4
37. Asociali cifrele cu literele:
1. Psiho-
2. Analeptic
3.Hipo-
4. Hiper-
5. Epi-
6. Disleptic
7. Plazie
8. Poli-
9. Pnee-
38. 0afec~uneereditara, rezultatii din incapacitatea~ll.ngelui de ase coagula se nume~te:
Hemoragie 1
Hemofilie 2
Hemostaza 3
Hiperemie 4
29. Un produs care calmeaza durerea se nume~te:
Anestezic 1
Parestezic 2
Antalgic 3
Analgezic 4
, ~:'~,
27. Scurgerea din ureche se nume~te:
Seooree 1
Leucoree 2
Ororee 3
Pioree 4
358
26. Hemoragia uterina survenita in afara ciclului se nume~te:
Menoree 1
Menoragie 2
Metroragie 3
Menstrualie 4
28. Care dinlre cuvintele de mai jos nu se refera la durere:
Precordialgie 1
Coxalgie 2
Artralgie 3
Hepatalgie 4
Mialgie 5
Gastralgie 6
30. Inflama~alesutului muscular se nume~te:
Mioza 1
Mielita 2
Midriaza 3
Miosila 4
Mialgie 5
Miastenie 6
31. Care dintre cuvintele .urmatoarenu se refera la0afecliune musculara:
Miosita 1
Miaslenie 2
Mialgie 3
Mielila 4
Midriaza 5
32. in general, 0maladie provocala de 0ciuperca se nume~te:
Mielita 1
Mia-stenie 2
Micoza 3
; 1
l
48. Variatia calibrului vaselor sa nume~te:
Vasoconstrietie 1
Vasodilatalie 2
Ischemie 3
Vasomotricitate 4
I
I
I
I
39. Disocierea diverse lor elemente in prezenIa apei $e nume~te:
Hidroliza 1
Hemoliza 2
Electroliza : 3
Cataliza 4
40. Asociali cifrele cu literele lcu referinla la distrugee, inhibare):
"; '1 . Hemolitic A..Sist m nervos parasimpatic
2. Simpaticolitic B. Adre alina
3. Fibrinolitic C. Glo Ie ro~ii sanguine
4. Adrenolitic D. Sist m nervos simpatic
5. Parasimpaticolitic E. Fibri a
47. Asociali cifrele cu Iiterele:
A. Bai de mare
B. Mi~are
C. Raze X
D. Antibiotice
E. Radium
1 . Antibioterapie
2. Roentgenterapie
3. Kinesiterapie
4. Curieterapie
5. Talazoterapie
41 . Disocierea unuicorp in elemen1 e mai simple se ~ume~te:
Hidroliza 1
Cataliza 2
Liza 3
Liofilizare 4
43. Faceli corespondenta intre cifra ~i Iitere:
A. Apotiza 1 . ExcEcenta anormala a osului
B..Exostoza 2. Excr scenta normala a osului
C.Diafiza 3. Part a mijlocie a.(Jsului lung
D.Epifiza 4. Extr mitateaosuluilung
1 . Acela~i, identic
2. Subiectul el tns~
3. De natura diferita
4. De aceea~i natura
1 . Liza
2. Litic
3. Staza
4. Plazie, poieza' .
5. Scleroza
50. Asociali prefixele cu sensul lor:
A. Homo-
B. Hetero-
C.lzo-
D. Auto-
51 . Dati sensul potrivit:
A.Oprire
B. Formare.
C.Disociere
D. Care'distruge
E.-Dur1 tate
49. Potriviti cuvintele de mai jos pentru semniticatiile:'
A. Stomie .. . . . . . . . . . . . . 1 . Crearea unei guri chirurgicale
a. Plastie 2. Examinarea cu tnregistrare
C. Grafie 3. Ablatie
D. Ectomie . . . . . . . . . . . . . 4. Rezultatul unei examinari
E. Grama ........ . . . . . 5. Seclionare
F. Scop 6. Operatie de reparare a unui organ
G. Tomie 7. Instrument penlru examinare
52. Indicali cu 1 cuvintele in care POll semnifica .mai multe" ~i cu 2 in care semnifica .mai mulf':
A. Poliurie
B. Polinucleare
C. Poliartrita
D. Polifagie
53. Facepcorespondenla tntre litere ~i cifre:
A. Polaki- 1 . Mulle
B. Hipo- .2. Exces
C. Neo- 3. Dificullale
D. Oligo- 4. Des
361
~:~ .
I
' ..
"
1 ...ExaIinare fara inregistrare
2. Exa inare cu in~egistrare
3. Tras re
.1
2
3
4
45. Asociali Iiterele cu cifrele:
A. gratie
B. . ............. grama
C scopie
46. Completati:
A. Obsesia impulsivii de a incendia
B. Obsesia impulsiva de a fura
C. Obsesia impulsiva de fabulo!;
44. Frica morbida de mul~me se nume~te:
.Glaustrofobie., ~.
. Agorafobie
Xenofobie
Fotofobie
42. Diminuarea fol1 ei musculare, care insa nu ajung~ pana la paralizie se nume~te:
Parestezie 1
Paraplegie 2
Hemiplegie 3
Parezie 4
Paralizie 5
I
I
I
I
I
,I
.1
II
.1
54. Cum se nume~te oxigenarea sangelui in plamani:
Respirajie" '-' l' ..
Hematoza 2
Oxemie 3
Acidoza 4
----- ~ '0'/.-
Bibliografie: Ma~e 80nvalot, Le vocabulaire mediqal de base, Etude par I'etymologie, vol I, II, Editeur
DIP, Paris, 1978
I'\ ~
. i. '~.
I,
I
I
I
1
"1-.
. -
52. A2 B1 C1 02
53. A486,8 C9 07 E2;5 F3 G1
54.3
55. A1 B3 C2
' . '- .
(~
J " ': .: .: ..'_
47.A5 83 C2 01 E4
48.449. A1 86 C2 03.E4 F7 G5
50. A4 83 C1 02
51. A3 84 C1 02 E5
1. inainte
2. inapoi
3. lateral
5. Cre~tere
6. Scadere, descre~tere
7. Pulin
8. Oiminuare
9. Nou
RAsPUNSURICORECTE
E. Hiper-
F.Ois-
G. Poli-
55. Asociali litarele cu cifrele:
A. Cifoza
B. Scolioza
C. Lordozii
1.2
2.2
3. A4 B2 C1 05 E3
4.3
5.3,5
6.4
7.3
8. 1
9.4
10.4
11.3
12.5
13.5
14.5,6
15.2
16. Hemo-, ostoo-, cardio-, reno-, mio-,
nevro-, artro-, psiho-, pneumo-
17.3
18.3
19.3
20.3
21. A3 B7 C8 05 E6 F2 G1 H4
22. A6 B4 C5 07 E1 F2 G3
23.6
24.C
25. Cardialgie, hepatalgie, nevralgie, gastralgie,
gonalgie, otalgie, mialgie, artralgie
26.3
27.3
28.2
29.3
30.4
31.4,5
32.3
33.2
34.3
35.3
36.2,4
37. A5 86 C4 08 E1 F9 G3 H7 1.2
38.2
39. 1
40. A5 84 C1 D2 E3
41.3
42.4
43. A2 81 C3 D4
44.2
45. A2 83 C1
46. A3 81 C2
362
":>
[ ':(
,~:-i
'i.1~
~~j! ~ .
i~:, .
t : -: : '
'~~:'::
'\ '~
i~t.
.o;{
~.
~:
I,,,
't .: ':
I
I
'I" : '..
" ,;
".::'-.
