P. 1
roti dintate

roti dintate

|Views: 110|Likes:
Published by Iulik Iuli
roti dintate
roti dintate

More info:

Published by: Iulik Iuli on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2013

pdf

text

original

Geometria angrenajelor cilindrice cu dinti drepti În figurile 10.7 si 10.

8 se prezinta elementele geometrice ale danturii rotilor di ntate cilindrice cu dinti drepti. Acestea sunt: a. înaltimea danturii ± h b. înaltimea capului dintelui ± ha c. înaltimea piciorului dintelui ± hf d. jocul radial ± c = hf ± ha e. f. g. h. i. j. grosimea golului între doi dinti cercu l sau cilindrul de vârf de raza ra cercul sau cilindrul de rostogolire - rw latime a danturii ± b pasul danturii ± p grasimea dintelui ± s k. cercul sau cilindrul de divizare ± r (la rotile nemodificate r = rw)

l. cercul sau cilindrul de fund - rf Fig. 10.8 m. cercul sau cilindrul de baza ± rb Prin definitie, arcul de cerc cuprins între doua profile succesive poarta numele d e pas p. Pasul masurat pe cercul de rostogolire se numeste pas de angrenare. Pen tru ca doua roti sa poata angrena este necesar sa aiba acelasi pas de angrenare: (10.30) ; unde: , , - numarul de dinti al rotii 1, respectiv 2; - pasul de angrenare al rotii 1, respectiv 2. (10.31) (10.32) (10.33) Pasul poate fi masurat si pe alte cercuri. Prin urmare vom avea pas pe c ercul de fund, pas pe cercul de vârf etc. Pentru o roata dintata, lungimea cerculu i de rostogolire: (10.34) unde: - diametrul cercului de rostogolire al rotii 1 (10.35) Din relatia 10.35 se vede ca una din marimile sau p trebuie sa fie un nu mar incomensurabil. Deoarece este o marime necesar a fi masurata, trebuie sa fie comensurabila. Rezu lta ca singura posibilitate, aceea ca pasul sa fie un numar incomensurabil, astf el încât raportul p/ sa fie comensurabil. Prin definitie raportul:

(10.36) se numeste modul si se exprima în milimetrii. Deoarece pasul se poate masu ra pe diferite cercuri, corespunzator vom avea diferite module. Modulul corespun zator pasului masurat se numeste modul de angrenare. Pentru a se rationaliza exe cutia danturilor (numar minim de scule prelucratoare) si a se asigura interschim babilitatea lor, s-a standardizat o gama a modulilor. Aceasta gama este prescris a prin STAS 822-82 si redata în tabelul 10.3. Tabelul 10.3 Gama modulilor [STAS 82 2-82] I II I 0,12 0,14 0,15 0,18 0,2 0,22 0,25 0,28 0,3 0,35 0,4 0,45 4 4,5 3 3, 5 40 45 Continuare tabel 10.3 0,05 0,055 0,06 0,07 0,08 0,09 0,1 1,0 0,8 0,9 10 0,6 0,7 8 9 100 0,5 0,55 6 7 80 90 5 5,5 60 70 50 55 2,5 2,75 32 36 2 2,25 25 28 1,5 1,75 20 22 II 0,11 I 1,25 1,375 16 18 II 1,125 I 12 14 II 11 Daca presupunem ca raza cercului de rostogolire al rotii dintate 2 din figura 10 .8 creste spre infinit, geometria ei tinde spre cea a unei cremaliere. În acest ca z, flancurile dintilor devin segmente de dreapta înclinate cu unghiul fata de lini a centrelor, iar cercurile exterior, de rostogolire si interior devin drepte. Pe cremaliera pasii definiti la nivelul fiecareia din aceste drepte sunt egali între ei. Daca numarul de dinti al rotii 1 tinde spre infinit, la limita se obtine cr emaliera C1. Cremaliera C1 si cremaliera C2 sunt identice ca forma.

