Sunteți pe pagina 1din 2

Adam si Eva

(rezumat)
Adam si Eva este un roman de dragoste, cu temei filosofic, plecnd de la o teza
filosofica spiritualista: aspiratia de realizare in absolut a fiintei umane trece prin iubire, dar
iubirea autentica nu poate fi dobandita in intr-o singura viata, ci dupa migrarea sufletului prin
sapte vieti succesive. Cuprinsul romanului este astfel alcatuit din evocarea celor 7 vieti prin
care trece personaul principal, !oma "ovac.
Inceputul romanului incearca sa dea o e#plicatie despre urmatoarele 7 capitole si
povestile celor 7 vieti pe care !oma "ovac le retraieste intr-o singura rasfulgerare, pe patul
de spital. Aceasta consta in discutiile cu profesorul !udor Aleman si faptul ca "ovac isi
aminteste principiul pe care profesorul il sustine: $A saptea moarte, a unuia si aceluiasi suflet,
dupa ce a ratacit in cautarea termenului complementar, gasindu-l, inseamna cucerirea vietii
eterne si aduce cu sine recapitularea, intr-o clipita, a tuturor celor sapte vieti trecute.%
&iecare capitol sta sub influenta metapsi'ozei. &iecare viata este descrisa in cate un
capitol care incepe cu sfortarea sufletului de a prinde viata, de a lua nastere intr-un nou trup,
odata cu stingerea vec'ii constiinte si incercarea de a-si gasi un nou destin iminent. Acest
proces este imaginat de (ebreanu ca o calatorie debusolanta, compusa din $inaltari%,
)coborari%, )zigzaguri neintelese%, )spatiu fara inceput si sfarsit%.
Astfel, odata cu renasterea constiintei lui "ovac, acesta se reincarneaza in timpuri,
locatii si culturi diferite : pastor in vec'e *ndie, nomar' in Egiptul Antic, scrib in +abilon,
cavaler pe vremea imparatului !iberiu, calugar in Evul ,ediu german, medic in perioada
revolutiei franceze, profesor universitar la +ucuresti.
!oate e#istentele sunt influetate de perioadele istorico-sociale propriu zise si in special
de intalnirile neprevazute cu iubirea adevarata, ivita ca printr-o strafulgerare, dar pierduta la
fel de repede. -esi personaul principal, si femeile de care se indragosteste sunt infatisate
diferit, insa ramanand un simbol a feminitatii frumusetii ideatice. Eroul nu reuseste sa-si
implineasca dragostea si sfarseste de fiecare data intr-un mod tragic si c'inuri odioase,
aruncandu-se orbit in g'earele destinului pentru a aunge cat mai aproape de femeia iubita,
c'iar si pentru o secunda, inainte de a-si da du'ul.
Capitolele aduc, fiecare, cate un accent specific, o manifestare aparte a iubirii, in
conte#te diferite. *n primul capitol, din clipa in care ,a'avira o zareste pe "avamali.a,
gratioasa fecioara care urmeaza sa fie predata drept ofranda regelui, el este impins ca intr-un
destin orb sa o rapeasca. *n urmatorul capitol, /namonu aseamana iubirea cu eternitatea,
considerand ca fara ea (*sit) )viata lui nu poate avea inteles nici aici, nici in alta lume%. *n cel
de-al 0-lea capitol, dragostea este concentrata pe asteptarea de catre tanarul scrib 1ungunum,
calauzit timp de 23 ani de speranta regasirii fetei cu oc'ii albastri, 4amma. Cavalerul A#ius
incearca sa-si oprime manifestarea fata de sortita lui, iubirea fiind impratita intre atractie-
respingere fata de aceasta. *n capitolul 5, personaul principal aunge sa iubeasca infatisarea
dintr-o icoana, incercand sa aleaga intre a renunta la obiect sau a-l pastra, in ambele situatii
nereusid sa scape de tentatiile -iavolului.
*n ultimele doua capitole, personaele sunt influentate de sentimentul )dea-vu%, de
vaga constiinta de a se fi cunoscut in trecut, care ii face pe cele doua umatati sa se recunoasca
imediat ca facand parte din acelasi intreg, inca de la primul contact vizual. Eroul aunge totusi
sa-si imparta dragostea cu sortita, in ultima viata, traind cu *leana pentru o scurta perioada. Ca
si in celelalte vieti, acesta sfarseste tragic.
Sfarsitul romanului readuce in prim plan imaginea lui "ovac pe punctul de moarte.
-upa retrairea vietilor anterioare, personaul inca se confruta cu ideile stiute de la Aleman,
incercand sa realizeze con#iunea intre *leana si celelalte iubiri din vietile anterioare. *leana
este, in concluzie, reincarnarea aceleiasi femei pe care o intalnise de-a lungul intregii
e#istentei spirituale.
6apte nu este numai numarul e#istentelor din roman si cel al capitolelor, ci si al
partilor in care sunt structurate capitolele. ,oartea personaului are loc intotdeauna la sfarsitul
celui de-al 7-lea pasa din viata, iar ultima c'iar in luna si ziua a 7-a. C'iar si calatoriile si
activitatile personaului sunt puse sub semnul aceluiasi numar divin.
-enisa !oma