Capitol Genuri literare

Noiune Genul epic Genul liric

Genul dramatic Specii literare Balada a) Gen epic Legenda Basmul Snoava Poem Epopee Fabula

Definiie Prezenta autorului e parial nlocuita de cea a personajelor in o exprimare indirecta. Naraiunea alterneaz cu descrierea Genul cel mai subiectiv care exprima nemijlocit sentimentele prin metafore si simboluri. Dpdv gramatical caracteristica lui e pers. I. Cuprinde opere destinate reprezentrii pe scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a crui intervenie indirecta se manifesta prin indicaiile de regie. Poem narativ pe teme eroice, legendare, fantastice, prezentate in folclor. Povestire populara care are in general, drept subiect, evenimente sau fiine imaginare sau fapte reale deformate, nfrumuseate. Specie a epicii populare si culte, de obicei in proza in care personajele imaginare traverseaz ntmplri fantastice. Naraiune umoristico-satirica, specie a literaturii populare. Este adesea hazlie si de obicei scurta. Specie lirica sub forma unor proze scurte in care se renun la caracteristicile tradiionale ale poeziei. Relatare poetica a unor aventuri eroice. Lung poem eroic, specie a genului epic. Compoziie alegorica, cel mai adesea in versuri, care ilustreaz o morala. Personajele sunt adesea animale ale cror trsturi sunt asemenea oamenilor pe care-i reprezint si care sunt ironizate. Specie a genului epic in proza de mici proporii in care e surprins un singur moment din viata unui personaj Scurta compoziie literara de ficiune, la nceput sinonima cu povestirea. Specie a genului epic cu o aciune complexa la care participa un numr mare de personaje si care realizeaz o imagine complexa a societii evocate. Opera dramatica in versuri care reprezint personaje eroice in situaii conflictuale, excepionale, in msura sa trezeasc spaima sau mila. Specie a genului dramatic care provoac rasul prin zugrvirea satirica a moravurilor, a tipurilor umane prin succesiunea unor situaii neateptate. Piesa de teatru asemntoare tragediei prezentnd o aciune violenta sau dureroasa in care comicul se poate altura tragicului. Poem liric al crui ton e adesea tandru, trist si melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde sa dobndeasc un caracter filozofic. Poem cntat la vechii greci. La moderni, poem

Exemple "Dumbrava Roie" de V. Alecsandri, "Iliada" de Homer etc. "Satira. Duhului meu" de Gr. Alexandrescu etc "Antigona" de Sofocle, Ciclul "Chiriele" de V. Alecsandri etc. "Mioria", "Meterul Manole" etc. "Cea din urma noapte a lui tefan cel Mare" de D. Bolintineanu etc. "Tineree fr btrnee" de Petre Ispirescu, basmele frailor Grimm sa. Anton Pann "Cntarea Romniei" de Alecu Russo, "Ferestrele" de Ch. Baudelaire etc. "Mahabharata", "Ramayama", "Iliada", "Odiseea" etc. "Cinele si celul" de Gr. Alexandrescu etc.

Schia Nuvela Roman

"Momente si schite" de I.L. Caragiale "Alexandru Lpuneanul" de Costache Negruzzi sa. "Cei trei muschetari" de Al. Dumas, "Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon amd. "Antigona" de Sofocle

b) Genul dramatic

Tragedia

Comedia

Drama c) Genul liric Elegia Oda

Ciclul "Chirielor" de V.Alecsandri, "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale etc. "Despot Vod" de V.Alecsandri, "Npasta" de I.L. Caragiale etc. Tibul, Ovidiu etc. V. Hugo, Puskin

Pastel

Meditaie (filozofica) Satira Pamfletul Sonetul

Rondelul Gazel Glosa

Procedee artistice a) Tropi

Metafora

Metonimie

Sinecdoca

liric de nalta inspiraie, compus din strofe simetrice. Asemenea cntecelor corului oda avea o compoziie triadica. Termen provenit din limba franceza semnificnd pictura cu creioane moi. De la pictura in pastel termenul s-a extins in literatura definind delicateea unei descrieri lirice. Specie a genului liric in versuri in care e descris un fenomen din natura ale crui concluzii devin valabile si pentru oameni. Opera in general in versuri in care autorul ironizeaz ridicolul contemporanilor sau le contureaz viciile. Specie a genului liric in care sunt criticate defectele unei persoane, societii cu intenia ndreptrii. Poate fi in proza sau in versuri. Piesa lirica alctuita din patrusprezece versuri cu aceeai msura dispusa in doua catrene cu rima mbriat. Este o poezie cu forma fixa cea mai frecventata. Poezie cu forma fixa alctuit din trei catren si un vers izolat. Versurile 1 si 2 sunt identice cu versurile 7 si 8. Poezie cu forma fixa alctuit din strofe cu 2 versuri; originara din literaturile orientale, ajunge in Europa la nceputul secolului XIX Se nate in Spania secolului al XV-lea. Specie a genului liric cu forma fixa. Prima strofa e alctuita din 4, 6, sau 8 versuri ce conin tema de baza. Fiecare vers e comentat intr-o strofa speciala de aceeai mrime cu prima. Ultima strofo o reproduce pe prima cu ordinea inversata a versurilor. Comparaie subneleas in virtutea creia cuvntul-obiect ia locul cuvntului-imagine. Prin extensie limbajul figurat in general e metaforic. Metonymia (gr)= nlocuirea unui cuvnt cu altul. nlocuirea efectului cu cauza si invers, a operei cu autorul si invers. E nrudita cu metafora. Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. Procedeu artistic in care partea presupune ntregul, singularul presupune pluralul.