.1
1
,.,.':
~'.f
I
' .. "
":.::; ;
364
ANEXA Nr.1
GHID ORIENTATIV DE ULEGERE A DATELOR
PENTRU CELE 14 NE 01 FUNDAMENTALE,
iN VEDEREA EVALUARII ~I SATISFACERII NEVOILOR
A RESP/RA $/ A AVEA 0BUNA C/RCULAT/E
____ ~n:'-_ ...
Repere stabilite ' I Informajii de objinut, intreMri ifutatoare
365
A BEA $/ A M.4NCA
- cianoza
- localizare, intensitate
-paloare
- turgescenta venelor jugulare
- oboseala la mers
- durerea cu sediul in gamba
- este continua sau intermitenta?
-apa~"0 laefort?
- este calmata de repaus?
- este insotita de impotenta funclionala?
- edem la nivelul membrelor .
Factori - fumat
de rise - de cand? cat?
- alli membri ai familiei fumeaza?
- sedentarism
- efectuati 0 munca sedentara?
- mergeli pe jos la serviciu?
- practicali vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- mediu
-I ucrati sau locuili in mediupoluat (prat, pulberi etc.)?
- stres, anxietate . .
- alimentalia
- in exces, dezechilibrata
Repere stabilite
Informajii de objinut, intrebiiri ajutiitoare
Obi!jlnuinte
-orarul meselor
alimentare
- ali mente preterate
- aversiune tala de anumite ali mente
- mod de preparare a alimentelor
-I ichide consumate:
- cat? cand? cefel?
- restriclii alimentare impuse de dieta, religie, cultura
-ingestie de alimente $i I ichide interzise
_ ... - .,-.,.~-
- folosirea.mancatii ea recompensa sau' re' contort ..
- retuz de a se alimenta
- utilizarea de vitamine $i saruri minerale
- apetit
- factori care determina anumite comportamente
Experiente
- alergii alimentare
anterioare
- alimente care au cauzat varsaturi,' diaree, constipatie
Cuno!jltintele
- care sunt alimentels pe care I e considera benefice pentru sa-
pacientului
natate
- daca hecesitalile organismului de hra.na $i lichide I i sunt cu-
noscute
- cum considera modul sau de a!imentatie: echilibrat, dezechi-
I ibrat
- daca ii sunt cunoscute noliuni de gastrotehnie
- frecventa, ritm, amplit dine
- T.A. sistolica $i T.A. d astolica
- durere precordiala
- loealizare, intensit~e, iradiere
- factori declan$atori
- factori de ame' iorale
- palpitatii
- cand apar? la efo ? dupa abuz de alcool, cafea, tutun?
dupamedicament ? in conditii de stres?
- frecventa, ritm, amplit~ii1e
- simetria mi$carilor
;.... tipul respirator
- aspectul toracelui
Prezenta
unorsemne
!jli simptome
in afectiuni
cardia-
vasculare
Prezenta
unorsemne
!]I i simptome
in afectiuni
respiratorii
Respiratie
- tiraj:
-tip
-tuse:
- cand a aparut?
- cat de frecventa es e?
- este sau nu urmata de expectoralie?
- apare in anumite p zitii?
- accesele survin ziu sau noaptea? .
- expectoralie:
- culoare, miros, as ct, cantitate
- prezenta sangelui ( emporara sau permanenta)
-dispnee:
- tipul dispneei
- apare in repaus, l~.efort s.au in CO,ndilii de stres?
- ce pozitie 0amelio eaza?
- cand apare: ziua u noaptea?
- durere toracica:
- intensitate, localiza e, iradiere, durata
- este exagerata de use $i respiralie profunda?
- pozilia corpului:
- ortopnee
,"" ~~"" .,.,.., - antalgic~ . . .~' ".
Afectiuni - trecventa $i durata ac stora; cum au fosttratate?
respiratorii in
antecedente
Puis
T . A .
I
I
I -
I
' I
I e
I
I "
I ~
I
..
,,' 1;-
I
I I
fl
3617
NEVOIA DE A SE MI$CA $(A A VEA 0BUNA POSTURA
I
I
),1
)
I,
- I
I
I
I
, - -
I
'I
'}
-
Informa/ii de objinut, intrebflf; ajutatoare
- integritate
- amplitudinea miscarilor
- mobilitate articulara
- forta musculara
.,.,,:,";"'-
- mod de deplasare:
- singur
- cu mijloace auxili re (baston, carja, cadru)
- gradul de stabilitate i timpul deplasarii sau al mi$carilor
- atitudini in functie d viciile de conformatie $i de miscarile
efectuate
NEVOIA DE A DORMI $1A SE ODIHNI
Informa/ii de oblinut, intrebflrJ,ajutatoare
- capacitate de a se tr~nsfera de pe 0suprafata pe alta
- dificultati in adoptare4 unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala,
slabiciune)
a.fizice:
-- musculo-scheletic~
- gastrointestinale
- respiratorii
- urinare
b.psiho-sociale:
- depresia
- modificari decomillortament
- durata somnului in 2
t
e are
- mod de alternare a rtt ului somn-veghe , .
,",,",'I- capacitate de adCiimi ;'e\ienttiale ~ritmuri.tolosite .010.._
- calitatea somnului .
- daca pacientul c noaste necesitatile de somn ale
organismului .
-treziri frecvente
- cO$maruri
- atipiri in timpul zilei
- oboseala
- dificultate de concent~re in timpul zilei
- irascibilitate
- ochi incercanati
- tremuraturi ale mainil<lr
- scaderea memoriei
Sistemul
osteoarticular
~i muscular
Repere stabllite
Mersul
Echilibrul
PoziJia
corpului
~i membrelor
Mobillzare ';,
Efectele
Imobilizaril
Repere stabilite
Obl~nulnJe
desomn
Manifestari
ale tulburi.
rllor de somn
366
NEVOIA' DE A EUMINA
Greutatea - actuala $i anterioara
corporala - modul in care pacientul percepe valorile obtinute, raportate $i
la inaltime ,
Starea - semne $i simptome caracteristice in:
de nutriJie - obezitate
-ca$exie
- deshidratare
OificultaJi'in
- incapacitate de a taici'~.tWlentele, de a bea, de a duce ~I'imen-
alimentare
tele sau lichidele la gura
- deglutitie dificila
- masticatie inadecvata
- factori care determina aceste dificultati
Repere stabilite
Informa/iide .ob/inut, intreMri ajutatoare
., .
Mod
- urina:
de eliminare
- mictiuni (numar, ritm)
- cantitate, caracteristici
- materii fecale:
- defecatie (frecventa, orar)
- cantitate, caracteristici
- transpiratie:
- caracteristici ..
- menstra:
- ritm, durata, evolutie
- caracteristici
- tulburari prezente $i factori care Ie determina
-
Greutate
- valoarea actuala raportata la cea anterioara, pentru a sesiza
corporals
diferenta
Motilitate .
- zgomote intestinale
'gastro:'"
- m0~eorismabdominal ,=;
... ~", ;:';..:.:., - ".
-
intestinala
- f1atulenta
-tenesme
Semne
- dureri abdominale
~i simptome
- semne de deshidratare
prezerite
-varsaturi
- evacuare involuntara de urina $iscaun
- glob vezical
- necesitatea intimitatii
.
Atitudinea
pacientului
- neadaptare la utilizarea echipamentului sanitar (plosca, urinar,
bazinet) ,
369
- deshidratare
-oboseala
- frisoane
- diaforeza
- tahicardie
-tahipnee
b. hipotermie:
-piele rece;.,
- bradicardie
- bradipnee
- confuzie
- paloare'
-oligurie
NEVOIA DE A FI CURA T, iNGRIJIT $1 A PROTEJA TEGUMENTELE $1 MUCOASELELE
Repere stabilite Informajii de oblinut, intrebiiri ajutiitoare
Plelea'
- coloratie
- turgor ,
-umiditate
~ integritate:
- tara leziuni
- leziuni prezente (tip, caracteristici)
- prurit
- mod de ingrijire (baie, dU$, utilizarea de creme emoliente etc.)
Cavltatea - igiena cavitatii bucale:
bucal8 - cfmd? cum? cu ce?
Parul
- aspect
- modificarile pilozitatilor
- mod de ingrijire
Unghii
-forma
"
- consistenta
-culoare
,~ .,.
