Organizarea si executarea activitatilor de ntretinere si curatenie a navei Art. 335.

- De felul cum este ntretinuta o nava, instalatiile si ambarcatiunile sale, depinde aspectul marinaresc al navei si este apreciat gradul de cultura marinareasca a echipajului. Art. 336. - (1) Pentru mentinerea n perfecta stare de functionare a navei si tehnicii din dotare, a aspectului marinaresc si curateniei, corespunzatoare cerintelor igienico-sanitare, prin programul orar se afecteaza timp pentru ntretinerea tehnicii si curatenia navei, zilnic # 919r177j 1;i saptamnal. ndatoririle echipajului navei pentru executarea acestor activitati se stabilesc prin "rolul pentru ntretinerea tehnica si curatenia navei". (2) Persoanele care sunt stabilite prin rol sa conduca ntretinerea si curatenia raspund de calitatea si de executarea la timp a acestora. (3) Rolul de ntretinere si curatenie trebuie sa prevada repartizarea echipajului pentru curatenia tuturor puntilor, suprastructurilor, bordajului si compartimentelor, ntr-o ordine care sa excluda posibilitatea murdaririi sectoarelor care au fost curatate. Art. 337. - Ofiterul secund conduce programul de ntretinere si de curatenie conform rolului, folosind n acest scop personalul de serviciu. Art. 338. - n compartimentele care nu necesita executarea curateniei zilnic (dublu fund, puturile lanturilor, etc.), curatenia se face periodic, cu echipe special numite de fiecare data din echipaj, sub supravegherea persoanelor care raspund de aceste compartimente. Art. 339. - Activitatile de ntretinere curenta a corpului navei, a masinilor, utilajelor, instalatiilor si echipamentelor navei se executa de regula de catre personalul care le exploateaza. Art. 340. - (1) Activitatile de ntretinere curenta se executa n mod organizat, pe baza unui plan de munca ntocmit de sefii de serviciu de la bord si aprobat de comandant. Planul de munca se elaboreaza lunar pentru durata ntregii activitati de ntretinere si pentru a putea fi mai usor de urmarit, planul de munca general se poate defalca pe planuri saptamnale, n functie de care se stabilesc si se executa activitatile zilnice de ntretinere. (2) La elaborarea planului de munca se va tine seama de: a) situatia navei, corespunzatoare starii ei tehnice (operativa, santier etc.); b) lucrarile de ntretinere necesare a fi executate la bord (natura si volumul lor); c) personalul din echipaj disponibil pentru executarea lucrarilor de ntretinere; d) timpul necesar pentru lucrarile curente care se executa cu mijloacele bordului;

e) timpul necesar pentru activitatile de instruire si de antrenare a echipajului; (3) Planul de munca saptamnal se elaboreaza n vinerea care precede saptamna la care se refera planul. Odata cu acesta, pe servicii se face si bilantul activitatilor saptamnii ncheiate si se aduce la cunostinta echipajului planul de munca pentru saptamna care urmeaza. (4) Din planul de munca general fiecare sef de serviciu de la bord si extrage sarcinile ce revin personalului din subordinea sa, pe care le planifica n timp, n functie de specificul activitatilor serviciului respectiv. Art. 341. - Lucrarile de efectuat zilnic, care decurg din planul de munca se decid si se conduc de catre sefii de servicii de la bord prin sefii de echipe (posturi, sectoare, etc.) din subordine si cuprind, de regula: a) pentru serviciul punte: ordinea pe punte, curatenia interioara si exterioara a navei, ntretinerea corpului navei si a instalatiilor de punte, ntretinerea materialelor de vitalitate, salvare, stingere a incendiilor si a altor materiale de inventar, lucrari de protejare a materialelor de la bord, etc.; b) pentru serviciul masini: curatenia n compartimentul masini si n spatiile anexe, lucrari de ntretinere a instalatiilor si echipamentelor, ntretinerea materialelor de vitalitate si de stingere a incendiilor, etc.; c) pentru serviciul administrativ: curatenia n spatiile destinate cazarii personalului si n sectoarele de activitate ale serviciului, serviciul curent la bucatarii, oficii, careuri, etc., ntretinerea materialelor de inventar, activitati necesare pentru asigurarea pastrarii alimentelor n bune conditii, etc.; Art. 342. - Fiecare membru al echipajului este dator sa cunoasca, la locul sau de munca, masinile, utilajele, instalatiile, aparatele sau echipamentele pe care le exploateaza, precum si normele tehnice privind exploatarea, ntretinerea, revizia si repararea acestora; el trebuie sa fie capabil sa foloseasca aceste mijloace tehnice n conditii de siguranta si la capacitatea lor optima de productie. (2) sefii de servicii care exploateaza mijloacele tehnice de la bordul navei au obligatia sa instruiasca personalul din subordine si sa i acorde asistenta necesara pentru asigurarea unei exploatari corecte cu respectarea normelor de protectia muncii. (3) Nici un membru al echipajului sau persoana mbarcata nu are dreptul sa exploateze masini, utilaje, instalatii, echipamente sau aparatura daca nu este prevazut n rol sau prin atributii de serviciu. Art. 343. - Fiecare post trebuie dotat cu instructiuni tehnice pentru exploatarea, ntretinerea si efectuarea reviziei si remedierilor masinilor, utilajelor, instalatiilor, echipamentelor si aparatelor de care dispune. Exploatarea mijloacelor tehnice de la bord trebuie facuta n conformitate cu prevederile acestor instructiuni.

Art. 344. - (1) Echipajul navei este obligat sa supravegheze lucrarile de reparatii si ntretineri executate de personalul santierelor sau atelierelor de reparatii, conform dispozitiilor sefilor ierarhici. (2) La executarea remedierilor cu mijloacele bordului, echipajul navei trebuie sa respecte normele prevazute n cartea tehnica a instalatiei respective. SECIUNEA a 2-a Lucrari de ntretinere a navei Art. 345. - (1) Lucrarile de ntretinere sistematica si de remediere a defectiunilor aparute, cu posibilitatile existente la bord, reprezinta una dintre cele mai importante sarcini ale echipajului. (2) Echipa de punte asigura ntretinerea corpului, compartimentelor, tancurilor dublului fund, picurilor, tancurilor pentru apa potabila, apa tehnica, apa de balast cu conductele aferente, arborada si greementul, scarile, scara de pilot, instalatiile de punte ale navei (fara partea lor mecanica si electrica), mijloacele de salvare, de avarie si de stins incendiu. n conformitate cu regulile de exploatare tehnica si a regulilor de la bord, zilnic se executa ntretinerea instalatiilor si verificarea acestora nainte punerii n functiune. (3) La executarea fiecarui gen de lucrari, la nava trebuie respectate cu strictete regulile de securitate a muncii. De instructajul periodic si ocazional la lucrul n arborada si n afara bordajului raspunde capitanul secund al navei si l executa nemijlocit seful de echipaj. Membrii echipajului care au parcurs instructajul semneaza n registrul de instruire sau n fisa individuala de protectia muncii. Daca este necesar, seful de echipaj arata (demonstreaza) procedeele nepericuloase de lucru. Art. 346. - (1) Aspectarea corpului navei n scopul verificarii sale tehnice si ntretinerii se executa la termenele prevazute de Registrele de clasificare si Instructiunile tehnice specifice. (2) La aspectarea corpului se acorda o deosebita atentie acelor parti care au deformatii (ndoituri mecanice, basele) si de asemenea punctelor de concentrare a tensiunilor unde este posibila aparitia fisurilor (legatura dintre parapet si foile superioare de bordaj). (3) De asemenea, daca nava este prevazuta cu greutati de balast, de exemplu, din fonta sau ciment, acestea se disloca periodic, pentru a verifica starea corpului unde acestea sunt amplasate. Cum greutatile de balast contribuie la cresterea stabilitatii navei ,operatiunea necesita un timp mare de lucru si se executa de regula cnd nava se afla pe doc sau la lucrari n santier. Dupa ndepartarea greutatilor, locul se curata si se acopera cu o compozitie anticoroziva, apoi greutatile se aseaza la locurile prevazute si se amareaza foarte bine. Balastul turnat din ciment se aspecteaza urmarindu-se aderenta la corp si absenta fisurilor. (4) Bordajul exterior se aspecteaza cu deosebita atentie si daca este necesar se curata si se pitureaza narile, deschiderile din bordaj, n special acele zone care ruginesc mai intens.