V. Alecsandri prin ciclul "Pasteluri"

Gr. Alexandrescu, "Meditaie", Eminescu Gr. Alexandrescu, "Satira. Duhului meu" Ion Heliade Rdulescu, Grigore Alexandrescu. Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc. Al. Macedonski prin "Poema rondelurilor" G. Cobuc, M. Eminescu, Goethe M. Eminescu, "Gloss"

"Credina-i val, iubirea-i vnt/ Si viata-i fum" (G. Cobuc) "La noi sunt lacrimi multe "(O. Goga)

b) Figuri de stil

Alegorie Aliteraie Antiteza Comparaie

Epitet

"Si a fost de veste lumea plina Ca steagul turcului se nchina" (G. Cobuc) Descriere sau naraiune care, pentru a "Ca la nunta mea/ A czut exprima o idee generala sau abstract recurge o stea" ("Mioria") la o suita de metafore. Repetarea unei consoane sau a unui grup de "Si zalele-i zuruie crunte" consoane la nceputul sau in interiorul (G. Cobuc) cuvintelor, pentru efectul muzical. Apropierea a doi termeni opui pentru a pune "Vremea trece, vremea mai bine in valoare caracteristicile lor. vine" (M. Eminescu) Figura de stil constnd in punerea in paralel a "Si e linite pe dealuri/ Cadoi termeni, in temeiul unor asemnri, pentru ntr-o mnstire arsa" (G. a scoate in evidenta caracteristice unuia dintre Cobuc) ei. Cuvntul adugat unui substantiv sau verb "Si clopotele de alarma

pentru a-l califica in intenii estetice. Hiperbola Mrirea sau micorarea exagerata a realitii in scopuri expresive Liota Negarea sau diminuarea unei idei, a unui sentiment pentru a le pune mai puternic in lumina. Oximoron Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostnac. Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte expresive surprinztoare. Personificar Atribuirea de caliti omeneti unor lucruri, e fiine, abstraciuni. Forma particulara de metafora. Enumeraie Enunarea succesiva a prilor componente ale unui ntreg pentru a obine un anumit efect. Repetiie Figura de stil cuprinztoare constnd in repetarea in intenii expresive a unor sunete, cuvinte, sintagme Forarea topicii normale, abaterea de la succesiunea obinuita a termenilor pentru a sublinia un anumit cuvnt.

rsuna rguit" (M. Eminescu) "Gigantica poart-o cupola pe frunte" (G. Cobuc) "Si ce fata frumuic/ Are mama" (G. Cobuc)

c) Elemente de sintaxa poetica

Inversiune

Interogaie Procedeu artistic care subliniaz participarea (Exclamaie) afectiva a scriitorului care pare ca este retorica transpus in pielea personajului sau triete intens aciunea si vrea sa atrag atenia asupra unui lucru. Structura Expoziiune Partea introductiva a unei opere literare in operei literare care se prezint cadrul aciunii si unele personaje. Intrig Faptele importante care determin, afecteaz, cursul aciunii si fr de care aciunea nu ar mai fi interesanta. Desfurare Faptele determinate de intriga, de cea mai a aciunii mare ntindere in povestire Punctul Momentul de maxima intensitate in culminant desfurarea aciunii. Deznodmn Ultima parte a unei opere literare marcheaz t sfritul aciunii, si al operei. Dialog Fragmentul ce reproduce discuia dintre doua sau mai multe personaje Descriere Opera (sau fragmentul) literara in care scriitorul nfieaz trsturile caracteristice ale unui colt din natura sau al unui anumit lucru. Caracterizar Desprinderea trsturilor caracteristice, fizice e si morale, ale unui personaj. Epilog Partea finala a lucrrii in care autorul rezuma concluziile sale, subliniaz anumite idei din opera sa si face cunoscuta pe scurt evoluia viitoare a personajelor. Episod Aciune secundara a unei opere narative, avnd un rol relativ independent sau poate fi doar o parte relativ independenta a unei

"Sara pe deal buciumul suna cu jale" (M. Eminescu) "Boierii sunt slabi de fire/ Braul, haina, fata, inima, totu-i subire" (B.P. Hasdeu) "Ce se aude? Ce nu se aude?/ Si cnd se aude de ce nu s-aude? Cnd nu saude?/ Si cine aude cnd se aude? (M. Sorescu) "Degetele pline de mpunsturi/ Nu au de snge doua picturi" (M. Eminescu) "Unde eti tu epeDoamne?" (M. Eminescu)

Prolog Stil

opere. Parte introductiva a unei opere literare dramatice, muzicale care prezint evenimentele premergtoare aciunii. Totalitatea mijloacelor artistice pe care le folosete autorul pentru a obine efecte de ordin artistic.