~ mod de ingrijire-
, .. .,_ .
Atitudine tata
,
- ' .
- preocupare
de ingrijirile - expresia dezinteresului fatade ingrijirile igienice
igienice - neglijenta in efectuarea ingrijirilor igienice
- exces de pudoare
- ingrijiri repetate $i nejustificate
- refuz de a se ingriji
Diticultatl in
- mod de manifestare (incapacitate sau dificultate de a-$i spala
etectuarea tegumentele, de a-$i taia unghiile, de a-$i spala parul, de a-$i
ingrijirilor
rade barba etc.)
igienice
- factori care determina aceste dificultati" " -'
Cuno~tintele
- daca cunoa$te scopul ingrijirilor igienice $i importanta lor
pacientului
pentru mentinerea sanata1ii
~(
:< '.
: r :
Factori care - suprasolicitare senzoriala
pot intluenta - mediu necunoscut
somnul - dur(>re
- efort fiiic
- stres emotional
- medicamente
Mbari de - metode utilizate:" .,';'- c
ameliorare - masaj ,
- relaxare
- medicamente
- efectul avut
NEVOIA DE A BE iMBR.4CA $1 DEZBR.4CA
Repere stabilite Informalii de oblinut, intrebilri Iajutiitoare
Capacitatea - este,capabil sa 0faca singur
de,a se - 0face partial
imbracaldez- - necesita ajutor
braca - refuza sa se imbrace~~ezbrace
Atitudinea - semnificatia vestimen atiei
tata de tinuta - gusturi
vestimentara - alegerea vestimentati i in functie de circumstante
- aspectul tinutei
- interes pentru otinuta curata, adecvata
- factori care influentea a un anumit comportanient
NEVOIA DE A-$/ MENT/NE TEMPERA URA CORPULUI iN LIMITE NORMALE
Repere stabilite Informalii de oblinut, intrebi!iri ajutatoare
Temperatura - valo,areatemperaturii ~imineata $i seara
corpului . - interpretarea curbei tErmice
Adaptarea -Ia tempe~atu'ri scazuti '; : - - ' ,'. -, '.-
comporta- - sa imbracabine
mentului - se refugiaza in me~iu cald
-cre$te activitatea 1 1 usculara
- bea Iichide calde
- la temperaturi ridicate
- inceteaza activitat a
'- utilizeaza ventilatQ:ire
- baie, dU$cu apa rai rece
- refugiu in loc mai acoros
- bea Iichide reci
Semne a. hipertermie:
~i simptome - cefalee
- convulsii
31 8
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1 _-
- I -
I
Repere stabilite '.
Informalii de oblinut, intrebi1ri ajutaioare
Capacitate
- integritatea, diminuarea sau absenta reactiilor senzoriale (vaz,
senzoriala
auz, gust, miros, pipait)
- utilizarea protezelor auditive:
- permanent sau cu intermitenta?
- corectarea viciilor de refractie cu ochelari:
- acceptul sau refuzul de a purta ochelari
Comunicare
- limba vorbita
verbala
- mod de exprimare:
- limbaj adecvat
NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONGINERI $1 VALOR/,
DE A PRACT/(JA RELIGIA
. ::.
I
I
I
I
1
',,'\
':'.
I
'; . ! : . , '
ii:'; _.
\:t< . ; i
; ",,:
I
':. :"
: " : - ' - . ;
. ; "
. . 1 . . '. '.
, . : .
i ,
I :
' . ; '
1
' . . . . \. . . . . . . . . . .
. '! : -.
' . : : : : : : 1
I::',:,:
1
':(
J . '-; ':
- ; : f,!
I~I
~ : j- . ':
I
i ,' .
. .
- ; . " ' !' !:
- j ! : ; : >
,. I'~:"
- coerenta
- ritm
- intonatie (daca e i~ concordanta cu semnificatia mesajului)
-obstacole in dezvo'tarea IimbajiJ lui (diminuare de stimuli)
- scris:
- posibil sau nu
- inteligibil, neinteligipil
- orientare in timp ~i sp~tiu:
,,$tili unde va aflali?"
,,$titi ce zi este astazl?"
- capacitate de concent~are
-memorie
"Va amintiti cand I vi sea efectuat ultimul examen
oftalmologic?"
Informalii de ob/inu!, intrebi1ri Ji-jutatoare
37~
- partieiparea la serviCiUjreligiOS
'- citirea cattilbrreiigi6as ' '--.
- respectarea restrictiilo impuse de religie
- exprimarea conflictului intre credinta sa $i practica medicala
- solicitarea asistentei s irituale in anumite momente
- autoacuzatii
- perceperea bolii ca pe ~ pedeapsa
- refuzul asistentei medi~ale calificate
'- neacceptarea unor probeduri
- expresii faciale:
- ce exprima: teamaJ dezgust, bucurie, manie, durere
- gesturi:
- s~nt sau nu in con ordanta cu mesajul verbal
- modul in care paci ntul comunica cu membrii familiei,
-. anturajul, echipa de ing jire
- exprimarea sentiment lor $i emotiilor
- atitudinea de receptivi ate
i masura In care este i coricordanta cu realitatea
Comunicare
nonverbala
DorinJ 4l de a.
comun'ica'
Perceptia
mesajului
Starea
mentala
Repere stabilite
Comporta-
mente ~i
atitudini
Implicat"
asupra ingri-
jirilor deter-
minate de:
- 1' -
h
. '
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
370
Informalii de oblinl,lt, intrebi1ri ajutatoare
_ NEVOIA-OEA COMUNICA ;.
- stadiul de dezvoltare al pacientului
- mod de viata:
- lumina necorespunzatoare
- dezordine la domiciliu ~i loc de munca
. _ ~_gl~diu_ppluat _ . . _
- condus ma~ina cu vitezaexcesiva
- lipsa de somn
- alimentatie necorespunzatoare
- perceptia senzoriala:
- deficiente de auz, vaz
. ,. .alterarea simtuh. J iolfactiv, gustativ, tactil
- mobilitate
- durere
- stare emotional a
- grad de con~tienta
-lipsa de cuno~tinte despre securitate:
-. -: cunoa~terea modului de prevenire a accidentelor casnice
-cunoa~terea regulilor de circulatie
- cunoa~terea masurilor de protectia muncii
- in mediul spitalicesc:
- interventii (nerespectarea dozei, a caii de administrare a
medicamentelor) .
- nerespectarea masurilor de asepsie
- nesupravegherea pacientului dupa 0tehnica
- aplicatii calde prelungite ~i la temperaturi ridicate
- neglijenta in satisfacerea nevoilor ~i mentinerea sanatatii
- neutilizarea serviciilor de saniHate
- refuzul tratamentului
- neutilizarea mijloacelor de securitate
- violenta
Repere stabilite
Atitudinea
pacientului
Aprecierea
riscului de
accidentare
.." .., .
'~:..;:
.- ~- ;. t'.:ij . ~-
Ex. .Dori1i sa afla1i ~are sunt factorii de risc in afectiunile
respi ratorii?"
" Dori1i sa invata1i modul de schimbare a setului pentru
colostomie?"
" Dori1isa discuta1i cu pacienti care au 0evolu1iebuna?"
" Dori1i sa citi1i reviste, un articol?"
'"-:J..l.}: ~~ .Dori1i sa" mi pune1i intrebari?"
" Doriti sa va demonstrez ...?"
