INJECTIA INTRAVENOASA Injectiea intravenoasa = introducerea unei solutii medicamentoase in circulatia venoasa.

Pe aceasta cale se introduc solutii izotermice si hipertronice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau subcutanat. Nu se introduc solutii uleioase produc embolii grasoase si consecutiv moartea. Injectia intravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea medicamentului intravenos. Locul de electie venele de la plica cotului. - Injectarea n venele profunde se face numai de ctre medic, atunci cnd cele superficiale nu pot fi puncionate. n asemenea condiii nu e nevoie de garou, dar se folosescace mai lungi 7-8 cm. Astfel: - vena subclavicular se puncioneaz cu un ac lung de 8 cm, n anul delto- pectoral, acolo unde se palpeaz prima articulaie condro-costal. Bolnavul st cucapul rotat spre cealalt parte. Acul ptrunde oblic dinainte napoi, uor n sus i medial, sub un unghi de 45 grade fa de planul frontal al corpului. Tot timpul seva aspira uor. Nu se va punciona cu acul separat, deoarece exist riscul aspirrii aerului n timpul diastolei atriale - vena femural: se puncioneaz la nivelul regiunii inghinale. Sub arcada femural se repereaz artera femural, care este n poziie lateral fa de ven. La1 cm medial, ptrundem cu acul n sus, n unghi de 60-70 grade, pn simim c am patruns in vena. Prin aspiratie, sangele vine usor in seringa. Dupa injectarea substantei se exercita o presiune moderata asupra regiunii, timp de 1-2 minute, pentru a evita formarea hematomului. vena jugular extern se folosete mai ales pentru copii. Injecia intravenoas poate fi fcut i n mod continuu, sub form de perfuzii, cu ajutorul unui sistem special confecionat din material plastic i livrat steril n pungi. n acest mod se pot injecta cantiti mai mari de substane pe o perioad mai mare de timp. Materiale necesare 2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10 fiole, flacoane cu substante de administrat 1-2 seringi de unica folosinta me494j1352beef tampon cu alcool garou. Tehnica : asistenta isi spala mainile se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica perna protejata de musama, aleza sau prosop se alege locul punctiei se dezinfecteaza locul punctiei se leaga garoul se efectueaza punctia venoasa se controleaza daca acul este in vena se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea usoara a garoului se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston se verifica, periodic, daca acul este in vena
1

se retrage brusc acul, cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool, compresiv se mentine compresiunea la locul punctiei cateva minute se supravegheaza in continuare starea generala . Incidente si accidente injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor, durere flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe hematom prin strapungerea venei ameteli, lipotomie, colaps. Incidentele i accidentele care pot aprea n cazul injectrii intravenoase a substanelor sunt: - vena nu poate fi puncionat; se va recurge la puncionarea unei vene profunde sau la cateterizare; - bizoul acului nu a ptruns complet n lumenul venei i o parte din substan se scurge paravenos; bolnavul are senzaie de usturime sau durere la locul injectrii datorit substanei iritante sau hipertone, iar la locul injectrii apare o tumefiere. Se puncioneaz o alt ven i se pun pansamente umede alcoolizate pe zonadureroas; - durerea la injectarea substanei se datoreaz vasospasmului produs prin iritarea endovenei de ctre substanele foarte hipertone sau caustice pentru esuturile din jur; se injecteaz foarte lent; - embolia, produs prin injectare de aer sau substane uleioase, poate avea urmri fatale; - tromboflebita, ca urmare a injectrii repetate i frecvente de substane iritante n aceeai ven, urmat de sclerozarea acesteia; - n cazul punciei venei subclaviculare se poate leza domul pleural, cu pneumotorax i leziunile specifice injectrii substanelor n pleur

Interventii se incearca patrunderea acului in cumenul vasului, continuandu-se injectia sau se incearca alt ac injectarea lenta se intrerupe injectia se anunta medicul DE STIUT in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala(respiratia, culoarea fetei) vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel putin 24 de ore, de aceea nu se vor repeta injectiile in acea vena in intervale scurte daca pacientul are o singura vena accesibila si injectiile trebuie sa se repete, punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare DE EVITAT incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului, pentru ca aceasta, prin volumul sau, deplaseaza traiectul obisnuit al venei

