PIROIECT DE SEMESTRU SISTEME MECATRONICE

MOTOR ELECTRIC CU PISTON SI SISTEM DE TIP BIELA MANIVELA

NUME : SIMBOTELECAN IONUT PROFIL : MECATRONICA AN : III

INDRUMAR : RUS MARIUS

MOTOR ELECTRIC CU PISTON SI MECANISM DE TIP BIELA-MANIVELA

Introducere
Ideile principale n crearea acestui motor este de a combate n primul rnd poluarea mediului care este cel mai important, de a reduce la 0 consumul de combustibil, i de a realiza o for pe arbore aproape egal cu cea a unui motor cu ardere intern cu un consum mic de energie electric.

Functionare
Motorul va fi realiat din magnetzi naturali si electro magnetzi, care sunt principalele component in functionarea acestui motor, si va fi asemanator unui motor cu ardere interna avand mai departe ca si componente pistoane, biele, arbore cotit, cilindrii de ghidare a pistoanelor, bucse excentrice montate pe pistoane, bariere optice pentru detectarea pozitiei pistonului, microcontrolar care culege informatziile barierelor optice si transmite frecventza curentului in electromagnetzi in functie de pozitia pistonului. Motorul va functiona cu ajutorul energiei electrice si a energiei permanente din magnetii naturali neodim. Energia electrica trecand printrun bobinaj va forma un camp magnetic care isi va schimba intrun ritm foarte rapid polaritatea campului magnetic astfel va atrage si va respinge pistonul, pe capul caruia se afla magnetul natural neodim. Miscarile de translatie create vor fi transmise cu ajutorul bielelor la arboreal cotit care in urma actionarii va realiza o miscare de rotatie.

Pri component
Motorul este compus din: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Pistoane Magnei permaneni (neodim) Biele Arbore coti Electromagnei Driver

1. In comparative cu pistonul motorului cu ardere interna, ca si forma, ramane asemanator, in schimb difera materialul din ce este executat, astfel devenind mai usor, si in loc de segmantzii care inchidea ermetic pe camasa formanduse astfel o compresie in urma exploziei la pistonul motorului cu ardere interna vom avea o bucsa excentrica care ne ofera gidarea pistonului pe camasa si reducerea frecarii obtinand astfel un randament cat mai bun.

2. Magnetul tip neodim-fier-bor (NdFeB), cunoscut si sub numele de neodymium sau supermagneti este unul dintre magnetii care contine un metal din categoria pamanturilor rare care depaseste forta coercitiva si produsul energetic al oricarui magnet cunoscut pana acum. Din acest motiv, acest produs reprezinta generatia noua a magnetilor ce au la baza metale rare. Magnetii din neodim sunt foarte stabili. Sunt putin sensibili la campurile magnetice externe, dar sunt predispusi la corodare si in cazul temperaturilor inalte isi pot pierde magnetismul. Avantajul net al magnetilor tip NdFeB este functionarea sigura si caracteristici magnetice excelente raportate la o masa mai mica. Magnetii neodim sunt protejati la suprafata cu zinc (Zn), nichel (Ni) sau rasini epoxidice. Acest tip de magnet trebuie protejat la suprafata, fiindca in lipsa acestuia se corodeaza rapid.

Pentru acest motor se va folosi magneti neodim EURONEO-2 de forma disc compus din material NdFeB de tip N48 cu diametru de 10 mm si grosimea de 5 mm. Acest tip de magneti au urmatoarele proprietati: Remanenta: BR

- mT: 1380-1420 - kGs: 13.8-14.2 Forta coerctiva: Hcb - kA/m 923 - kOe 11.6 Forta coerctiva intrinseca: Hcj - kA/m: 876 - kO/m: 12 Produs energetic maxim: Bh max - kJ/m3: 366-390 - MGOe: 46-49 Temperature de lucru maxim: 80C

3. Biela isi va pastra forma precum cea a motorului cu ardere interna insa dinou materialul va fi diferit pentru a fi cat mai usor, astfel ne avand ardere si temperature inalte putem folosi si material din masa plastic de o inalta rezistenta la rupere si la socuri.

4. Arborele realizat din otel OLC 50 ca si biela isi pastreaza forma.

5. Electro magnetii vor fi realizatzi dintrun bobinaj din cupru infasurat pe un miez din ferita. Din legea lui Amper avem : B= inductia magnetica din interiorul bobinei u: permeabilitatea magnetica relativa a miezului bobinei uo: permeabilitatea magnetica absoluta a vidului N= numarul de spire I= curentul electric prin bobina l= lungimea bobinei

Pe de alta parte inductanta se defineste ca fiind coeficientul de proportionalitate intre fluxul magnetic si curentul electric. ?= LI ? : fluxul magnetic prin bobina L : inductanta bobinei Fluxul magnetic ? este inductia magnetica B inmultita cu aria sectiunii transversale S a bobinei si inmultita cu numarul de spire N. ?=NBS Pentru un miez de fier cu intrefier Fluxul magnetic creat de N spire la un curent I produce o forta F= (N * I) / 0.796 rel (1). unde F: forta magnetica in Amperi.spire N: numarul de spire I: curentul in Amperi Intensitatea campului magnetic este definita ca forta magnetica pe unitatea de lungime Intensitatea campului magnetic H=F/l relatia (2) unde H: forta mag F: forta magnetica in Amperi.spire l: lungimea campului magnetic. Permeabilitatea magnetica (Mu) este definita de : Mu=B/H unde Mu:Permeabilitatea B:Densitatea fluxului magnetic H:Forta magnetica In aer H este numeric egala cu densitatea de flux B

Permeabilitatea este echivalentul conductivitatii in circuitele electrice. Permeabilitate in miezurile de fier nu este constanta ci variaza cand fluxul este variat. Relatia dintre B, H si Mu este aratata de "caracteristica B/H" a fierului.

Valoarea lui Mu la orice punct este valoarea lui B impartita la H pentru acel punct. In general materialele din aliaje de fier au valori mari ale lui Mu, ceea ce implica ca fierul are conductivitate mare sau rezistenta mica la fluxul magnetic. La polul opus aerul are conductivitate scazuta deci rezistenta mare si este un material rau conducator al fluxului magnetic. In urma formulelor avem: 1400 gaus la = 10mm = 1cm Sectiunea miezului de fier 5x5 N = 720 spire D = 10 mm li = 12cm

Conform brutef-force N=x B=? la = lungimea interfier = 2 H=B H = A spire/cm B = gauss = 1400 H=b B = F/la F = B*la F= . N x I = 0.796 x B x la B = 1400 la = 2 cm N x I = 0.796 x B x la N x I = 0.796 x 1400 x 2 = 2228.8 N x I = 2228.8 A spira I=

6. Partea de comanda a acestui motor este controlata printr-un microcontroler care preia informatiile transmise de barierele optice si transmise la electromagnetzi in functie de pozitia pistonului.

Schema electrica:

Sectiunea transversala :