Capacitatea - expresia in1elegerii informa1iei
de a Invala - modul de dobandire a noi comportamente
Resurse de - dorin!a pacientului de a face familia sa participe la programul
invalare educa1ional
- resurse (financiare, materiale $i material didactic) de care dis-
pune pacientulla domiciliu
Factoricare - mediu
influenleaza - prezen1asurselor de distragere a aten1iei
invafarea - forta fizica, mi$carite, coordonarea
- prezenla deficitelor senzoriaJe
" ' '~- ~
NEVOIA DE A FI PREOCUP) TiN VEDEREA REAUzARII
Repsre stabilite Informalii de oblinut, intreb8f1 ajutatoare
Performanta -rolul asumat in famil e, societate, profesie $i importan1a lui
rolului pentru pacient
, <~:.- modul in care.est!:tcapa.bUsa-1jndeplin~asca
- . -factori care influentea a performan1arolului
Atitudinea - solicitarea $i accepta ~aajutorului
pacientului - recunoa$terea progre~elor
- participarea la ingrijiri
- comportament (agres v)
- capacitate de a lua d cizii
- exprimarea dificulta1i de a indeplini un rei (apatie, triste1e,
descurajare etc.)
- exprimarea unui confict intre percep1iaunui rei $i exigen1ele
celorlal1i (frustrare in raPort cu obliga1iileimpuse de rol)
NEVOIA DE ~ SE RECREA
Repere stabilite Informalii de ob/inut, intreM . ajutatoare
Obiceiuri de - tipul activitatilcir
a se recrea - frecventa
- mod de organizare
- efeclul activitatilor:
- destindere
- satisfac1ie
- placere
Reacliile - incapacitate de a efe tua activita1i recreative
pacientului - interes
falade. ..... -dE:!zintgr~~. . . , . - ...
activitaJj - indifere.nta '. " - . , - ." ,
recreative - factori care determin aceste atitudini
NEVOIA DE A iNVATA CUM,; A-$I pASTREZE SANATATEA i
Repere stabilite Informalii de ob/inut, intreM iajutatoare
Nivelul actual - ce $tiepacientul des~re starea de sanatate actuala, tratament,
de cuno~tinte consecinte
Vointa de a - carripul atentiei
invala - tendinta de a pune ir trebari, de a se informa
- capacitate de concer trare cand i se pun intrebari
- factori care motiveaz 3.inva1area:
3
7
2
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'1
I
1- _
LlSTA D E PROBLEME CU MANIFESTARILE
D E D E PE ND E NTA
CORESPUNzATOARE FIECAREI NEVOI
Oupa modelul conceput de Virginia Henderson
Extras ctir"J'epertoire,des diagnostics infirmiers,selon V, Hendersoll" ,
ANEXANR.2
; : !
I : ~ J ' :
1 ,': \ ,:
: : : : ; : ~ . ; : c : : :
I
, .... ,', ... ,," '.; '
- ; ",
I"'
I
1
.. ,.\ .
: : '.'; .{
. ~ : . : '
1 .
"; ,',.',','."
! ': ,'- ;
; 1 , ' " :
i'
I
I
I
~~,:
1 \
3
Transpiralii abundente: aXila, abdomen, frunte
au alte parti ale corpului
Colicj abdominale ' - - . . _.-
C%ratie anormaJa a scaunului
Crampe abdominale
Scaune lichide ~i frecvente (a specifica)
Amenoree _ Metroragie
Crampe abdominaJe _ Pierderi ~i scurgeri vagi-
+ - Oismenoree nale (a se specifica colo.
Menoragie ralia, mirosul, cantitalea)
Oilicultalea de a urina
Ourere la micliune
Retenlie urinara
Urina tulbure sau concentrata
Absenla scaunului de mai mulle zile
r Balonare
Crampe abdominale
Oifieultale in a deleca
f- Feealom
f- Scaune tari ~i pulin frecvente
Temesme
Oezorientare mentala
Letargie (inaetivitate totala)
I- Greluri
Oligurie
Pierdere in greutate
Useaciunea pielii ~i a mueoaselor
Tahicardie
I- Urina deeuloarea ehihlimbarului
Varsaturi
Sete
2
d) Oilicultate sau reluz
de a unna diela
e) Greluri sau varsaturi
sau ambele,,,
375
- Bautullichidelor interzise
- Mancatul alimenlelor inlerzise
- Omisiuni ale meselor
- Mese neeehilibrate
- Efort penlru a voma
,.,- , Hemalemeza
- Regurgitalie
- Varsaturi alimentare biliare sau eu mucozitali
I ) Reluz de a se - Nu vrea sa bea nici un Iiehid
alimenta sau hidrata ori - Nu vrea sa mananee niei 0mancare
ambele
c) Oialoreza
a) Constipalia
b) Oeshidratare
d) DIaree
e) Scurgeri menstruale
sau vaginaJe neadee-
vate cantitatiir ~i cali-
tativ
I) Eliminarea urinara
ihsuficienta cantitativ ~i
calitaliv
: ',:
3. A elimina
I
'1 ..'.' .. ,: .,' . . "
j
Manifestari de dependenta
3
- Bulimie
- Hidratare exagerata cantitativ ~i calitativ (alcool,
cafea, ceai)
- Ingestie de alimente ce depa~esc' nevoile
organismului
- Ingeslie de lichide ce depa~esc nevoile
organismului
. - Greutate peste nmmal ..- .~~.
- Polifagie
- Hidratare insuficienla cantitativ ~i calitativ
- Inapetenla
- Ingestie de ali mente ce nu satisfac nevoile
organismului
- Ingestie de lichide ce nu satislac nevoile
organismului ;
_. Greulate inferioara normalului
- Oilicultatea de a inghi~
- Oificultatea de a digera
- Oificultatea de a mesteea
- Incapaeilatea de a lolosi ustensilele penlru a se
alimenta
Probleme
2
374
e) Oificultate sau inca-
pacitate de a se
alimenta ~i a se hidrata
a) Alimentalie exa-
gerata cantit",tiv ~i eali-
tativ
a) Alterarea vocii I- Afonie
- Voce ragu~ita
- Stingerea vocii
- Voce ragu~ita, aspra
b) Oispnee I- Apnee
- Bradipnee
- Cianoza buzelor, unghiilor. tegumentelor
- Taierea respiraliei (gafaiala)
- Modificarea amplitudinii respiraliei superficiale
sau profunde
- Senzalie de sufocare
- Tahipnee
j - Tiraj supra- sau substern<ll
c) Obstruclia eailor res- : ',f: : ' Oifieultate sau incapacitate de,a, respira
piratorii - Secrelii dense sau abundente ori ambele
- Tuse: uscata, frecventa, persistenta, quintoasa
b) Alimentalie insufi-
cienta cantitativ ~ i
calitativ
1
Nevoia
2. A bea ~i a manca
1 . A respira ~i a avea
o buna circulalie
'r'"
~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
2 3
g) Incontinenla de fe- Pierderi involuntare de materii fecale
cale sau urina sau Pierderi involuntare de urina
ambele Enurezis
4. A se mi~ca ~i a a) Allerarea ritmului Bradicardie
avea 0buna postura cardiac ~i a circulaliei
Edeme ale tesuturilor (Iocalizare. caracteristici)
- ,.,., ~1'" ;=:r _.Palp;talH .- ':1'-" - .
Piele rece sau piele calda
Piele cianozata. palida, ro~ie
Furnicaluri ~i amortireaextremit.a~lor
Tahicardie
b) Hiperactivitate
Limbaj preeipitat
Manie
Mi~cari repezile ~ifrecvente
- Vorbire muM
c) Imobilitate
Absenta activitii.lilor lizice
Crampe musculare
Dificultatea sau incapacitalea de a se mobiliza,
a se spala, a se a~eza. a merge
Limitarea ampliludinii mi~carilor
Reslriclia mobililalii
d) Necoordonarea mi~- Dificultalea de a lrece din pozifia "in pieioare" in
carilor pozifia "a~ezal.
Tremuraluri ale capului sau ale membrelor
e) Postura neadecva.la
- Dificultatea de a ramane in pozi~e luncfionala
Aliniere gr~ita a membrelor
Pozitie neadecvala (chircila)
A sta jos-timp indelungal
- A sla iii picioare timp indelungat
I) Refuzul de a face - Nu participa la nici 0activitale
activi1ati - Nu vrea sa laca oiei un exercifiu
- Reticenta in a incerca sa eleclueze mi~cari
..