(5) n interiorul corpului sunt supuse corodarii intensive acele compartimente unde umiditatea este ridicata: tancurile de balast, putul lantului, santinele, puturile de drenaj. Aceste compartimente se ventileaza sistematic, se controleaza periodic pentru a depista locurile cu rugina si cu stratul de pitura degradat. Imediat se curata si se pitureaza. (6) ntretinerea carenei presupune n primul rnd asigurarea etanseitatii sale, infiltrarea de apa trebuie nlaturata imediat pentru a evita nrautatirea flotabilitatii si stabilitatii navei. Art. 347. - (1) ntretinerea suprastructurilor metalice consta n principal n mentinerea n buna stare a acoperirilor . (2) Pe timpul inspectarii suprastructurilor se acorda atentie deosebita locurilor de trecere a tubulaturilor de apa si aburi, starii hublourilor din aliaje de aluminiu, mbinarilor din metal si aliaje diferite, locurilor de convergenta a foilor de tabla cu nvelisul de lemn al puntilor. Portiunile din pereti cu semne de rugina se curata si se pitureaza , iar cele corodate puternic se nlocuiesc cu ocazia celei mai apropiate reparatii n santier. (3) Hublourile si usile de la suprastructuri trebuie sa se nchida etans. (4) Filetele suruburilor, fluturii de la usi si hublouri, balamalele trebuie curatate si unse. Cel putin o data pe luna se dau cu creta garniturile de cauciuc de la usi, hublouri si luminatoare. Art. 348. - (1) Din punct de vedere al ntretinerii, compartimentele navei pot fi mpartite n doua grupe: n prima grupa intra compartimentul masini, compartimentul pompelor, tunelelor axelor elicelor, n a doua grupa intra compartimentele (ncaperile) de locuit, auxiliare, de serviciu, pentru preparat hrana, grupurile sanitare, medicale si magaziile. (2) Compartimentul masini se ntretine zilnic, se aduna stupele, lavetele mbibate cu ulei, sunt periculoase la autoaprindere. Compartimentele pompelor se ntretin ca si diferitele tunele pe masura necesitatilor. (3) Scarile, balustrazile, panourile de pe punti si din compartimente trebuie bine prinse, sterse si uscate. Daca se impune pentru nevoi de reparatii scoaterea panourilor din aceste locuri, zonele se mprejmuiesc si se ilumineaza. Pe mprejmuire se agata tablite de avertizare. (4) Pentru colectarea scurgerilor de apa, ulei, combustibili de sub mecanismele si echipamentele compartimentului masini, vor fi prevazute conducte de drenaj ce duc la tancurile de colectare (drenaj). Trebuie sa se urmareasca ca tubulaturile de drenaj sa nu fie nfundate. Santina compartimentului masini se curata si se usuca n conformitate cu "Conventia Internationala pentru Prevenirea Poluarii de Catre Nave". (5) Instalatia de iluminat din compartimente trebuie mentinuta n permanenta stare de functionare, corpurile de iluminat si lampile trebuie curatate periodic.

(6) n fiecare compartiment se dispun numai acele echipamente pentru care este destinat compartimentul. Obiectele mobile se fixeaza astfel nct sa nu se deplaseze pe timpul balansului navei si n acelasi timp sa permita accesul liber la ele. (7) Toate substantele inflamabile, lacurile, vopselele, uleiurile se pastreaza n magaziile de pituri numai n vase nchise. Trebuie urmarit neaparat ca puntea n aceste compartimente sa fie curata si uscata, iar ventilatia n eficienta. (8) Pentru prevenirea mbolnavirilor infectioase, se curata exemplar ncaperile blocului alimentar si grupurile sanitare ( bai ,dusuri ,WC). (9) n ncaperi trebuie urmarit: a) b) lemnul lacuit se sterge cu crpe moi, curate, uscate; geamurile si oglinzile se spala cu o solutie de apa si detergent ,apoi se usuca cu

crpe sau piele de caprioara; c) obiectele din alama, cupru, bronz se lustruiesc cu pasta de furbisat. Dupa

lustruire obiectele se acopera cu 2-3 straturi de lac, ceea ce pastreaza 3-4 luni aspectul placut; d) si detergent; e) chiuvetele din fonta, metalice emailate si din materiale plastice, cazile, WCplacutele din ceramica si materiale plastice se spala periodic cu o solutie de apa

urile se spala cu solutie fierbinte cu sapun sau detergent, apoi se dezinfecteaza si se clatesc cu apa curata; f) ridicata. Art. 349. - (1) La ntretinerea puntilor se acorda atentie deosebita locurilor de mbinare ale acestora cu suprastructura, cu peretii ,cu ramele tambuchiurilor, curateniei orificiilor de scurgere a apei si gratarele acestora. Puntile descoperite trebuie sa fie curate n permanenta, trebuie nlaturata la timp apa ,zapada si gheata. (2) Se vor urmarii locurile de pe puntile superioare si din ncaperi unde se poate aduna apa, spre exemplu, n zona de trecere a tubulaturilor, locurile de prindere a postamentului mecanismelor de punte, babalele si diferitele instalatii de legare si remorcare. Daca dupa aspectare se observa degradarea piturii, aceasta se reface imediat. Nu se va permite nceperea corodarii materialului. portiunile cimentate se remediaza imediat n special n ncaperile cu umiditate

Art. 350. - La controlul tancurilor din dublu fund, picurilor si rezervelor (cisternelor) dispuse n afara dublului fund, se apreciaza nainte de toate starea tubulaturilor, serpentinelor de ncalzire, etanseitatea nchiderilor si a mbinarilor nituite sau sudate. Trebuie avut n vedere ca n rezervoarele de combustibil se corodeaza mai intens partea superioara (ca si linia de plutire variabila a bordajului exterior). Acest lucru este valabil si pentru tancurile de balast si de apa potabila n cazul ca n partea inferioara are turnata protectie de ciment. n cazul compartimentelor uscate de la dublul fund (coferdamurile dispuse sub compartimentul caldari), acestea se uzeaza rapid pe toata naltimea compartimentului. (2) Daca pe timpul controlului se depisteaza scurgeri sau neetanseitati ,se remediaza nentrziat defectiunea cu mijloacele bordului. (3) Instalatiile de ambarcare apa, inclusiv a cisternelor pentru apa potabila si pentru apa dulce sanitara, trebuie sa corespunda cerintelor "Regulilor sanitare". (4) Tancurile pentru apa potabila si sanitara sunt piturate n interior cu vopsea netoxica. Cu toate acestea, aceste acoperiri au neajunsuri esentiale. Spre exemplu, apa din tancurile acoperite cu vopsele pe baza de etanol trebuie trecuta obligatoriu prin filtru de carbune activ. Este apreciata ca reusita construirea tancurilor din otel si placarea acestora cu otel inoxidabil. La aceste tancuri, suprafata interioara nu necesita dect spalare obisnuita si nlaturarea depunerilor. Toate tancurile de apa potabila se recomanda a se cimenta cu o solutie de lapte de ciment. Art. 351. - (1) Controlnd arborada se acorda atentie fixarii coloanelor, arborilor, arboretilor, bigilor, cheilor de mpreunare si a altor detalii si accesorii de pe catarge si capelaturi. (2) O conditie determinanta n asigurarea ntretinerii arboradei, att metalice ct si din lemn, este refacerea n timp a acoperirilor cu lacuri si vopsele. nainte de piturare (totala sau partiala) arborada se curata, se spala, se usuca si la nevoie se rascheteaza. (3) Parmele de la manevrele fixe, trebuie sa fie tot timpul ntinse, iar capetele lor prinse de detaliile metalice sa aiba rodante. Matiselile si patronarile trebuie sa nu aiba asperitati. (4) ntinzatorii trebuie sa fie ntretinuti, unsi si dupa ntindere sa fie asigurati cu saiba de siguranta si inel. ntinzatorii pot fi acoperiti cu tenda, care apoi se pitureaza. Accesoriile metalice ale manevrelor fixe si curente se curata periodic de rugina si se ung. Arborada metalica a tancurilor petroliere trebuie sa aiba mpamntare. (5) La descoperirea ruginei pe parma metalica a manevrelor fixe si curente, se curata si se prelucreaza cu gudron topit care nu contine acizi si baze. Gudronarea parmei se face initial transversal, apoi n lungul parmei. Daca aceasta operatiune se executa deasupra unei punti de lemn, aceasta n prealabil se stropeste cu apa sau se acopera cu rumegus sau tenda, pentru a fi protejata de eventualele scurgeri. (6) La deteriorarea acoperiri cu zinc si aparitia ruginei, portiunea trebuie curatata cu atentie si se acopera cu un strat subtire de banda smolita. Detaliile de greement cu uzura de 20% sau mai mare n diametru, de asemenea detaliile cu fisuri, ndoituri si deformatii, se scot din folosinta.