Pentru ca doua roti dintate sa poata an grena este necesar sa aiba acelasi organ de referinta.38) (10. Dimensiunile cremalierei de referinta sunt notate cu indicele zero si respecta urmatoarele relatii: y y y y unghiul de presiune de referinta ± = 20Û înaltimea capului dintelui de referinta ± y y înaltimea piciorului dintelui de referinta ± y y jocul de fund ± y y înaltimea dintelui de referinta ± y y raza de racordare de referinta la piciorul dintelui Pentru danturile nemodificate d = dw = m · z de = d + 2 h = m · z + 2 m = m (z + 2) df = d ± 2 hf = m · z ± 2. El exprima caracteristicile geometrice comune ale rotilor ce compun angrenajul.5) Fig.9 (10. Limita comuna catre care tind rotile dint ate ale unui angrenaj formeaza organul de referinta.39) .Limita catre care tind toate rotile dintate cilindrice ale sistemului ce poate f orma angrenajul daca diametrul lor si implicit numarul de dinti creste la infini t. Organul de referinta al r otilor dintate cu dinti drepti este cremaliera de referinta. se numeste cremaliera de referinta.5 m = m (z ± 2.37) (10. cremaliera de referinta este standardizata si descrisa în STAS 821 -82 ± figura 10. 10. Organul de referinta este p lasat de aceeasi arte cu roata fig 10. Pentru a se rationa liza executia .10.9.

10 Roata dintata definita prin organul de referinta se poate considera c a se executa prin metoda rularii de catre un organ generator. se gaseste plasat de cealalta parte a rotii de prelucrat. 10. Fiecarei raze rx. Dantura rotii ce se prelucreaza este înfasuratoarea dant urii organului generator. îi corespunde un arc de cerc Sx si un unghi la centru 2 x . Drept organ genera tor se poate folosi copia negativa a organului de referinta-cremaliera generatoa re. 10. Organul generator (roata sau cremaliera).Fig.11 se observa ca pentru: y y centru 2 y y centru 2 y y centru 2 raz a r1 corespunde arcul S1 si unghiul la 1 raza ra corespunde ercul Sa si unghiul la a1 raza rf corespunde arcul Sf si unghiul la f1.11 Aceste marimi sunt legate prin urmatoarele relatii: 1= (10. scazând de la baza sp re vârf. În figura 10.40) . în miscarea relativa a acestuia fata de roata considerat a. 10. sau o roata dintata fictiva considerata ca fiind generata de catre cremalier a de referinta fig. O sectiune perpendiculara pe axa unei roti dintate ne ara ta ca grosimea dintilor cu profil evolventic este variabila. Fig.9.

43) (10.52) (10.a1 = (10.47) (10. fu nctie de grosimea pe alt cerc.49) (10.53) .48) de unde: (10.51) (10.45) unde: ev ev = tg a = tg ± a (10.42) 1 a1 Din figura se observa ca: f1 = f1 = + ev + ev ± a a (10. Daca exprimam grosimea dintelui pe cercul de baza functie de grosimea pe cercul de rostogolire: (10.50) Aceasta ultima relatie permite calculul grosimii dintelui pe un cerc.44) (10.41) f1 = (10.46) sau înlocuind valorile: (10.

55) unde: D´ ± diametrul exprimat în toli.5 1 .12 Modul m [mm] 1 1 1 1 2 2 2 Diametral Pitch P [dinti/tol] 25.175 2.57) Echivalenta între valorile standardizate ale modulului si P este ilustrata în tabelul 10. 25 1.51 12.51 12.32 16.31 2.23 3.56) (10.4: Modul Diametral m Pitch P [mm] [dinti/tol] 1 1 .115 1.7 11.63 3.29 10.82 2.59 .31 2.81 1. (P) care este inversul modulului: (10.16 Modul m [mm] 8 9 10 11 12 14 16 Diametral Pitch P [dinti/tol] 3.4 mm prin urmare: y y în locul pasului se foloseste notiunea de Pitch: (10.40 20. Geometria acestora difera de cea a rotilor executat e în sistemul metric astfel: y y în locul modulului se întrebuinteaza notiunea de diam etral Pitch.7 11.40 20. care este singurul sistem acceptat de ISO. 25 2.54 2.93 14. Uneori este necesar a se prod uce piese de schimb pentru utilaje de provenienta anglo-americana executate dupa sistemul de masurare în toli.54 2.29 10.16 Modul Diametral m Pitch P [ mm] [dinti/tol] 6 7 8 9 10 11 12 4.5 25.(10. 75 2 2 .17 2.32 16.93 14.82 2 .54) Elementele enumerate se refera la rotile dintate masurate dupa sistemul metric. l´ = 25.