5. A dorm! ~ia se a) Dificultatea sau inca- - Ore deodih(la insulieienle
odihni pacilalea de a se - Nu-~i acorda niei 0perioada de odihna
odihni - Cantitate necorespunzaloare de odihna
b) Epuizare - Descurajare
- Agresivitate
-Slabire
- Apalie i
-Astenie
- Bradicardie
- Aspect palid
- Siabiciune
- Oboseala
375
f
_1
2 3
- Hipertensiune
- Nelini~te
- lrilabilitale
- Plictiseala
- Reactii psihosomalice
';(-;7
.:..Ochi incercanafi.c .;
c) Insomnia - Dificullalea de a dormi
- Ore insuficienle de somn
- Trezire Irecvenla
- Trezire limpurie
- Somn agilal
6. A se imbraca $i a) Neindemanarea de - Dezinleres lala de finula veslimentara
dezbraca a-~i alege hainele po- - Port de haine neadecvale
trivite - Reluzul de a se imbraca ~i a se dezbraca sau
ambele
b) Neindemanarea de .., Dezbracare frecvenla sau continua sau ambele
a se imbraca $i dez- - Dilicullalea de a-~i pastra hainele curale
braca - Dificullalea de a se imbraca ~i dezbraca
-
7. A mentine a) Hipertermia - Diaforeza (transpiralii abundenle)
temperatura corpului in - Cre~lerea lemperalurii pesle limilele normalului
limite normale .., Frisoane
- Piele i:6$ie ~i fierbinte
b) Hipolermia - Piele de "gaina"
- Scaderea lemperalurii sub Iimilele normalului
- Amorfeti sau furnicaturi ale extremitalilor sau
ambele
-
8. A fi cural, ingrijil $i a a) Allerarea legumen- -Crusle
proteja legumentele ~i telor ~i mucoaselor - Eriteme
mucoasele - Escare
-Necfoza
,--'-.-' ' ....
-::::Plaga
- "': : : : ; ~..'- .- .~...~-~
.-.:..Puslule
- Ro~eafa
- Uscaciune
- Ulcerafie
b) Dezinteres fala de - Neglijarea indeplinirii ingrijirilor de igiena
masurile de igiena -Nu se spala
- Nu se piaplana
i
-
--Hefuzul de aindeplini regulile ingrijirilor de igie-
na
c) Dezinleres tafa de - Neglijarea inlali~arii sale
intali$area sa - Refuzul de a se ocupa de inlil.fisarea sa
- Tinula neglijenta, l1eingrijita
377
II I r
d) Dilicultatea sau inca" 1 - : - Nu poa.te sa urmeze prescripliile de igiena: sa
pacitatea de a urma se spele, sa se pieptene. sa"~i spele dinlii. sa"~i
prescriplii!e ingrijirilor ingrijeasca unghiile
de igiena
I
;';:.r.: ..
I
'.'. '.~.'"
ii"
I
',".
:,
I
:.' .. '' - : : ~; ..: - :
.....:,.';
I
I
1
/.:
"
::.,;: .
I
I
~' .." ". - ,
1~1'
;: ,1 : :
I
i,;!
: } t . : ~ :
; ! ; : : ! . t
1
: .': (,:
i " J ' L : ~ i
3
- Idei pes/miste
- Incapacitatea de a lua decizii
- Lipsaincrederii in sine
- Reac~i psihosomatice
- Sentiment de inlerioritate
- Sentiment de devalorizare
:.: p~~1perea negativa a propriului corp ~i a
luncjiilor sale
- Reac~i psihosomatice
- Sentiment de lrustrare
- Etape ale doliului: negalie, lurie, tocmeala,
ezitare, depresie, acceptare
- Plansete
- Reaclii de doliu anticipat
- Reaclii psihosomatice
- Sentiment de culpabilitate, de tristele, de' gol
(vid)
- Teami nedeslu~ita
-Temeri
- Spaima, groaza
- Panica
- Reac~i ps/hosomatice
- Teroare
- Consum s-xcesiv de medicamente ~i droguri
-Inf/delitate lala de tratament
- Risc de accident
- Rise de alergie (a specifica)
- Risc de infecjie sall inflamalie sau ambele
- Rise de {ntoxicalie me-dicamentoasa
- Rise de cadere sau ranirs-
- Rise de complicalii
- Rise de \liole-nla laladeal1ii
.Rise de vioteillil-lalatle:propria persoana
- Incapaeitatea de a lace fala agenlilor siresanli
- Raspunsuri lizice: hipertensiune, tahieardie,
transpiralie etc.
- Raspunsuri psihice: nelini~te, neincredere.
ambivalenla
- Reacjii de aparare lala de atitudinile ~i com-
portamentele altora: exasperare, Irustrare,
negativism, ralionalizare, respingere, violenla
d) Pierderea stimei d
sine
379
2
e) Pierderea imagini
despre sine
I ) Pierdere-separare
g) Frica (teama)
h) Probabilitatea atin-
gerii integritalii fizice
i) Probabilitatea atin-
gerii integritalil psihic~
a) Comunieare ineli-I- Dilicultatea de a auzi
cienta la oivel senzo- - Dilieultatea de a vorbi
motor
~..
1 O . A comunica
i - - .- ,,! ~ .~' " :
': ~
}"
" I
,:
3
- Cre~terea sau mic~orarea ritmului respiratQj~,
- Tipat, strigat
- Transpirapi abundente
- Hipotensiune sau hipertensiune
- Dilatarea pupilelor
- Facies crispat
-Gemete
- Iritabilitate
- Mi~cari continui
- PImgeri, vaicareti
- Plansllte . - =,
- Tahicardie
- Tahipnee
-Apatie
-Astenie
- Siabiciune
- Idei pesimisie
- Inapetenla
- Oboseala, plictiseala
- Lipsa de interes
- Reaclii psihosomatice
- Tristele
-Agitape
I- A~ticiparea:"en!~!"ltelor negative
-Fnca .
- Bulversare (tulburare)
-Bulimie
- Temeri
- Diaree
- Facies crispat
- Hiperventilape
- Nelini~te
"'"Insomnie
- Mi~ca.n excesive
- Nervozitate
- Palpitapi
- Preocupari
- Surescitare
- Transpiralie
- Tremuraturi
- Voce tremuratoare
378
2
a) Anxietatea
b) Durerea
c) Stare depresiva
1
9. A evita pericolele
I
I
; f l
I
I
I
I
I
I
I -
I
I
I
I
. , , , . , ,
11. A acl iona conf t>rm
propriil or convingeri ; ; i
val ori, de a practica
rel igia
2
b) Comunicare ine-
f icace l a nivel intel ec-
tual
c) Comunicare ine-
f icace l a nivel af ectiv
d)Conf uzi&
e) Singuratate
a) Cul pabil itate
3
Dif icul tatea de a vedea
Af azie
BAl bAial a
Dizartrie
Incapacitatea de a percepe prin pipait
Incapacital ea de a vorbi . :; --
Dif icul tatea de a-; >iexprima ideil e' ; ; i pareril e
Dif icul tatea de a se concentra
Dif icul tatea de a inl el ege
Incoerenl a in asocierea ideil or
Neabil itate in f ormarea f razel or
Limbaj incoerent
Logoree
Apatie
Euf orie
Neineredere
Contact neadecvat cu real itatea
Dif icul tatea de a stabil i l egaturi semnif icative
Dif icul tatea de a-; ; i exprima sentimentel e, do-
nl el e, emol iil e
Dif icul tatea de ase exprima
Dif icul tatea de adaptare l a sexual itate
Insatisl ac~e l al a de sexual itate
Mutism
Pl ans Irecvant
Cautare intensa a atel ttiei sau a al ecl iunii
l nchidere in sine sau retragere
Absenl a sau diminuarea interacl iunii cu al l ii
Dif icul tateain a recunoa; ; te persoane, a
ercepe timpul , spal iul
Pierderea control ul ui , asupra mediul ui f izic ; ; i
man
Absenl a scopul ui in vial ii
Aparenl a trista
Expresia sentimentel or de singural al e ; ; i respin-
. "ere
Izol area de anturaj ; ; i de mediu
Izol area de persoanel e semnif icative
Lipsa de interes
Amaraciune
Autoacuzare
~utopedepsire
Mania de ase scuza inutil
Manil estarea maniei f al 1i de Dumnezeu
"", "
I
1 2 3 (
- Percepereabol ii ca 0pedeapsa
- A-; ; i l ace repro; ; uri
- Senti menl ui ca esl e nedemn
b) Dil icul tatea de a - Amaraciune
acl ipna dup1i credinl el e - Supunere l a un regim
. .