(7) Se interzice folosirea parmelor metalice cu vite sau fire rupte n proportie de 10% sau mai mult din numarul lor, n oricare loc al parmei pe o lungime egala cu de 8 ori diametrul parmei. Art. 352. - (1) La navele aflate n exploatare n ultimul timp, capata o raspndire tot mai mare curatirea operei vii cu nava la apa fara a mai fi necesara andocarea ei. Astfel au fost realizate o serie de echipamente speciale cu ajutorul carora se efectueaza sub apa nlaturarea depunerilor biologice care reduc viteza navei. (2) Pentru curatirea navelor aflate pe apa, n unele tari se foloseste instalatia "BRUSH BOT"- o perie din relon, lunga de 7 metri, cu diametrul la capatul activ de 0,8 metri, care se nclina si se apasa pe suprafata imersa a navei cu o instalatie hidraulica. (3) O alta instalatie folosita este "FROGGI" -se compune dintr-un motor pneumatic cu alimentare automata sau de la distanta, cu furtune lungi de pna la 80 metri si perii speciale din relon. (4) Periile permit aderenta completa cu suprafata, iar aceasta se accentueaza pe masura cresterii numarului de rotatii. Periile se deplaseaza usor pe suprafata n directia dorita. (5) Instalatia "SKAMP" reprezinta o carcasa cu diametrul de 1,5-2 metri, n interiorul careia se gasesc perii de relon. Instalatia se poate deplasa n orice directie, cu viteza de 16-18 m/min si curata bine toate depunerile de pe opera vie. Nu se foloseste n zona crmelor, elicei si chilelor de ruliu. Aceasta instalatie poate fi condusa manual si de la distanta, ceea ce permite curatarea pe vizibilitate redusa si la viteza curentului de pna la 4 noduri, adica n conditiile n care scafandrul lucreaza greu sau nu poate lucra. Art. 353. - ntretinerea magaziilor frigorifice aproape ca nu se deosebeste de ntretinerea magaziilor obisnuite, nsa existenta izolatiei termice impune unele masuri suplimentare. Astfel, dupa maturarea minutioasa a suprafetelor interioare si adunarea resturilor, magaziile frigorifice se usuca , iar instalatiile specifice se sterg cu crpa uscata. Art. 354. - Pe timpul ntretinerii instalatiilor frigorifice, se va urmari: a) se nlocuiesc); b) eficienta instalatiilor de frig ale magaziilor, functionarea scurgerilor de apa, verificarea lor prin turnarea apei; c) eficienta aparatelor pentru masurarea parametrilor aerului din interiorul magaziei (temperatura, umiditatea); d) integritatea ramei si a garniturilor tambuchiurilor si a capacelor magaziilor; starea izolatiei si a dispozitivelor ei de protectie (portiunile de izolatie umeda

e) etanseitatea capacelor de vizita ale izolatiei, a capacelor de santina, flanselor, ventilatoarelor si ale diferitelor tubulaturi; f) curatenia serpentinelor de racire ()pe ele nu trebuie sa fie zapada); daca este necesar sa se curete serpentinele, sub ele se aseaza o tenda. SECIUNEA a 3-a Lucrari de piturare a navelor Art. 355. - Prin pregatirea suprafetelor pentru piturare se ntelege ntregul ansamblu de lucrari executate pe suprafata ce urmeaza a fi vopsita, pna la aplicarea primului strat de acoperire. Printr-o pregatire minutioasa a suprafetei si aplicarea corecta a vopselei se asigura o piturare aspectuoasa si rezistenta, aceasta pregatire depinznd de caracteristicile suprafetei de piturat. Art. 356. - (1) La suprafetele metalice pregatirea pentru piturare se face prin nlaturarea de pe aceste suprafete a tuturor substantelor degradante (rugina, calamina, pete de grasime, vopseaua veche care nu a aderat bine). Rugina ramasa sub pelicula de pitura favorizeaza n continuare ruginirea, iar petele de grasime se opun aderentei piturii la suprafata de metal. (2) Pentru curatarea suprafetelor metalice ale navei n vederea piturarii se folosesc scule manuale (martagoane, raschete, perii de srma), sau mecanice (polizoare si ciocane electrice, turbine pneumatice cu perii de srma sau razuitoare, perii de srma mecanice). (3) De asemenea se poate folosi si flacara pentru curatarea metalelor de rugina, dar numai n locuri unde nu exista pericol de incendiu. (4) Dupa curatarea Perii de srma: corpului de rugina si vopseaua care nu are manuala si aderenta buna si dupa pneumatica degresare, se va spala cu apa dulce folosind periile de bordaj, se clateste cu apa potabila sub presiune si se sterge cu crpa uscata, iar nainte de grunduire se va mai sterge o data cu crpa usor nmuiata n white-spirt. Art. 357. - (1) La suprafetele din lemn pregatirea pentru piturare se face prin nlaturarea umezelii, prafului, murdariei, petelor grase si daca este cazul, ndepartarea bitumului (smoala) aflat n plus la

Raschete

Martagoane Martagon manuale mecanic

mbinari. nlaturarea bitumului se face cu fierul nrosit, suprafata smolita a lemnului se sterge cu acetona, se spala cu soda calcinata dizolvata n apa, urmata de o a doua spalare cu apa fierbinte n care s-a dizolvat detergent, se freaca cu periile de bordaj si n final se clateste bine cu multa apa dulce. (2) Daca pitura veche s-a pastrat bine pe suprafata de piturat, atunci aceasta numai se spala cu peria de bordaj cu o solutie de detergent dizolvat n apa dulce (eventual calda) si se clateste n final. (3) Daca pitura veche trebuie sa fie ndepartata aceasta operatiune se va executa cu ajutorul unor decapanti sau cu rascheta, dar se va avea mare atentie sa nu afectam suprafata de lemn (cioplituri, zgrieturi, etc.). (4) De regula suprafetele din lemn, prin uscare, vor afisa anumite fisuri, sau neuniformitati (lemnul prin proprietatile sale n mediu umed se va umfla - i creste volumul, iar n mediu uscat se contracta - i scade volumul). Aceste fisuri si adncituri se vor remedia nainte de piturare prin chituire, sau se astupa cu dopuri de lemn fixate cu clei de apa. (5) Etansarea corpului navelor si a ambarcatiunilor din lemn, a puntilor, se executa prin asa numita operatiune de calafatuire, care consta n introducerea (batere sau batisire) a unui material special pregatit (calafat) n spatiul gol (harmuz) dintre doua file alaturate. a) nainte de executarea operatiunii de calafatuire, se va verifica vechiul calafat si

daca nu corespunde pretentiilor (este putred si nu mai prezinta garantie) acesta se elimina fiind scos din harmuz cu ajutorul unor scule numite ciocuri de cioara. b) calafatul se prepara din sfilate de parma vegetala sau stupa, rasucite n podul Ciocuri de cioara Ciocan de palmelor si impregnate cu calafatuit minium de plumb, catran sau alte gudroane care le mentin timp ndelungat rezistenta la putrezire. c) introducerea calafatului n harmuz se face prin presare, batisirea realizndu-se cu ajutorul unor dalti speciale de calafatuit cu unul sau doua canale, prin batere fortata cu patarata sau ciocanul de calafatuit.