Masurarea danturii Masurarea danturilor se poate face cu ajutorul calibr elor aparatelor este cu calificare înalta.49 1.12 Punctele de contact dintre calibru si profilele extreme si su nt M si N.81 1. deci are directia normalei în punctele de contact.69 1.4. Daca vom considera m si n ca puncte în care profilele evolventice extreme întâl nesc cercul de baza. usor de informatii clare asupra încadrarii precizia de executie i mpusa.26 6.62 13 14 15 16 17 18 20 1.56) (10.59 1.5 5 5.5 9.47 7.41 1. Dreapta ce uneste punctele M si N este perpendicul ara pe deschiderea calibrului. Prima problema ce se pune în cazul masurarii danturilor cu ajutorul calibrelor est e determinarea deschiderii calibrului.5 4 4.06 0. din modul de generare a evolventei MN = mn MN = W3 = 2 pb + sb (10. Se stie ca normala într-un punct la profilul evolventic este tangenta la cercul de baza. deosebit de precise jutorul calibrelor executat si da sau neîncadrarii în aparatelor de masura sau limitative.47 7. Masurarea cu ajutorul neproductiva si neces ita personal Se foloseste doar la danturi sau etalonari.27 1. Consideram ca dorim sa masuram cota peste trei dinti la roata dintat a din figura 10. 75 3 3. Masurarea cua limitativ e.95 1.41 1.63 18 20 22 24 26 28 30 1.08 4.26 6. este precisa.15 1.845 10. Prin urmare laturile deschiderii calibrului vor fi tangente la profil ul evolventic în aceste puncte.35 5.24 8.2 .08 4.23 3.57) .25 8.91 0.64 5.2.27 2 3 3 4 5 6 7 9.975 0. pentru a masura cota peste un anumit numa r de dinti.35 5.

Relatia (10. Dar: Pb = m cos Iar sb poate fi înlocuit cu marimea s a data de relatia 10. (10.64) .63) unde ± unghiul cuprins între raza vectoare în punctul de tangenta (egala cu ra za cercului de rostogolire conform conditiei impuse initial) si axa dintelui mar ginal. Cu acestea relatia de calcul a cotei peste N dinti ia f orma: (10. = (10.54.57) se poate generaliza sub forma: WN = (N ± 1)pb + sb care exprima co ta este un numar N de dinti. Din acest motiv se pune con ditia ca tangenta sa se faca la nivelul cercului de rostogolire.62) unde ± semiunghiul cuprins între axele dintilor extremi.61) Cea de a doua problema pe care o pune masurarea danturii cu ajut orul calibrelor limitative este determinarea numarului optim de dinti peste care se va face masuratoarea.1 2 se observa ca unghiul w = + (10.59) (10. sb ± grosimea dinte lui pe cercul de baza.unde: W3 ± cota peste trei dinti. Din figura 10.60) (10.58) (10. Este lesne de înteles ca se evita situatiile în care punct ele de tangenta sa fie la vârful sau la baza dintelui. pb ± pasul danturii pe cercul de baza.

Segmentul din dreapta de angren are delimitat de cercurile de vârf AE. Prin definitie s e numeste grad de acoperire raportul Fig.13.67) În cazul danturilor normale masura dantura: w § 20Û.13 . Gradul de acoperire Dintele rotii conducatoare începe angrenarea la baza.66) În aceasta relatie unghiul de angrenare relatia (10.68) Evident valoarea obtinuta pentru K se rotunjeste la numarul întreg imediat superior. se numeste segment de angrenare si reprezin ta portiunea activa din linia de angrenare. 10 . deoarece executia evolventei este mai precisa spre vârful dintelui. Cot a peste K dinti va fi tolerata cu valorile maxime si minime corespunzatoare prec iziei cerute dupa care se executa calibrele limitative.3. iar numarul optim de dinti peste care se recomanda a se (10.4. Pentru exprimarea în grade (10.65) De unde numarul optim de dinti peste care se recomanda a se masura dantura: (10. Arcele a1b1 = a2b2.Înlocuind valorile unghiurilor si . de tip ³trece´ si ³nu trece´. în t imp ce dintele rotii conduse la vârf ± figura 10.66) ia forma: este exp rimat în radiani. 10. unghiul w va avea expresia: w = (10.

76) (10.(10.72) (10.13 se vede ca: AE = N1E + AN2 ± N1N2 N1E = AN2 = (10.75) (10.78) . gradul de acoperire reprezinta numarul me diu de perechi de dinti aflati în angrenare.70) dar: (10. (10. Cu cât gradul de acoperire este mai mare. Fizic. . cu atât conditiile de func tionare sunt mai favorabile.pentru ca au acelasi unghi de rostogolire.80) cu care expresia gradului de acoperire devine: (10. Gradul de acoperire caracterizeaza fi ecare angrenaj.69) Gradul de acoperire trebuie sa fie mai mare decât unitatea pentrua a se as igura continuitatea angrenarii.71) deci: (10.77) Dar si reprezinta distanta între axe. (10.73) Din figura 10.74) (10 .79) (10.