; ; i val oril e sal e - Supunere (inrobire) l a a~l iun7-; ont~are credin-
l el or ; ; i val oril or sal e
- Supunere l a un tratament nederit
- Supunere l a 0medical ie
- Frustrare in f al a atitudinii al tora
c) Dil icul tatea de a - Incapacitatea de a desl a; ; ura practici rel igioase
participa l a activitiil i - Incapacitatea de a ciii documente rel igioase
rel igioase - Incapacitatea de a participa l a activital il e gru-
pul ui rel igios de care aparl ine
- Incapacitatea de a-$i practica rel igia
-Incapacitatea de a urma. cerinl el e rel igiei sal e
d) Nel ini; ; te l al a de -Preocupare l al a de credinl el e; ; i val oril e sal e
semnil ical ia propriei - Preocupare l al a de semnil icatia sul erinl ei
existenl e - Grija l al a de sensul viel ii ; ; i al morl ii
12. A f ipreocupat in a) Deval orizarea - Incapacitatea de a raspunde a; ; teptaril or al tora
vederea real izarii - Incertitudine in ceea ce prive$te propria val oare
- Sentiment de incompetenl a
- Sentiment de respingere de caf re ceil al Ii
b) Dil icul l atea de a-; ; i - Incapacitatea de a se ocupa de dependenti
asuma rol uri social e - l ncapacitatea de a-; ; i indepl ini l uncl iil e l egate
de un TOIsocial (a specil ica)
- Sentimentul de e$ec
c) Dif icul tatea de a se -Incapacil al ea de a indepl ini activital i privil egiate
real iza - Incapacitate a de a indepl ini acl iuni insemnate
- Incapacitatea de a-; ; i termina proiectel e.
- ~ . . - . . ~. ~,~ . -Sen, l imentul de. a Ii incol l )ocjat dibcpnstrangeri _
- Sentimentul de inutil itate
d) Neputinl a - Dil icul tatea de a se impl ica intr-un rol al es sau
impus
- Dil icul tatea sau incapacitatea de a control a
evenimentel e
- Dif icul til . l ea sau incapacitatea de a l ua decizii
- Incapacital ea de a rezol va probl emel e
~ - Rel uzu! ajutorul ui necesal
.
13. A se recrea
a) Dezinteres in a - Diminuarea mijl oacel or de interes
indepl ini activital i re- - Neparticiparea l a acl ivital i recreative
creative - Rel uzul de a participa l a activital i recreative
381
.' tiJitt, . _ , e
i
r
._
~.~
an
(1) c:
::l
o
ill
~
i D
... " -
1i l ::l
0
C D
c:
. .0
::l
C D
0
l/)
::;:
III
Ill-
ill
" 5 t :
.!
.~
. III
ANEXA NR. 3
LlSTA
CU DIAGNOSTICE DE iNG,RIJIRE [PROBLEME + SURSE DE DIFICULTATE)
$1 OBIECTIVELE CORESPUNzATOARE FIECAREI SITUATII
;
Extras din IIPlanificatian des sains infirmiers. Modele d'interventions autonome': Louis Gr0'1din, R. J. Lussier,
. Margot Phciineuf, Lise Riopelle
NEVOIA PROBLEME SURSA DE DIFICUL TATE POSIBILA OBIECTIVE
1 2 3 4
-
1. A respira ~ia a) Dificu/tate Tn slibe- Lipsa cunOa\lterii mijloacelor eficace de Ca paclentul:
W
avea obuna rarea cailor respiratorii degaJare \liexpectoralie - Sa expectoreze secre~ile in; .. ore
Q)
circulatie - Durere
- Sa tU!leasca in mod eficace in ... ore
: - Diminuarea mobilitalii
- Sa- \li elibereze caile resplratorii cu minimum de
dificultate in termen de... ore .
;
- Sa- \li elibereze caile respiratorii de secrelii in termen
de... zile
~-
b) Dificultatea I n a - Anxietate.
- Sa- \li diminueze tahipneea in ... minute
respira - Intoleranla la efortul fizic
- Sa respire cu minimum de dificultate in termen de ...
- Lipsa cunoa\lterii miJloacelor de control al ore ... zile
.
alergiilor respiratorii
- Sa respire fara dificultate inteqnen de ... zile
. l
- Lipsa cunoa$terii mijloacelor de prevenire a - Sa aiba un ritmrespirator regulat in... minute in
alergiilor respiratorii termen de... ore ... zile
- Prezenla secreliilor
2. A bea $ia a) Alimentalie neadec- - Anxietate
- Sa creasca in greutate ... kg pe saptamana
manca vata: deficit - Durere - Sa consume gustari intre mesele principale
- Stare depresiva
- Sa ia suplimente nutritive de ... mVzi
_ :i,~;,_." 'c_ '. :~_ c_ _ . :; :, :)_ _ . :~:: _ _ ::~. -:; { - -<l.p '" ._...t;~.:iI:.
o _ :. :. ::_ :. . . _'.~.- =- - <.:,:~,. :- - ~, =_ ::; : . .- , _ _ _
- - - - -
-

------
- ---
,
1
,
2
3
4
- Siabiciune, oboseala
- Sa iatrei mese echilibrate in termen de... zile
- Lipsa de cunoa~tere a alimentelor bogate in
- Sa.~i creasca aportul caloric de... kg/zi
, colesterol, vitamina C etc. (a specifica)
,I,
-: Singuratate ,
.
.'.
b) Alimentalie neadec. - Anl(ietate
- Sa.~i diminueze aportul cotidian de alimente cu...
vata: surplus
- Obi~nuinle alimentare deficitare caloriilzi
- Lipsa de cunoa~tere a valorilor nutritive ale
- Sa-~i diminueze aportul cotidian cu... portii/zi
alimentelor ~I nevoilor organismului
- Sa piarda in greutate ... kg/saptamana
- Singuratatea
- Sa consume 0 cantitate de ali,!,ente Tnconcordanla
cu nevoile sale energetice (liIet~itate, varsta, coildilii
~
. de viala) in termen de... zile ' ; . $ ,
,
- Sa ia trei mese echili!:)rate Tnt~(men de... zile
- Sa.~i faca meniul zilnic pentru::. zile
(, , )
c) Dificultate Tn a ul1J1a
- Obi~nuinle alimentare culturale diferite
- Sa.~i urmeze regimulin fiecare ii in tenilen de... zile
en
~
regimul (dieta) ;
. - L1psa de. cunOastere a oermise _ ~!5 IItili7"7" . ... . ~~.~ .~ .~~ "
,
sau interzise ~i Tnlocuitorii regimului
regimul sau in termen ... zile
r - Neacceptarea bolii
d) Dificultatealincapa-
- SI~bieiune/oboseala -Sase alimenteze utilizand usterisile/aparate
.- citatea in a s9 alimenta
- Lipsa de cuno~tinle in utilizarea ustensilelorl adecvate in termen de... zile
~i hidrata aparatelor -Sa consume ali mente care se'mananca cu mainile
- Diminuarea mobilitalii (fruete, paine, legume crude) la fieeare masa Tntermen
de... zile
- Sa se alimsnteze singur Tntel1l'len de... zile
- Sa se hidrateze foloslnd usten~i1e/aparate adecvate
.