d) la exteriorul canalului calafatuit, calafatul se va proteja prin turnarea unui strat de smoala sau prin chituire. n contact cu mediul umed, cele doua file din lemn se vor umfla, vor presa calafatul dintre ele si astfel se realizeaza etansarea dintre acestea. Art. 358. - (1) Orice operatiune de piturare a unei suprafete metalice sau din lemn care nu mai are nici un alt strat de pitura se numeste grunduire, se aplica pe suprafete perfect uscate si curate si este cel mai important strat de acoperire deoarece realizeaza legatura dintre suprafata de piturat (metal sau lemn) si urmatoarele straturi. Grunduirea se poate realiza din unul sau doua straturi, pelicula aplicata trebuind sa mpiedice patrunderea apei, sa aiba o buna priza att fata de suprafata de piturat ct si fata de urmatoarele straturi de pitura. Piturile folosite pentru grunduire trebuie sa aiba vscozitate scazuta pentru a putea patrunde si nchide toti porii suprafetei. (2) Grundurile, n functie de suportul pe care-l au n compozitie pot fi grunduri n ulei, grunduri de lac, grunduri din rasini artificiale si grunduri speciale. Alegerea tipului de grund depinde de suprafata ce va fi ntretinuta prin grunduire, de conditiile n care aceasta se va afla si de compozitia piturii ce va fi aplicata peste grund. (3) Grundurile n ulei se prepara pe baza de suport natural de nalta calitate, din in sau cnepa, avnd drept pigment minium de plumb, albul de zinc sau zincul cromat. De regula grunduirea suprafetelor din otel se face cu grund fara plumb sau un amestec de minium de plumb si minium de fier, acestea avnd calitati anticorozive si de protectie la apa. Opera vie se grunduieste n totalitate, iar bordurile, suprastructurile si suprafetele metalice numai acolo unde s-a curatat pitura veche. Pentru o priza ct mai buna prima pelicula de grund pe suprafetele metalice se aplica manual cu penelul. Albul de zinc se foloseste pentru grunduirea suprafetelor interioare din lemn si pentru cele zincate sau din duraluminiu, pentru care este recomandat si cromatul de zinc. Grunduirea suprafetelor din lemn se face cu ulei de in fiert. (4) Grundurile de lac se folosesc pentru acoperiri rezistente ale suprafetelor, iar daca au n compozitie pigmenti din praf de aluminiu se folosesc pentru acoperirea suprafetelor zincate si din duraluminiu, la care piturile de plumb sau plumb si fier nu pot fi folosite (5) Grundurile din rasini artificiale se aplica pe suprafete metalice curate sau peste pitura de ulei veche, prinsa bine, la temperaturi nu mai mici de +150C. (6) Grundurile de protectie sunt pituri speciale, ce creeaza protectie anodica suprafetelor metalice, care prin piturare devin catozi si nu vor coroda, corodarii fiind supus numai pigmentul metalic din grund si prin urmare metalul va fi protejat ct stratul de grund de protectie se mentine pe suprafata. Art. 359. - (1) Chituirea este o operatiune ce se executa dupa grunduire si nainte de aplicarea altor straturi de pitura, n scopul nivelarii si egalizarii suprafetelor si consta din acoperirea cu chit a denivelarilor, scobiturilor si a altor neregularitati, chiar si fisuri mici. (2) Chiturile sunt solutii consistente compuse din suport, adaosuri si pigment, pot fi chituri n ulei, de lac, epoxidice sau nitrocelulozice. Ca adaos chiturile au n compunerea lor prafuri

metalice, praful de creta, ciment, fulgi de azbest, etc. iar suportul este n cantitate mult mai mica fapt ce permite slefuirea lui usoara. (3) Deoarece chiturile nu au calitati anticorozive, se vor aplica deasupra grundurilor, cu ajutorul unui spaclu, dar trebuie avut n vedere ca straturile prea groase de chit se vor usca greu si de cele mai multe ori nu se lipesc de grund, se contracta mult aparnd astfel crapaturi pe suprafata chituita. De aceea este preferabil ca straturile de chit sa fie subtiri, denivelarile mai mari sa se acopere prin mai multe straturi de chit, la aplicarea fiecarui strat, suprafata se netezeste si dupa ce se ntareste chitul, se slefuieste. Art. 360. - slefuirea suprafetelor chituite se poate face cu diferite materiale abrazive cum ar fi hrtia sticlata (glaspapir sau smirghel), piatra ponce sau de polizor, etc. si aceasta slefuire poate fi uscata n cazul chiturilor care contin cleiuri, sau uda (suprafata se uda permanent cu apa) n cazul chiturilor pe baza de ulei. Pentru o mai buna aderenta ntre straturile de pitura prin deschiderea porilor, se pot slefui suprafetele si dupa aplicarea si uscarea straturilor de pitura dar nu si dupa ultimul strat. Art. 361. - (1) Piturarea navei este o activitate foarte importanta care se executa cu mult simt de raspundere, ea reflecta nivelul maiestriei marinaresti, mbinnd esteticul cu utilul si la care participa cei mai buni marinari, pregatiti special pentru aceasta activitate. Pentru fiecare parte a corpului navei, pentru fiecare ncapere, aparat sau instalatie, se alege cte o anumita culoare sau categorie de pitura, n functie de situatia si destinatia suprafetei ce urmeaza a fi protejata cu vopsea. (2) Piturile n ulei folosite pentru suprafetele interioare si exterioare se pot fixa asupra vscozitatii de utilizare prin fluidizare cu ulei de in. Pentru piturarea suprafetelor exterioare se vor folosi pituri stabile la actiunea factorilor atmosferici cu proprietati anticorozive ca de exemplu: minium de plumb, cromat de plumb sau albul de plumb. (3) Emailurile au suportul din lacuri de ulei sau de rasini artificiale si se dizolva pna la fluiditatea de utilizare cu dizolvanti specifici fiecarui tip de email. Folosirea uleiului de in fiert sau a altor uleiuri pentru diluare, sau amestecul emailurilor cu pituri pe baza de ulei pentru obtinerea unor anumite culori va duce n mod sigur la compromiterea acestor componente amestecate. (4) Piturile epoxidice sunt emailuri speciale obtinute pe baza de rasini epoxidice, se aplica numai peste anumite grunduri speciale, la temperaturi de 10O - 15OC, fiind destinate n principal piturarii tancurilor petroliere. (5) Piturile pe baza de aluminiu au n compozitia lor praf de aluminiu, se aplica de regula fara grund n doua straturi, primul start tinnd loc de grund. (6) Piturile antivegetative au calitatea de a mpiedica depunerea pe opera vie a navei a diferitelor organisme de origine vegetala sau animala, avnd n compozitia lor diferite substante toxice (plumb si mercur), ce vor intra n reactie cu apa de mare, crend astfel o solutie toxica prin dizolvarea partiala cu apa de mare. Viteza de dizolvare a toxinelor este diferita pentru diferite

pituri trebuind astfel sa formeze o concentratie mortala pentru organismele marine si aceasta viteza nu trebuie sa fie prea mare, pentru ca pitura sa se pastreze ct mai mult timp. Piturarea se face n doua straturi cu penelul sau pistolul de vopsit, peste pitura anticoroziva (oxizi de plumb si de mercur fiind daunatori pentru otelul nepiturat), timpul de uscare a ultimului strat fiind de 6-12 ore, nava trebuie sa fie lansata de pe doc la apa nainte de expirarea acestui timp, nepermitndu-ise astfel uscarea si ntarirea, pentru a-i facilita intrarea n reactie cu apa de mare. (7) Pitura anticorosiva se aplica pe suprafetele metalice aflate n apa, naintea piturarii antivegetative, actionnd astfel ca un izolator. (8) Pitura de fasa se aplica n zona cuprinsa ntre linia de plutire a navei goale si linia de plutire a navei ncarcate la maxim, zona care este cnd n apa cnd n aer si de aceea pitura care se va aplica aici, va avea un pigment la fel de pregnant ca si piturile anticorosiva si antivegetativa si care se usuca foarte repede. (9) Pitura bituminoasa are n compozitia sa bitum amestecat cu seu sau rasina, se foloseste pe suprafetele metalice ale operei vii, deoarece realizeaza o buna protectie mpotriva coroziunii. (10) Pitura ignifuga sau de cos prezinta particularitatea ca are n compozitia sa substante rezistente la caldura si la degradari. (11) Lacurile sunt solutii de rasini naturale sau sintetice, amestecate cu substante volatile (dizolvanti), care le permit dizolvarea pentru a putea fi aplicate pe suprafete sub forma de pelicule. La uscare dizolvantul se volatilizeaza, iar rasina ca parte nevolatila ramne ntinsa pe suprafata ca o pelicula rezistenta, elastica si lucioasa. Pentru a da peliculei de lac diferite culori se poate combina cu pigmenti obtinndu-se astfel emailul. Lacurile pot fi n ulei, alchidice, polieterice sau poliuretanice, lacuri bituminoase, etc. Art. 362. - (1) Piturarea suprafetelor metalice sau din lemn se face numai dupa ce stratul de grund s-a ntarit, operatie care se poate executa cu penelul (manual), sau cu pistolul de vopsit (mecanic). (2) Pentru folosirea penelelor la piturare se vor respecta urmatoarele reguli: a) nainte de utilizare, penelele noi se patroneaza strns cu saula si se tin 30 min n apa, pentru a deveni comode la folosire, a le mari rezistenta si a nu lasa par pe suprafata piturata; b) dupa folosire, penelele se vor tine un timp ntr-un vas cu diluant si dupa aceea se spala cu petrol sau terebentina; c) penelul se nmoaie n vasul cu pitura numai cu partea inferioara (cca. 1/3 din par), ca sa nu se ia prea multa pitura o data, surplusul ndepartndu-se prin apasarea penelului pe marginea vasului cu pitura; Tipuri de penele