INJECIA INTRAARTERIAL se face n scop terapeutic i explorator, constnd n

injectarea de substane direct n arter. n scop explorator se introduc substane radioopace, radioactive pentru realizarea dearteriografii, scintigrafii ale sistemului arterial, venos sau limfatic. n scop terapeutic, se utilizeaz pentru introducerea de substane vasodilatatoare narteriopatii, antibiotice n unele infecii periferice unde se concentreaz mai bine i introducerea de snge sau alte soluii n cazuri de mare urgen. Injectarea se face numai de ctre medic, n artere accesibile punciei directe(femural, carotid, aorta abdominal) prin cateterism selectiv dup metoda
2

Seldinger, sau dup denudare arterial. Pentru injeciile n scop terapeutic folosim seringi obinuite, ace mailungi de 6-8 cm, cu bizoul ascuit i scurt.n cazul injeciei n artera femural, dup ce dezinfectm regiunea, cel care execut injecia i dezinfecteaz policele i indexul de la mna stng, iar cu cele dou degete deprtate repereaz traiectul arterei imediat sub ligamentul inghinal. Se ptrunde ntre cele dou degete, cu acul montat la sering, perpendicular pe tegument, apoi uor oblic caudal, pn se ajunge n lumen. n acest moment, sngele rou-deschis ptrunde n sering. Se ncarc uor artera pe aci se injecteaz soluia pregtit. Dup injectare se scoate brusc acul i se comprim cu un tampon de vat cu alcooltimp de 2-5 minute pentru a nu se forma un hematom.Incidentele i accidentele injeciilor intraarterile sunt:- lezarea peretelui arterial, mai ales n caz de depuneri ateromatoase; de aceea injeciile intraarteriale se evit la vrstele naintate;- Hematoame la locul injeciei, dac nu s-a efectuat comprimarea suficient;- Injectarea soluiei n afara arterei, produce spasme, dureri i chiar necroze;- Embolii, prin injectare de aer sau substane emboligene. INJECTIA INTRAMUSCULARA Este introducerea unor solutii in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. Scopul: terapeutic Locuri de electie: - regiunea supero-externa fesiera, deasupra marelui trohanter

fata externa a coapsei in treimea mijlocie

fata externa a bratului in muschiul deltoid

Materiale necesare: - tavita renala cu medicamentul de injectat, seringa si ace de dimensiuni si caliber diferite cu bizou lung. Acul se allege in functie de locul administrarii. La copii mari ace Nr.1(L=38mm) sau Nr.2 (mai groase). La adulti cu constitutie normala se folosesc ace cu L=50mm. La cei grasi ace speciale cu L = 70-80mm. Pentru injectarea in coapsa la adulti acele sunt de 35-40 mm iar la copii 30mm. Contraindicatii: - soc datorita centralizarii volumului circulant - diateza hemoragica si riscul formarii de hematom (in terapia cu anticoagulante) tulburari de coagulare hemofilie, tratament cu heparina). Pregatirea bolnavului: - se anunta si i se explica - se aseaza in functie de regiunea aleasa in: decubit ventral sau lateral: sezand (nu se va face in ortostatism) Sezand se efectueaza in toata regiunea fesiera deasupra punctului de sprijin. Pentru regiunea fesiera se imparte imaginar fesa in 4 si se injecteaza in cadrul latero-extern superior in triunghiul Scarpa.