Tntermen de... zile
'I
- Sase hidrateze singur Tntermen de... zile ~> -
e) Hidratare exoesiva - Sa bea... ml de... in.;. are
.
-Anxletate
cantitativ ~i calitativ' - Stare depresiva - Sa dirrlinueze cantltatea de... (I'll la... ml in termen
I
de ... zile
\ '.
?51tttZZ7__ ,
~
- -
..,.......,. ..._' ~
~ .'Jt ...~" %!\e<,c:~,\!!.!rmql~!i'i',.,,!.I:;~~,,",-.,;g;.;'"
(0)
en
U1
.. ~,"
2
f
3
4
- - _o - l
i
.
I
, .-
.,
- Lipsa de cunoa~tere a efectelor noeive a
- Sa diminueze ingestia dl:llichide fara conti nut nut,;:!v
anumitor Iichide asupra organismului
la... milzi
.
- Singuratate
f) Hldratare neadecvatil
- Obi~nuin1a de hidratare deficienta
- Sa-~i creasca hidratarea la... milzi
deficit:
- Lipsa de cunoa~tere a nevoilor Tn hidratarea
- Sa bea.. ml de... Tn... ore
organismului
- Sa aiba mucoasele umede in !ermen de... zile :
. : ,
. I
g) GrejUri ~ivarsaturi .. - Anxietate
- Sa.~i diminueze grelurile interrnen de... are
- Obi~nuinte alimentare deficitare
- Sa nu mai aiM greluri Tntertneri de... are
, - Sa.~i diminueze varsaturite TntElrmen de... ore
"
- Sa nu mai aiba varsaturi in termen de....are
l'
- Stare depresiva
- Sa-~i exprime acceptul de a bea ~i a manca in
h) Refuzul de a s~
alimenta ~i a se hidrata
- Lipsa de cunoa$tere a nevoilor in allmentalia termen de... zile
~i hidratarea organismului i '
- Sa man&ncela fiecare masa 0 alimentalie care sa
-Singuratate
conlin a a partie din fiecare cete 4 grupe mari de
ali mente in termen de... zile
- Sa bea... ml liehide (a specifica) Tn... are
i) Refuzul de a urma
- Obi~nuinle alimentare culturale dilerite
- Sa.ia eel pulin omasa pe zi, respectand regimulin
regimul (dieta)
- Upsa de cunoa~tere a alimentelor permisel
termen de... zile
interzise ~i a inlocuitorilor regimului (dietei)
- Sa-~i exprime acceptul de a urma regimul in termen
{
- Neacceptarea bolii
de... zile
3. A elimina
- - .
a) Constipalie
"
- Alimentalie neadecvata
- Sa eli mine un scaun moale Tntermen de... zile ,
- Anxietate
- Sa aiba scaun fara dificultate in termen de... zile
, - Diminuarea mobilitalii
- Sa Ii dispara semnele de constipalie
,
- Hidratare neadecvata
J
- Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor eficace de
;
eliminare
- Lipsa exercillului flzic
1 2 3 4
b) Deshidratare - Diaree - Sa nu prezinte nlci un semn de deshidratare in
- Lipsa ounoa~terii nelloilor de hidratare a termen de... zile
organismului - Sa aiba pielea supla ~i binehidratata in termen de...
- Varsaluri zile
- Sa prezlnte 0 plele fara pliuri cutanate in termen de...
zlle
- Sa alba mucoasele ~i conjunctivele umede in te~en
de... ore
c) Diareea -Anxietate - Sa-~i diminueze scaunele diarelce intermen de... zile
,
- Obi~nuinle alimentare deficiente - Sa elimine un scaun de. conslstenta normala in
- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor preventive termen de... zile
~I curative ale dlareei - Sa se exprime ca semnele de diaree au disparut
d) Incontinenta de fe- - L1psacontrolului sfincterulul anal - Sa elimine scaunulla nevoie in bazinet
cale - Sa defece la nevoie la toaleta
- Sa inceteze a mal avea Incontinenla in timpul zilei in
termen de... zile
,
- Sa inceteze a mai li incon.~9nt in termen de ... zile
.,
.
e) Incontinenta de fe- - Lipsa controlului sflncterelor - Sa elimine scaunul in bazinG!... la toaleta ... la nevoie
cale ~i urina - Sa urlneze in bazine!... in urlnar la toaleta ... la nevoie
- Sa nu aiba incontlnenta in termen de... zile
- Sa nu mal aibil. Incontinenli!. in termen de... zile
f) Incontlnenta urinara - Lipsa controlului sfind;rului vezlc;al - Sa urineze In bazinet la nevole
- Sa IJrineze la toaleta la nevoie
- Sa numal alba Incontinent~ zlua in termen de: .. zile
- Sa nu mal aiba incontinenta.!n termen de... zile
"
,
'.-=-- ..._ . -
14".
. ". e tm.iD.1;W~!IIIIJl1_M.!II4_1I/j"1II""'IIII'Rltfllln!ill.l!I'llill. 1Il--IIIiiIlI!llllll'III'5!I1!1- m __ lIlIIIII~~'~ll~llIIIlII_IlIIllli~~~~i~ __ I \ I I . I I l I W . IlISlIlIttllli .. 5!11lli1l P .:".!:
1
2
3
4
g) Retentie urinara
- P roces Infeejloslinflamator
- Sa urineze '" mitin ... ore in fiecare zl
:
- Sa-~i go/easca vezlca la liecare miejiune In termen
de... zile
4. A se mi~ca lli a) Clrculatie neadec-
- Diminuaraa mobilitalli
- Sa prezinte puis perjferic bine batut in termen de '"
a avea 0 buna vata
- Llpsa de cunoa~tere a mijloacelor de ame-
postura
zile
1I0rarea circula~ei
- Sa prezlnte extremltati calde in termen de... zile
- Sa-~i exprime diminuan:la durerii in termen de ... zile
- Sa-~I diminueze edemele membrelor inferioare cu ...
cm In termen de ... zile
'- Sa-~i exprime absenla duterii in termen de ... zile
- Sa-~I exprime dlminuarea senzatlel de greutate lli de
inconfort In termen de... zile"
C o)
,,~
~ bl Dlficultatelincaoi:J. - nil,,,,,,
~'.
cltate in a sa mi~oa ..
- Obosealatslablciune
. O J'''''' . . . lIur'ule .. ore
- Sa se ridice slngur ... minute... ore
- Llpsa de cunoa~tere a tehnicilor mobilizarii
- Sa mearga singur cu ajutorul:
- unul baston... minute ... ore
.., - unei c~rje... minute ... ore
-unui cadru ... minute.. ore
c) Edeme ale w cw o
- 9irculatie neadecvata
- Sa-si dlminueze edemele cu... r-;min termen de... zile
brelor
- Lipsa de cunoa~tere af:lijloacelor de dimi-
- Sa nu mal prezlnte edeme In termen de... zile
nuare a edemelor
d) Refuzul de a face - Durera
- Sa-~i exprime acceptul de ..a indeplini
aetivitali lizice
- Obosealatslabiciune, intoleranla la efor!
anumite
activitali in termen de... zile
- Lipsa interesului
- Sa indepllneasca activltaji singur ... cu ajutor ... in
termen de... zile
.
- Sa se ridice singur ... minute... ore
- Sa se ridice t:u ajutor ... minute ... ore
.
-;."~~L .. - - - ' | - , - _- - _ _ _ - " i B . \ I ! '; ; " f , . ; , l . .; . . . - \ 6 I - - - ~~; ~. " '7" ', ~ . .