d) pitura luata cu penelul se aplica pe suprafata initial n dungi separate verticale, dupa care se ntinde si se retuseaza cu atentie, mnuind penelul la nceput ntr-o directie si apoi pe o alta directie perpendiculara pe prima; e) penelul pe timpul folosirii se tine de mner ntr-o pozitie oblica (la 45O) fata de suprafata de piturat, nclinare care se va modifica n mod continuu si cursiv de la stnga la dreapta si de sus n jos si invers, dupa directiile n care este mnuit; f) pitura se ntinde bine, ultimele deplasari ale penelului se executa de sus n jos, la fiecare noua deplasare se va ridica penelul de pe suprafata piturata; la piturarea suprafetelor de lemn ultimul strat se va aplica n directia fibrelor lemnului; g) pitura se aplica n straturi foarte subtiri, fiind preferabil, pentru calitatea lucrarii, sa se pitureze de doua ori cu cte un strat subtire, dect o singura data cu un strat gros; h) penelul se va nmuia din nou n pitura numai dupa ce s-a terminat cea de pe penel; i) n situatia unei acoperiri nesatisfacatoare cu primul strat de pitura , nu se vor realiza retusari prin ngrosarea stratului, deoarece prin ngrosare, uscarea piturii se va face inegal, aparnd astfel ncretituri si acumulari locale de pitura; j) al doilea strat de pitura se va aplica numai dupa ce primul strat s-a uscat complet. (3) Piturarea cu pistolul de vopsit consta n aplicarea piturii sau lacului ntr-un strat fin pe suprafata, cstigndu-se astfel timp si obtinndu-se o mare uniformizare a acoperirii. La folosirea pistolului pentru piturare se vor avea n vedere ndeplinirea urmatoarelor conditii: a) norul de pitura format de pistol nu ajunge n totalitate pe suprafata obiectului, parte din acesta mprastiindu-se n atmosfera, fapt ce va duce la un consum mai mare de materiale; consumul de materiale se poate reduce prin folosirea aerului la presiuni nu prea mari si a unor diuze la pistol cu diametrul mic; de asemenea economisirea piturii Mod de stabilire corecta a distantei dintre pistol si suprafata depinde si de pozitia corecta a pistolului fata de suprafata, distanta nu trebuie sa fie prea mare (20-25cm), directia generala a norului sa fie orientata ct mai perpendicular pe suprafata (miscarea minii cu pistolul facndu-se din cot si ct mai ampla n lungime), pentru a nu avea loc mprastierea piturii si suprafata cuprinsa sa fie maxima;

b) deoarece stratul de pitura aplicat este foarte subtire, pentru a se obtine o acoperire ct mai buna trebuie aplicate mai multe straturi; Art. 363. - (1) n vederea piturarii cu lacuri, suprafata trebuie slefuita cu hrtie sticlata si apa pna se obtine o suprafata dreapta si mata, dupa care se sterge cu crpe curate si uscate. La acoperirile cu doua straturi de lac n ulei, dupa uscarea primului strat, acesta se slefuieste nainte de aplicarea celui de-al doilea strat. Piturarea cu lac trebuie sa se execute pe timp uscat, la temperaturi cuprinse ntre 180 si 350C. La temperaturi mai joase sau mai ridicate lacul se va ngrosa sau va curge. Nu este permisa lacuirea sau uscarea suprafetelor sub actiunea razelor solare. (2) Pentru lacuiri de suprafete la temperaturi joase, lacul cu viscozitate normala se ncalzeste prin introducerea vasului cu lac ntr-un alt vas cu apa fierbinte (se interzice ncalzirea lacului la foc sau n apropierea focului pentru a se evita aprinderea acestuia). Pentru diluarea lacului este recomandata folosirea diluantului numai n situatia n care vscozitatea normala nu trebuie sa fie realizata prin ncalzire. (3) Piturarea cu lac se realizeaza de regula n trei straturi. Art. 364. - (1) Actiunea constanta a apei de mare asupra partii imerse a navei, consta n degradarea acoperirilor, ruginirea metalului, depunerii de scoici si vegetatie. De aceea orice nava aflata n exploatare trebuie sa fie andocata n vederea controlului, curatirii, reparatiilor si piturarii totale sau partiale. (2) La andocarea navei se executa urmatoarele lucrari: ndepartarea depunerilor folosind instalatiile mecanizate de diferite tipuri (zonele care nu pot fi curatate mecanizat se curata manual); spalarea suprafetelor cu apa de mare (cnd se nlatura depunerile, vopseaua deteriorata si rugina, se foloseste apa dulce); controlul corpului cu accent pe zonele care necesita suduri si ndreptarea baselor; stabilirea schemei optime de piturare, pregatirea instalatiilor si echipamentelor necesare pentru aplicarea vopselei anticorozive, anitvegetative, decorative; aplicarea straturilor necesare de grund; piturarea zonei liniilor de plutire variabile, a marcii de ncarcare cu liniile de ncarcare si a bordului liber. (3) n functie de microclimatul docului se stabileste timpul de executare a lucrarilor de piturare. De regula lucrarile de piturare ncep dupa 1-2 ore de la rasaritul soarelui pentru ca suprafetele sa se usuce. Cum unele lucrari pe doc nu sufera amnare, se pot executa lucrari de pregatire a suprafetelor pentru piturat chiar pe timpul precipitatiilor atmosferice, folosind prelate si folii de polietilena pentru a coperire. (4) Lacurile si vopselele folosite pe timpul andocarii trebuie sa se usuce repede, sa adere foarte bine la suprafata, sa poata fi folosite la temperaturi scazute si umiditate mare. (5) La piturarea suprafetelor supuse actiunii permanente a umiditatii, se recomanda folosirea grundurilor epoxidice, clorcauciuc, de tip poliuretan sau vinil.

(6) Pentru piturarea bordajului si suprastructurilor se recomanda grundul pe baza de clorcauciuc si combinatii ale acestuia cu rasini alchidice. (7) Vopselele folosite trebuie sa contina o cantitate minima de dizolvanti, deoarece cantitatea mare de dizolvanti n vopsele da o pelicula prea subtire si poroasa. n plus, n conditiile docului, vaporii de dizolvanti prin uscare prezinta pericol de explozie. (8) Pentru lucrarile de piturare pe doc se folosesc pensule, rulouri, pulverizatoare pneumatice de diferite tipuri si productivitati, instalatii pentru piturare fara aer. (9) Cnd lucrarile se executa pe timp umed, se iau, suplimentar, urmatoarele masuri: a) b) nchiderea tuturor scurgerilor din afara bordajului; adaugarea n vopsele si lacuri a substantelor ce maresc aderenta la suprafete.