Administrarea i.m. in regiunea fesiera Pentru copii si sugari se face prin metoda Crestei. Pacientul se afla in decubit lateral, capul va sta in stanga persoanei care injecteaza. Cu mana stanga se palpeaza marginea osoasa a
4

crestei iliace, cu care se aseaza paralel degetul 2 al maini drepte. La dreapta degetului 2 se gaseste campul de injectare. - la adult la 3 laturi de deget sub creasta iliaca - la copilul mic si scolar la 2 laturi - la sugar la o latura Pentru orientare se foloseste o linie imaginara care uneste mijlocul crestei iliace cu trohanterul mare. Introducerea acului se face pe aceasta dreapta intre linia axilara medie si linia axilara posterioara. La nivelul coapsei, campul de injectare se afla in treimea medie a fetei externe a coapsei, mediolaterale (Pe fata interna se afla artera si vena femurala si nervul femural). Masa musculara este formata din muschiul cvatriceps, mai ales de muschiul vast lateral in care se face injectarea. Zona de injectare este mai mica decat fesier. Cantitatile de peste 1ml si substantele uleioase se administreaza numai fesier pentru a evita durerea. Introducerea acului se face perpendicular pe suprafata tegumentului. Piciorul nu va fi in rotatie externa, iar unghiul de introducere orientat spre femur, perpendicular pe acesta. Se recomanda ridicarea pielii si a tesutului muscular de pe os. Profunzimea injectiei este in functie de masa musculara intre 1-2,5cm. Executie: - spalarea si dezinfectia mainilor - se incarca seringa si se elimina bulele de aer - se schimba acul - se degreseaza locul cu eter si se dezinfecteaza cu alcool (dezinfectia se face prin frectionare de mai multe ori a campului de injectare pentru a cuprinde eventual si germenii existenti in pori). Timpul de actiune al alcoolului este de 30 - se invita bolnavul sa se relaxeze sis a nu miste - se intinde pielea intre police si index sau mediul mainii stangi - se inteapa perpendicular pielea patrunzand 4-7cm cu rapiditate, cu acul montat la seringa. - se verifica pozitia acului prin aspiratie (pentru solutiile colorate se verifica detasand seringa) - daca acul se infinge prea adanc si aproape de os se va retrage in muschi, altfel ar putea inflama periostul - se injecteaza lent pentru ca medicamentul sa poata difuza in muschi, cu diminuarea dureri, mai ales la cantitati peste 2ml - se scoate apoi acul (cu seringa) - se maseaza locul (activeaza circulatia si favorizeaza absorbtia) - bolnavul sta in repaus 5-10 - in cazul unor injectii seriate (la un neoplazic, diabetic, etc,) se va schimba locul de administrare - se arunca la cos seringa, fiolele, flacoanele, tampoanele - se spala mainile

Incidente si accidente:

Leziuni nervoase ( nervul sciatic sau nervii fesieri (superior si inferior)) prin injectarea unor medicamente in nervi sau in imediata apropiere (prin presiunea exercitata de medicamentul drept pe nerv. Se manifesta prin aparitia de dureri persistente cu caracter de arsura, pana la paralizia membrului respective. (se produce prin executarea incorecta a injectiei) In unele cazuri, desi injectarea a fost corecta, pacientii acuza dureri continue sau trecatoare sau tulburari de mers (apar prin iritarea nervului, provocata de anumite medicamente agresive care pot difuza pana in apropierea acestuia. INFECTIA: se produce la pacientii imunodeprimati (diabet, tratament citostatic, casexie) cand germenii patrund prin dezinfectie insuficienta sau prin solutie contaminate. Cel mai frecvent cu stafilococul auriu. Chiar prin dezinfectie atenta, s-a stability ca in epiderm exista germeni si ca uneori fragmente de tesut sunt luate de bizoul acului. Perforarea pielii se previne prin intinderea foarte buna a pielii in zona respectiva. NECROZA ASEPTICA: rezultata prin injectarea gresita in tesutul subcutanat in special a unor medicamente greu resorbabile, incompatibile cu tesutul adipos subcutanat. PUNCTIONAREA NEINTENTIONATA INTRAARTERIALA a unor substante cu toxicitate vasculara, duce la durere violenta, iradianta, cu caracter de arsura, urmata de tumefiere, exantem, coloratie violacee a zonei. Dupa 1-2 saptamani poate aparea gangrene. INJECTAREA GRESITA INTRAVENOASA: poate produce efecte nedorite sistemice. La fiecare injectare se face aspirarea inainte introducerii substantei. Substantele uleioase pot produce embolie pulmonara RUPEREA ACULUI: apare la folosirea acelor defecte. Se face extragerea rapida cu degetele pentru a preveni migrarea lui in profunzime (gravitational) SANGERARE: la locul de injectie prin atingerea unui vas (se face compresie locala). De retinut: incidente + accidente: - durere - paralizie - hematom - supuratie aseptica - ruperea acului - embolie - sangerare