_ _ _ _ . _ . _ _ . _ ; _ . . . _ . _ co. :. . . . . e" _ . _ . .:~c.',',.:" _.~: ..'::: ...._ _ ._
- - -
I
-

-

----------
1
2
3
4
- Sa mearga singur ... minute ... ore'
- Sa mearga cu ajutor ... minute ....ore
5. A dormi ~i a se a) Dificultate/incapa- - Anxietate
- Sa-~i faca sieste de... ore pe zi
odihni
citate in a se odihni - Durere
_ Sa aiba aC!ivitaji de destindere la' alegere in termen
- Dispnee/tuse
de ... zile
- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de destin-
_ Sa-~i exprlme 0stare de bine in termen de... zile
dere
b) Epuizare (istovire)
- Dificultate Tna stapani stresul -
_ Sa-~i exprime diminuarea epuizarii in termen de...
~ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de reme-
zile
; diere a epulzarii
- Sa-i dispara epuizarea in termen de ... zile
'"
_ Sa indeplineasca activitaji cotidiene dupa ritmul sau
Co)
~I interesele sale in termen de... zilEI'
CO
- c) Insomnie
-Anxietate
Sa doarma cate 20-30 minute In termen de... zile
- Durere
_ Sa doarma, ... ore fara intreruperein termen de ;.. zile
! -Stare depresiva
_ Sa doarma fara treziri in termen de ... zile
_ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de favo-
_ Sa doanna ... ore in fiecare noapte in termen de..
,rizare a somnului
zile
6. A se imbraca a) Dezinteres fala de - Confuzie
_ Sa-~i exprime interesul pentru a se imbraca in
~i dezbraca linuta vestimentara
- Stare depreslva
termen de... zile
- Slablciune/obdseala
- Sa-~i aleaga ve~minte adecvatezilnic
,
_ Sa se imbrace zilnic in termend~ ... zile
'i/ '
b) Dificultate/incapa-
- Diminuarea mobilitajii
_ Sa se imbrace/dezbrace singur in termen de... zile
cltate in a se imbraca ;;!
- Siabiciune/ol;loseala
_ Sa se Tncalje/descalje singur in termen de... zile
a se dezbraca
_ Sa-~i innoade cravata in termen'de ... zile
,
~'!Jj~t'" ."~~J'l.,M.'~"-':-.''i"
~
--

Co)
CO
(Q
r-:~
~,'-,""
1
-, 2 3 4 , '
7. A-~i menjine a) Hipertermie
- L1psa de cunoa;;tere a mijloacelor de - Sa-~i diminuezetemperatura cu .., grade Tn termen
temperatura
prevenire a electelorc~i1durii de ... zile
corpului in limite
- Proces infeiClioslinllamator
- Sa prezinte 0 temperatura in limite normale (36,4C
normale
r axilar, 3.7Cbucal, 37,6C rectal) Teltermen de ... zile
,
b) Hipotermie - Mediu rece (friguros)
- Sa-~i creasca temperatura cu ... grad(e) in termen de
'" zile
,
- Sa prezinte 0temperatura in limite normale (36,4C
!
axilar, 37C bucal, 37,6C rectal) in termen ,de... zi
(zile).
8. A Ii curat, a) Alterarea mucoasei - Deshidratare
- Sa prezinte 0 mucoasa bucalalntacta in termen de
ingrijit ~I a pro- bucale - Efectele secundare ale chimioterapiei ... zile
teja tegumentele 1
- Lipsa de cunoa;;tere a ingrijirilor preventive ;;i - Sa-;;i diminueze leziunile mucoasei bucale in
~i mucoasele
curative a leziunilor guril termen ... zile
b) Atingerea integritalii - Diliculta!ealincapacitatea de a se rrti;;ca - Sa prezinte 0 piele intacta in termen de ... zile
tegumentelor
- Incontinenla de fecale ~i urina - Sa-~i diminueze leziunea de la ... cm la ... cm in
- Lipsa de cunoa~tere a ingrijirilor preventive ~i termen de ... zile
curative a leziunilor pielii
- Sa-~i piminueze ro;;eala de la ... cm la ... cm in
'.
termen de ... z;ile
--
c) Dezinteres fala d~ _. Stare depresiva
- sa participe la ingrijirile sale dE' i~dena:
masurile de igiena: - Siabiciune/oboseala
'sa se coafeze in termen de... ,zile
- Perturbarea imaginii de sine
' sa sespele in termen de ... zile
~
' sa se barbiereasca in termen de ... zile
.. ' sa-~i spele dinlii in termende ... zile
,
, sa se machieze in termen de ... zile
, ' sa.~i ingrljeasca unghiile in termen de... zile
- Sa-~i faca singur ingrijirile de igiena in terman de ...
" zile -----------------------.,-,-----~----~------------
\~.
4
'iI'
1 2
3
,
d) Dificultate/incapa- - ConflJzie
- Sa-si faca singura ingrijirilede igiena in termen de ...
citate de a face ingrijiri
- Dimlnuarel:l motricitalii membrelor superioare
zile
de igiena
- Siabiciune/oboseala
- Sa se coafeze singlJra in termen de ... zile
-Sa-$i spele capul in term en de ... zile
- Sa se barbiereasca singur in termen de ... zile
- Sa se machleze singura in l~rmen de ... zile
" ,
- Sa" $i spele dintli in termen ,de... zile
- Sa-$i spele protezele dentate in termen de ... zile
- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile
- Sa-$i spele: - fala
.l~.
..,pieptul
- bralele
"
- picioarele
~ organele genitale
- Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile
e) Refuzul de l:l-$i face - Stare depresiva
- Sa-si exprime acceptul de a indeplini ingrijiri de igiena
ingrijirile de igiena .
- Siabiciune/oboseala
in termen de ... zile
" ~ L1psa de interes
- Sa-$i faca ingrijirile de igiena in termen de ... zile
- Sa se coafeze in term en de;.~ zile
-Sa Se spele pe cap in termen de ... zile
- Sa $e barbiereasca in term~n de ... zile
- Sa se machieze in termen de ... zile
,
- Sa-sl spele dinlii in termen de ... zile
- Sa-si spe!e protezele dentare in termende ... zile
- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile
- Sa-$i spele:
';'fala
- pieptul
,
- bratele
'.
w
C D
o
M.'" '.~-" " " ''M''i!'tr'tM.. 1S -,. '."I1II"!fti ""'77'__ we, "

1 2
, 3
4
- picioarele
- organele genitale
! R
- Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile
. ~
9. A evita a) Arixietate moderata
- Lipsa de cunoastere a miJloacelor ajutatoare
- Sa-si exprime diminuarea anxietalii iri)ermen de ...
pericolele
- Ameninlarea integritaVi fizice si/saLi psihice
zile
- Neaccesibilitatea 113 inform alii
- Sa-$i exprime disparilil:l an~letalii in termen de ... zile
- Sa-$i diminueze semnele " anxietalii in termen de ...
zile
- Sa demonstreze absenla ~emnelor de anxietate in
termen de .. zile
b) Anxietate severa -Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de
- Sa-$i exprime dirninuarea anxietaVi in termen de ...
~
extrema
"
autointervenlle in situ alii de criza
zile
- e 0almlnuar~ a semneror de anxietate
.-
in termen de ... zile
- Sa-$i diminueze anxietatea
113 un nivel U$or sau
moderat in termen de ... zile
c) Doliul
- Reaclie la pierderea unei condilii (stari), care
- Sa-$i exprime sentiment~le legat de pierdere in
:
ii facea placere persoanei sau a unui lucru care
termen de ... zlle
ii era in stapAnire
- Sa utilizeze anumite mijloace pentru a trece de fazele
- Reaetie 113 pierderea unei fiinte dragi
doliulul
- Sa-$i exprime inlelegerea reaetiilor de doliu in termen
de ... zile
- Sa-$i exprime acceptarea doliului in termen de ... zile
-
d) Dificultate/incapa-
- Lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase
- Sa-$i exprime inlelegeres fala de ingrijirile de
citate de a-$i pastra de viala
sanatate in termen de ... zile '~
sanatatea
:
- Sa-$i exprime acceptareatratamentului in termen
de ... zile
..
-
, ' ~ ..'
1
- - - - - - - - -