(10) Piturarea la temperaturi scazute este permisa numai daca vopselele sunt destinate pentru acest lucru si se executa prin diferite procedee (suflare de aer cald, acoperiri cu prelate, folii) ce pot asigura temperatura n jur de 150 C. Temperatura portiunilor ce se pitureaza trebuie sa fie cu 3-40 C mai mare dect a mediului nconjurator. (11) Pentru degresarea suprafetelor pregatite pentru piturat se folosesc dizolvanti care sa prezinte pericol minim la explozie, aprindere si se evaporeaza usor. (12) Aplicarea vopselelor antivegetative se face numai cu instalatii speciale. Cum aceste vopsele se aplica n stare fierbinte, conditiile atmosferice pot influenta negativ asupra calitatii acoperirii. (13) Nava piturata trebuie nentrziat scoasa de pe doc, deoarece actiunea directa a razelor solare afecteaza pelicula de acoperire n special cea antivegetativa, care se poate nmuia si scurge. (14) Pentru curatarea navelor andocate se folosesc diferite instalatii, de la cele mai simple (schele, scari, cotade) pna la cele mai complexe instalatii telescopice si telecomandate. (15) La andocare se acorda atentie deosebita forpicului si afterpicului, liniei de plutire, tancurilor, trecerilor lanturilor, axelor, scurgerilor, etc. (16) Dintre lucrarile de ntretinere ce se executa pe doc se pot enumera: Nr. Obiectul lucrarii crt. 1. OPERA VIE (chila, etrava, etamboul, chilele Denumirea lucrarilor I. CORPUL NAVEI a) curatarea operei vii si apendicilor de depuneri si

Nr. Obiectul lucrarii crt. de ruliu, bordajul exterior). b) rugina; ndepartarea baselelor de la corpul navei si chilelor de ruliu; piturarea operei vii cu anticorosiv n doua straturi si antivegetativ; curatarea zonei de alternanta, de depuneri si rugina; ndepartarea baselelor si piturarea zonei de alternanta cu doua straturi de grund vinilic anticorosiv si doua straturi de pitura de fasa; piturarea marcilor de ncarcare si a scarilor de pescaj. curatarea penei crmei de depuneri si rugina; demontarea penei crmei; nlocuirea garniturii de etansare a etamboului. curatarea casetelor de depuneri si rugina, vopsirea cu doua straturi de antivegetativ. verificarea si repararea scurgerilor necorespunzatoare; nlocuirea zincurilor degradate: -zincurile de pe corp; -zincurile de pe crma. a) inspectarea starii elicei, ncarcarea palelor lovite, a zonelor corodate prin cavitatie; b) inspectarea tubului etambou, nlocuirea garniturilor de gaiac necorespunzatoare; proba hidraulica a etansarii la presetupa. ntinderea lanturilor pe doc, spalarea lor cu jet de apa, curatarea prin martagonire sau periere, sablarea; masurarea calibrului zalelor, nlocuirea zalelor sau a cheilor de lant necorespunzatoare; Denumirea lucrarilor

c)

d) e)

2.

CRMA

f) a) b) c) a)

3.

4.

CASETELE PRIZELOR DE FUND SCURGERILE, ZINCURILE

a) b)

5.

ELICEA

6.

LANURI ANCORE

sI

c) a)

b)

Nr. Obiectul lucrarii crt. c) deblocarea cheilor cu vrtej si a ciocurilor de papagal; verificarea pieselor componente, montarea la pozitie; piturarea lanturilor cu doua straturi de anticoroziv, marcarea cheilor de lant; Denumirea lucrarilor

d)

e) 7. PUURILE LANURILOR

ncarcarea cu sudura a zonelor uzate (corodate) ale narilor de ancora. a) curatarea depunerilor si spalarea cu apa dulce; b) c) a) piturarea cu doua straturi de anticorosiv; repararea paiolurilor defecte. expertizarea tancurilor de combustibil, degazarea lor si obtinerea certificatului de "gas free"; curatarea depunerilor din tancuri, spalarea si curatarea lor de rugina; presarea tancurilor; acoperirea tancurilor de apa cu lapte de ciment (cimentarea tancurilor); verificarea sorburilor, nlocuirea sitelor defecte. curatarea zonelor afectate de rugina; piturarea cu doua straturi de anticorosiv; nlocuirea garniturilor deteriorate de la usile si portile etanse;

8.

PICUL PROVA sI PUPA, TANCURILE DUBLULUI FUND, TANCURILE DE AP, COMBUSTIBILI sI LUBRIFIANI MAGAZII

b)

c) d)

9.

e) a)

b)

c) 10. PUNILE

verificarea articulatiilor de la capacele si usile etanse, nlocuirea celor necorespunzatoare. a) demontarea acoperirilor degradate ale puntilor exterioare (ciment sau lemn); b) curatarea n zonele descoperite prin jet de apa (la 500 atmosfere), sablare, martagonire, periere, bricuire, piturare cu doua straturi de minium de plumb: calafatuirea puntilor.

c)

Nr. Obiectul lucrarii crt. 11. ARBORADA, GREEMENTUL Denumirea lucrarilor II. INSTALAII DE PUNTE, ECHIPAMENTE. a) curatarea zonelor afectate de rugina prin martagonire, periere, raschetare, piturare; verificarea starii manevrelor fixe si curente, repararea sau nlocuirea celor necorespunzatoare; verificarea ntinderii manevrelor fixe, deblocarea ntinzatorilor, ntinderea manevrelor slabite;

b)

c)

d) 12. INSTALAIA DE GUVERNARE b)

gresarea ntinzatorilor si protejarea lor cu pnza impermeabila. a) verificarea functionarii instalatiei de guvernare, a timonei, transmisiilor, indicatoarele de actionare, nlocuirea pieselor necorespunzatoare; verificarea si reglarea limitatorului unghiului de banda;

c) INSTALAIA DE LEGARE, REMORCARE 14. VINCIUL (CABESTANUL) DE ANCOR c) INSTALAIA DE RIDICAT

13.

verificarea instalatiei hidraulice de actionare, eliminarea pierderilor de ulei prin nlocuirea garniturilor necorespunzatoare. a) nlocuirea parmelor vegetale sau metalice uzate, repararea cosurilor sau tamburelor de depozitare; b) deblocarea turnichetilor, somarele, nlocuirea pieselor necorespunzatoare, gresare. a) demontarea si nlocuirea ferodourilor uzate; b) gresarea articulatiilor stopelor de lant, ncarcarea cu sudura a portiunilor uzate;

15.

demontarea, verificarea si nlocuirea pieselor necorespunzatoare ale mecanismului de cuplare a barbotinului. a) nlocuirea cablurilor uzate,cu fire rupte sau tocate; b) c) verificarea vinciurilor (de ridicare, balansina, rotire); verificarea rolelor de blocare a lor, verificarea lagarelor, nlocuirea pieselor necorespunzatoare (bucsi, bolturi, sigurante).

Nr. Obiectul lucrarii crt. 16. INSTALAIA DE SALVARE b) SECIUNEA a 4-a Lucrari de curatenie a navei Art. 365. - Pentru a asigura echipajului, conditii normale de viata la bord si pentru a mentine aspectul marinaresc al navei, tinnd cont si de cerintele Regulamentului serviciului la bordul navelor, se va executa curatenia zilnica si curatenia saptamnala. Art. 366. - (1) Aplicarea stricta a regulilor de igiena individuala si colectiva prevazute de reglementarile n vigoare, precum si a regulilor de curatenie, ca masura de mentinere a starii sanatatii personalului mbarcat si de prevenire a mbolnavirilor, constituie o obligatie a tuturor persoanelor de la bord. (2) Ofiterul secund organizeaza si urmareste executarea curateniei generale pe nava, iar fiecare membru al echipajului este obligat sa se ngrijeasca de igiena sa corporala, de igiena mbracamintei si a ncaltamintei sale, precum si de curatenia la locul sau de cazare si de munca. Art. 367. (1) - Curatenia zilnica se executa n fiecare zi la orele stabilite prin program. (2) La curatenia zilnica se executa ndepartarea apei de pe punti, spalarea acestora, ndepartarea umezelii si a prafului de pe mecanisme, aparate si instalatii, maturarea si ndepartarea resturilor, curatarea si ungerea partilor metalice ale instalatiilor, ventilarea ncaperilor, asezarea materialelor n ordine n compartimente si magazii, verificarea plinurilor de ulei, combustibil, apa de racire si aer n tancurile de serviciu, n butelii si n agregatul respectiv, verificarea existentului n starea de fixatie , a organelor agregatului (sigurante, suruburi, busoane, etc.), executarea controalelor tehnice zilnice ale aparaturii si punerea acestora n functiune n conformitate cu instructiunile de exploatare. Art. 368. (1) - Una din principalele activitati executate n cadrul curateniei zilnice este curatenia puntii principale. Aceasta operatia se executa n mod diferit la navele cu punte metalica si la navele cu punte de lemn. (2) La navele cu punte metalica, curatenia zilnica ncepe cu maturarea de sus n jos, mai nti puntile superioare (comanda, pasarelele si suprastructurile), apoi puntea principala. Dupa ce au fost nlaturate prin maturare praful si gunoaiele de pe punte, se stropeste cu apa si se spala cu coada (o matura confectionata din sfilate de parma). La final apa ramasa pe punte se nlatura si se usuca cu coada stoarsa. Daca puntea metalica nu este piturata, sau acoperita cu alt strat verificarea plutelor, nlocuirea inventarului deteriorat sau cu termenul de valabilitate expirat. Denumirea lucrarilor a) verificarea mecanismului de decuplare automata a plutelor de salvare, gresarea mecanismului, nlocuirea membranei presostatului;