INJECIA SUBCUTANAT Se face numai n scop terapeutic i const n introducerea substanei n hipoderm. Acesta asiguro distensie mai puin dureroas i o absorbie rapid a substanei injectate. n principiu, injecia subcutanat se poate efectua pe toat suprafaa corpului cu excepia zonelor tegumentare care acoper reliefuri osoase, vasemari sau trunchiuri nervoase, faa intern a membrelor, regiunea gtului i capului i zonele unde se exercit presiuni.

(fig. 1) Zonele de elecie pentru injeciile subcutanate Totui, se prefer anumite zone de elecie ca: faa antero-extern a coapsei, faa posterioar a braului, faa lateral a toracelui, faa peretele anterolateral al abdomenului, undehipodermul este mai dezvoltat i tegumentul mai mobil pe planurile subjacente. Se utilizeaz seringi proporionale cu cantitatea de soluie ce trebuie injectat, cu ace mailungi i bizoul lung. Se dezinfecteaz pielea n zona respectiv i apoi prindem ntre indexul i policele stng tegumentul pn face o cut, la baza cruia introduceacul cu o micare rapid, paralel cu suprafaa zonei, apoi dm drumul la cut. Prin micri delateralitate verificm dac acul este n hipoderm; aspirm apoi puin pentru a verifica dac vrful acului nu a ptruns ntr-un vas hipodermic, dup care injectm lent soluia pentru a nu produce dureri prin distensia brutal a pielii. Incidentele i accidentele posibile sunt: - neparea unui filet nervos, ceea ce produce durere la locul nepturii; se retrage puin vrful acului i se verific din nou poziia acestuia; - neparea unui vas sanguin, ceea ce face s apar snge la aspiraie n sering; se retrage sau mpinge puin acul, aspirndu-se din nou, iar la sfrit se maseaz locul ceva mai mult pentru a evita formarea unui hematom; - ruperea acului, accident foarte rar se rezolv prin retragerea imediat a acului; - abcese sau flegmoane prin lipsa de asepsie a regiunii, injectarea de substane caustice sau nesterile; pentru acest motiv, n derm se injecteaz numai soluii izotone.

INJECIA INTRAOSOAS se face n scop terapeutic, mai ales pentru perfuzii de snge i
soluii izotone la copii. Se folosesc oase bogate nesut spongios, cu corticale subiri, care s permit puncionarea lor (trohanterul, condilii femurali, sternul, creasta iliac, maleola tibial i peronier). INJECIA INTRADERMIC se efectueaz n scop diagnostic sau terapeutic. - n scop diagnostic: injectarea diverselor antigene sau alergene care, n contact cu anticorpii din organism, produc o reacie maculo-papuloas local (intradermoreacie), direct proporional cu gradul sensibilizrii. Citirea reaciei se face intre 30 minute i 72 ore, n funcie de antigenul introdus (tuberculin, antigen hidatic, difteric, etc.). - n scop terapeutic se introduc substane medicamentoase pentru desensibilizare sau se ncepe anestezia local prin infiltrare. Zona de elecie pentru astfel de injecii este faa anterioar a antebraelor, fiind mai accesibil i lipsit de foliculi piloi. Se utilizeaz seringa de 1 ml i ace mici i subiri, cu bizoul scurt.
7

Dup dezinfecia tegumentului, acesta se ntinde uor, ptrunznd cu acul paralel cu suprafaa pielii , strict intradermic, injectnd 0,1-0,3 ml. Dac injecia este corect fcut, la locul injectrii apare o mic papul iar pielea ia aspectul unei coji de portocal. Incidentele i accidentele ce pot aprea dup injeciile intradermice sunt foarte rare. n afar de - lipotimiile care pot aprea la orice injecie, s-au semnalat uneori- necroze ale tegumentelor datorit intensitii reaciei antigen-anticorp, i mai rar - stri de oc la pacieni hipersensibilizai.