Micromasini Curs 3

Magneti permanenti (MP) pentru excitatia micromotoarelor (micormasinilor

electrice).
Magnetii permanenti (MP) trebuie sa satisfaca unele cerinte:
 Stabilitate de lunga durata a caracteristicilor magnetice;
 Sa fie rezistenti la socuri si la actiunea agentilor chimici;
 Sa posede o rezistivitate electrica mare;
 Modificarile fluxului inductor generat de supracurenti sa fie
reversibile;
 Temperatura maxima de functionare a MP sa fie mai mare ca
temperatura corespunzatoare circuitului magnetic al micromotorului;

Materialul din care este realizat MP este caracterizat de curba de demagnetizare

care este definita:

 Inductia magnetica remanenta (Br), defineste densitatea maxima de flux pe

care o produce MP

 Intensitatea campului magnetic coercitiv (Hc), defineste rezistenta MP la

actiunea campului demagnetizant exterior.

Performantele MP pot fi caracterizate prin densitatea de energie din MP:

, aceasta energie variaza de la 0 (zero) la un maximum

( punctul A, fig.1), numit indice de calitate: .

 Micromotoare de curent continuu cu magneti permanenti
(mM de c.c. cu MP).

Lipsa infasurarilor de excitatie, a bornelor de acces si a surselor de

alimentare a infasurarilor de excitatie a determinat eliminarea pierderilor de
excitatie, rezultand o incalzire mica (scazuta).

Utilizare:
 Aplicatie cu reglaj continuu cu viteze, cand sarcina este variabila cu socuri
frecvente si cand functioneaza in medii fara pericole de explozie.

Dezavantaje
 Prezenta colectorului;
 Fenomenul de comutatie;
 Zgomot puternic;

Constructia statorului (inductorului)

MP produc campul magnetic statoric (inductor) si tipul lor influenteaza constructia
micromotorului.

- La micromotorul cu MP plasati radial ( MP polari), nu exista campuri

magnetice de dispersie exterioare (carcasa metalica are efect de ecran).
- La micromotorul cu MP plasati tangential (MP interpolari), piesele polare
ecraneaza (protejeaza) MP impotriva campurilor demagnetizante produse de
impulsurile de curent din rotor (indus).
 -
Sistemul inductor al micromotorului poate fi realizat si cu MP din ferita ( fig.3).

Constructia rotorului (indusului)

Rotorul cu Fier si crescaturi.

Micromotoarele cu performante normale pot fi realizate in constructie calsica cu

rotor din tole si bobinaj in crescaturi (fig.4). Intru-cat miezul din fier este supus
unui ciclu de magnetizare, in tole apar pierderi prin histerezis si curenti turbionari.

Cand statorul este realizat cu MP din ferita, rotorul are dinti ingusti si crescatura
lata, deoarece fluxul pe pol si inductia intrefier sunt scazute. Crescaturile sunt
mari, fiind necesare mai multe conductoare pentru a obtine cuplul dorit, iar
raportul greutate fier-cupru rezulta mic (micromotr din cuplu – fig.5.a).
Pentru statorul cu MP AlNiCo sau din pamanturi rare, crescaturile au acelasi
numar dar latime mai mica; Raportul greutate fier-cupru este mai mare ca in cazul
utilizarii MP din ferita (micromotor din fier – fig.5.b).

Rotorul fara crescaturi (fig.6). Miezul de fier este neted si fara dinti si crescaturi.

Pulsatiile de cuplu la viteze mici sunt eliminate.

Cuplul este de natura electrodinamica si actioneaza asupra conductoarelor din
intrefier.

Rotorul cu bobina mobila ( fara fier – fig.7).

Determina o reducere foarte accentuata a momentului de inertie si eliminarea
pierderilor in fier. Miezul rotorului (fig.7) este fixat in consola la un capat, iar
bobinajul (forma unui cilindru rigid) se roteste in intrefierul marit.

Rotorul disc (fig.10) este realizat din material neferomagnetic, astfel incat influenta
reactiei indusului este neglijabila, fluxul de reactie a indusului se inchide prin aer.
Conductoarele active ale bobinajului sunt radiale si plasate pe un disc-suport care
se roteste in intrefierul axial.
Functionarea micromotoarelor cu rotor disc are avantaje:
- Inertie mecanica foarte mica;
- Nu exista pierderi prin histerezis magnetic si curenti turbionari;
- Campul magnetic este uniform in intrefier;
- Solicitari mecanice mici asupra axului micromotorului;
- Constante de tip mici;

Rotorul disc se realizeaza prin stantare, bobinare si corodare electrochimica (rotor

disc imprimat).
Rotorul obtinut prin stantare nu prezinta colector distinct, periile calcand pe
portiunea mai ingrosata (dinspre axul rotorului) a conductoarelor. Variantele mai
performante prezinta colectori distinct care creste durata de viata a rotorului.

Rotorul disc imprimat (fig.12) este realizat din folie din sticlotextolit dubluplacat
cu folie din cupru, prin corodare electrochimica pe ambele fete.

Elemente constructive comune:

Colectorul, periile si portperiile, lagarele si portlagarele.