protector, dupa ce a fost spalata cu apa de mare si uscata se mai sterge o data cu coada nmuiata n motorina sa alte uleiuri arse de la motoare, pentru ca sa nu rugineasca. n mare pe timp de furtuna, puntile ruginesc partial si n acest caz rugina se ndeparteaza cu ajutorul periilor de srma nmuiate n petrol. De regula n scopul protejarii de rugina a puntilor metalice, acestea se pitureaza. (3) La navele cu punte de lemn activitatea de curatenie ncepe de asemenea cu maturatul si apoi se spala cu apa. Dupa ce puntea a fost stropita cu apa, se freca cu perii cu coada, apoi se spala din nou cu apa curata. La final apa ramasa pe punte se ndeparteaza, cu raschete de cauciuc, de un rnd de marinari asezati perpendicular pe planul diametral al navei si care se vor deplasa uniform pna la capatul puntii. n urma cestora vin urmatorii marinari cu cozile uscate care vor usca definitiv puntea. (4) Pe timp ploios, de regula, puntile nu se curata, dar dupa oprirea ploii apa se ndeparteaza de pe punti. Iarna curatenia puntilor consta n ndepartarea zapezii. Art. 369. (1) - O atentie deosebita trebuie acordata n cadrul curateniei zilnice, compartimentelor de locuit si de serviciu, care ncepe cu maturatul si spalatul puntilor. (2) Puntile acoperite cu linoleum se spala cu apa dulce, calda, n care s-a dizolvat detergent, spalarea executndu-se cu peria. Dupa spalare, linoleumul trebuie imediat uscat, deoarece apa care patrunde prin mbinari produce ruginirea puntii. Pentru uscarea puntilor din compartimente se deschid hublourile, tambuchiurile si alte deschideri n punti sau pereti. Art. 370. (1) - Dupa spalarea puntilor, se ncepe stergerea si curatarea alamurilor si a celorlalte piese metalice si ne-metalice. (2) Alamurile se lustruiesc cu solutii speciale sau cu pasta de furbisat, dupa care se freaca cu praf de creta pentru a avea un luciu corespunzator. Se interzice folosirea hrtiei abrazive, a nisipului, sau a altor astfel de materiale pentru curatarea suprafetelor metalice, deoarece prin acestea se ndeparteaza startul protector exterior al metalului. Se excepteaza de la aceasta, portiunile puternic oxidate si care nu sau putut nlatura nici prin frecarea insistenta cu o bucata de lemn. (3) Partile nichelate ale pieselor nu se curata, ci se sterg cu crpe uscate si curate. Art. 371. - O atentie deosebita trebuie acordata curateniei zilnice a spalatoarelor, bailor, si W.C.-urilor comune, ale caror chiuvete si faianta de pe pereti se spala cu detergenti, iar pardoselile cu apa de mare si se usuca cu coada. Curatenia la grupurile sanitare comune se executa de catre persoanele care le folosesc, conform graficului ntocmit de seful de echipaj. Art. 372. - Curatenia zilnica se ncheie cu stergerea hublourilor si luminatoarelor, lustruirea alamurilor de la hublouri, si tamponarea garniturilor de cauciuc cu praf de creta combinat cu un adeziv usor (albus de ou).

Art. 373. - n toate situatiile cnd se desfasoara activitati n ncaperi, la terminarea programului se executa curatenia compartimentului, iar curatenia zilnica se repeta catre seara, cnd se nlatura gunoaiele de pe punti cu matura sau cu coada si se matura ncaperile comune (sali de mese, careuri) si culoarele. Art. 374. - (1) Ordinea si curatenia n careuri si oficii se asigura zilnic de catre ospatarii care le au n primire, care pot fi ajutati pentru aceasta de catre unu-doi marinari. (2) Dupa fiecare masa servita, ospatarii vor executa urmatoarele operatiuni: a) debarasarea, curatirea, degresarea, spalarea cu apa potabila fierbinte si clatirea cu apa potabila la temperatura camerei a veselei, asezarea pe un gratar special, pna la uscare; b) curatarea, degresarea, spalarea cu apa potabila fierbinte si clatirea cu apa potabila la temperatura camerei a tacmurilor, stergerea tacmurilor cu un prosop curat; c) depozitarea si pastrarea veselei si tacmurilor, pna la o noua folosire, n dulapuri sau stative speciale curate, la adapost de praf, insecte si rozatoare; d) curatarea si igienizarea careurilor si oficiilor prin maturare, degresare, spalarea utilajelor, a meselor si a podelei, astfel nct acestea sa fie n permanenta curate, pentru prevenirea invadarii de insecte sau rozatoare. Art. 375. - Curatenia si igienizarea bucatariei si a spatiilor anexe acesteia, precum si a utilajelor si veselei de bucatarie se executa zilnic, dupa fiecare pregatire a hranei, de catre ajutorul de bucatar, bucatar si brutar, n functie de sectorul de munca al fiecaruia, sub supravegherea bucatarului sef, care raspunde de curatenia si ordinea din aceste spatii. Art. 376. - Ordinea si curatenia n cambuza, camere frigorifice, anticamere, culoare si spatii anexe se asigura de catre cambuzier (sau nlocuitorul acestuia). Art. 377. - Ordinea si curatenia n magaziile de materiale se asigura de catre persoanele care la au n primire. Art. 378. - pe culoarele interioare, n ncaperile cu destinatie colectiva, curatenia se executa ori de cte ori este cazul, de catre marinari sub conducerea sefului de echipaj. Art. 379. - Pe puntea de comanda, n timonerie, camera hartilor si spatiile anexe ordinea si curatenia se asigura de catre timonieri. Art. 380. - n statia radio si n spatiile anexe ordinea si curatenia se asigura de catre personalul care deserveste acest compartiment. Art. 381. - n compartimentul masini si spatiile aferente ordinea si curatenia se asigura de catre motoristi, fochisti si ceilalti mecanici , n functie de sectorul de munca al fiecaruia.

Art. 382. (1) - Curatenia saptamnala este considerata o curatenie generala si se executa o data pe saptamna, de regula vinerea sau smbata si consta din: a) b) activitatile prevazute la ntretinerea tehnicii si curateniei zilnice; ntretinerea tehnicii care solicita un volum mare de munca si care nu a putut fi

executat n cursul saptamnii; c) executarea controalelor tehnice saptamnale ale agregatelor si instalatiilor n

conformitate cu instructiunile de exploatare; d) e) ambarcatiunilor; f) aerisirea cazarmamentului, lenjeriei, saltelelor si echipamentului personal, prin spalarea esalonata a tuturor ncaperilor navei (pereti, plafoane, etc.); spalarea puntilor, bordajului, cosurilor, suprastructurilor, arboradei si

scoaterea lor pe punte; g) dezinfectia si dezinsectia profilactica a cambuzelor, bucatariilor, spalatoarelor,

bailor, W.C.-urilor; h) spalarea si clatirea puntilor de lemn, bricuirea (se face numai cu nisip), spalarea si stergerea puntilor metalice; i) curatenia si ntretinerea santinelor si a locurilor greu accesibile.

Art. 383. - (1) Curatenia generala saptamnala ncepe cu maturarea puntilor, se continua cu spalarea cu peria de bordaj cu apa dulce si detergent a suprafetelor piturate de pe suprastructuri, catarge, pereti, bordaj exterior, de sus n jos. (2) Puntile metalice se curata la fel ca si la curatenia zilnica, curatenia pe punti terminndu-se cu furbisarea alamurilor, curatarea si ungerea detaliilor metalice si cu aplicarea prafului de creta pe garniturile de la usi, tambuchiuri, hublouri, etc. SECIUNEA a 5-a Masuri de siguranta pe timpul lucrarilor de ntretinere si curatenie Art. 384. - nainte de nceperea lucrarilor de ntretinere si curatenie se executa un instructaj cu ntregul personal care participa, ocazie cu care, pe lnga organizarea activitatii si

repartizarea sarcinilor, se prelucreaza si o serie de masuri de siguranta n ceea ce priveste prevenirea accidentelor si regulilor de protectie a muncii, necesare a fi cunoscute: Art. 385. - (1) Toate lucrarile de curatare si piturare a navei se vor face cu respectarea de catre echipaj a conditiilor de tehnica securitatii muncii, pe timpul acestor lucrari fiind interzise: a) lucrul pe schele, scari defecte, fixate necorespunzator, fara balustrada si cu

podeaua n stare proasta; b) c) d) ntrebuintarea sculelor pneumatice defecte; lucrul fara echipament de protectie; aruncarea jos a unor obiecte, pe timpul lucrului la naltime, precum si lucrul

mai multor marinari pe aceiasi verticala; e) pastrarea chiar si pentru scurt timp sub actiunea directa a razelor solare a

materialelor usor inflamabile; f) executarea lucrarilor de sudura, folosirea lampilor de benzina sau altor surse

cu flacara deschisa; g) consumul de alimente cu minile murdare de pitura.

(2) La curatarea corpului navei se vor folosi masca de praf, ochelarii de protectie si masca de protectie. (3) Lucrarile care se executa la tancurile de combustibil vor fi admise numai dupa ce acestea au fost curatate de rezidurile petroliere, au fost degazate, ventilate si poseda certificat de "gas free". (4) Ventilarea se face prin deschiderea tuturor gurilor de vizitare ale tancurilor, sau cu ventilatoare, dupa care se spala tancul cu jet de apa. La executarea acestor operatii marinarii care lucreaza n tancuri trebuie sa fie echipati cu masca izolanta, cu respiratie libera a aerului din exterior. Marinarul care coboara n tanc va fi supravegheat de un alt marinar care ramne n afara tancului, tinnd n mna capatul liber al parmei cu care este legat de centura de siguranta marinarul din tanc. (5) Pentru iluminarea tancurilor, compartimentelor nchise si a altor compartimente slab ventilate, se vor folosi numai lampi portative de constructie speciala, antiexplozive, cu tensiunea de 24V.

(6) Este interzisa ndepartarea piturii vechi prin ardere cu flacara deschisa. (7) n compartimentele unde se pitureaza si se emana gaze toxice este interzis lucrul individual, numarul de marinari care vor executa astfel de lucrari va fi de minim doi. (8) Pe nava vor exista tablite indicatoare cu "Sudatul interzis", "Fumatul interzis", "Pericol de incendiu si explozie". (9) Marinarii care lucreaza cu grunduri, lacuri, pituri, diluanti vor fi ndeaproape supravegheati si li se va interzice fumatul n timpul lucrului, sau continuarea lucrului n cazul n care se afla lnga o sursa de foc. (10) Opera vie a navei trebuie sa fie curatata cu aderenti vegetativi nainte de uscare pentru a se evita formarea prafului care dauneaza cailor respiratorii. (11) Se va evita transportul piturilor, diluantilor si a altor astfel de materiale, mpreuna cu baterii de acumulatoare, butoaie cu carbid, prin ale caror atingere se pot produce scntei, explozii, incendii. Art. 386. - Lucrarile la corpul navei se vor face tinndu-se cont de urmatoarele restrictii: a) pe timpul ct nava se afla n mars nu se vor executa lucrari n afara bordului;

b) orice fel de lucrari la bordaj, n exterior se vor executa de pe schela marinareasca suspendata, care va fi prevazuta la distanta de 40 cm de capete cu doua traverse care sa o tina la o departare de 35 cm de bordaj, astfel ca marinarul n timpul lucrului sa stea jos; lucrul pe schele improvizate este strict interzis; c) la lucrarile de martagonit, ciocanit, raschetat si de piturat bordajul navei n exterior cu mai multe schele n sir, distanta dintre schele nu va fi mai mare de 50-60 cm, astfel ca marinarii sa nu fie nevoiti sa se ntinda prea mult lateral ca sa poata cuprinde ntreaga suprafata de lucru; trecerea de pe o schela pe alta catre scara de acces este interzisa daca nu exista la fiecare schela, saule de siguranta. d) marinarii vor urca si cobor pe schele ncet si cu atentie, fara a purta n mna sau buzunare uneltele de lucru (ciocane, raschete, penele, cutii cu pitura, etc.); e) filarea schelelor se va face la cererea celor de pe schela si numai dupa ce acestia confirma ca sau pregatit; f) salvare; g) la lucrarile la corpul navei cu barca sau de pe pluta vor fi folositi obligatoriu doi marinari, care se vor ajuta la manevra barcii sau a plutei; se interzice folosirea plutelor improvizate; este interzis a se lucra pe schela suspendata n afara bordajului fara centura de

h) este interzis sa se lucreze cu barca, cu pluta sau cu schela ntre cheu si nava, precum si coborrea marinarilor pe trancheti ntre cheu si nava pentru a executa lucrari la corp; i) coborrea n afara bordajului este permisa numai cu ajutorul schelei, cu vesta de salvare mbracata corect si asigurat cu parma de siguranta; coborrea n afara bordajului se face cu ajutorul altui marinar, special numit, care este obligat sa ramna la locul respectiv, pna la ridicarea pe punte a celui care a lucrat n afara bordului. Art. 387. - (1) La lucrarile executate la naltime n arborada se va folosi n mod obligatoriu scaunul de catarg si centura de siguranta. (2) Urcarea si coborrea pe scara catargului se va face marinareste (mna-picior, mnapicior) cu toata atentia si fara graba. (3) Funga scaunului de catarg trebuie sa fie n stare buna si nu se va folosi n alte scopuri, la scaunul de catarg se va face un nod de scota dublu, lasnd capatul fungii destul de lung ca sa permita ncingerea marinarului peste piept; obiectele de care se volteaza funga trebuie alese cu grija, sa fie rigide, sa ofere siguranta si sa permita filarea fungii; filarea fungii se va face personal de catre seful de echipaj si fara socuri. (4) Uneltele necesare lucrului n arborada vor fi legate de scaun, puse la ndemna ntr-un ghiordel si urcate odata cu cel care lucreaza n arborada; n cazul n care cel ce lucreaza n arborada mai are nevoie si de alte scule, acestea vor fi trimise legate cu o saula. (5) Nu se va ncepe demontarea nici unei piese din arborada pna ce nu aceasta a fost botata. (6) Daca lucrarea trebuie executata noaptea, locul de munca va fi iluminat de la comanda cu un proiector, fara nsa a orbi cu lumina pe cel urcat n arborada. (7) n port sau n santier, unde se executa lucrari n arborada cu oameni fara pregatire marinareasca, acestia vor lucra din targa prevazuta cu balustrade metalice fixate rigid si cu gafele de sustinere prinse n chei de mpreunare; targa va fi manevrata cu macaraua, manevra facnduse ncet, cu atentie, pe verticala, evitndu-se balansul. Art. 388. - Pe timpul lucrarilor de ntretinere executate la nava, aceasta aflndu-se pe doc, se vor adapta masurile de siguranta la cele specifice docului, astfel: a) nainte de a se urca nava pe doc, trebuie debarcate toate materialele inflamabile si explozive; b) toate greutatile care se pot deplasa singure (gruie, bigi, macarale, scari, etc.), se vor fixa la locurile lor, ancorele si lanturile vor fi coborte pe puntea docului; c) este strict interzis a se face trecerea de pe doc pe nava si invers prin alte locuri dect pe pasarele de trecere;

d) macaralele, piesele si utilajele necesare ntretinerii si reparatiilor, vor fi urcate sau coborte de pe nava numai cu macaralele docului; e) pe timpul ct nava se afla pe doc, alimentarea cu energie electrica se face numai de pe doc si numai cu 24V, fiind interzisa alimentarea navei cu energie electrica de la alte surse; f) toate lucrarile la tancurile de combustibil vor fi executate numai cu tancurile golite si degazate; g) opera vie a navei se curata de depunerile marine, nainte de uscare, pentru a se

evita ntarirea acestora si eliminarea degajarilor de praf; la executarea acestor lucrari se va folosi echipamentul de protectie adecvat (casti, ochelari de protectie, masti) si numai schele bune, sigure si bine fixate; toate schelele metalice vor fi conectate la centura de mpamntare.