86) Înlocuind marimile razelor si distantei între axe. în special de = 1.82) (10. gradul de acoperire depinde de: y y y y unghiul de angrenare raportul de transmisie înaltimea capetelor dintilor si . = 20Û (valoarea standardizata) .(10. . .81) Dar: (10. y y De obicei unghiul de angrenare. expresia gradului de acop erire devine: (10. iar gradul de acoperire depinde de celelalte doua conditii.87) (10.83) (10.84) (10.85) (10.8. Pentru w .88) În ultima expresie.

În p unctul D începe angrenarea perechii urmatoare de dinti. componentele tangentiale ale vitezelor pot fi exprima te prin relatiile: 89) (10. pe portiunea DE vom avea în angrenare din nou doua perechi de dinti.3.5 Punctul pe linia de angrenare A C E E1 0 0 E1max E2 Viteza relativa va -rb1 [2 E2max 0 +rb1 [1 E1max (10.Alunecarea relativa Dupa cum s-a demonst rat în cap.90) Marimea vitezei relative (de alunecare): (10.14. tabelul 10.5: Tabelul 10.4.2 marimile componentelor tangentiale ale vitezelor punctelor în angr enare sunt egale în pol si diferite în celelalte puncte.4.w = 15Û = 2. În p unctul B perechea precedenta iese din angrenare. Pe portiunea BD vom avea în angre nare o singura pereche de dinti. 10. 10. Angrenarea începe în punctul A. Prin urmare.10.0. Considerând doua roti în angren are în punctul M fig. E2max 0 0 . Angrenarea se numeste unipara sau singulara. Perechea de dinti analizat a iese din angrenare în punctul E. Pe portiunea AB în angrenare vor exista doua perechi d e dinti ( perechea precedenta si perechea ce a intrat în angrenare în punctul A).91) variaza de-a lungul segmentului de angrenare AE în functie de variatia unghiurilor E1 si E2.

99) unde: (s1. (10. cu a tât creste uzura.97) (1 0. Alunecarea este însotita de uzura.98 se vede ca viteza de alunecare variaza liniar functie de E1 sau E2.5 se constata ca viteza de alunecare are valori maxime în punctele extreme ale liniei de angrenare si semne diferite pentru punctele situate de cea lalta parte a polului angrenarii. Pentru a determina legea de variatie a vitezei de alunecare în relatia 10. .92) Se obtine: (10. Cu cât alunecarea este mai mare. ale caror extremitati sunt puncte conjugate.94 sa se anuleze.96) (10.94) dar: (10.95) ceea ce face ca partea a doua a ecuatiei 10.91 se înlocuiesc: (10.(s2 ±lungimi elementare (pe profilele în angrenare în jurul punctulu i de contact).98) Din relatia 10.93) (10.Din tabelul 10. Pentru studiul uzurii se obisnuieste a se lucra cu alunecare spe cifica: (10.

(10.102) În mod similar: (10.6.101) (10. Tabelul 10.100) (10.103) Valorile alunecarilor specifice pentru punctele caracteristice sunt calculate în t abelul 10.6 Punctul pe linia de angrenare N1 C N1C N2 N1N2 0 +1 -g N2C 0 0 V1 0 V2 N1N2 \12 -g \21 +1 .

iar 21 în A. care nu mai coincide cu linia da angrenare si nu trece prin În acest caz nu mai este satis facuta legea de baza a angrenarii.1 0.5. I nterferenta profilelor Consideram angrenajul din figura 10. Normala la prof ilul C2 în A este linia de angrenare NN.4.102 si 10. În aceleasi conditii de ungere uzura va fi mai pronuntata în zona i ntrarii si iesirii din angrenare (baza si vârful dintelui).17. 10.103 pot fi reprezentate grafic într-un sistem \=f(N).fig.15 se constata ca alunecarea specifica 12 este maxima în punctul E. Analizând figura 10.16 la care punctul de intrare în angrenare a r otii conduse A este plasat în afara segmentului de angrenare N1N2. Avansul uzurii flancurilor depinde de marimea alunecarii si condi tiile de ungere. Efectele inteferentei se manifesta astfel: . Normala la profilul C1 în A este N¶N¶.15. în care portiunea hasurata reprezinta diagrama reala corespunzatoare angrena rii unipare. Fenomenul de intersectare a profilelor danturii rotilor dintate se numeste inter ferenta.Relatiile 10. iar cele doua profile se vor intersecta ca-n figura 10. Pentru marirea reziste ntei la uzura: se executa tratamente de durificare speciala se modifica dantura pentru egalizarea alunecarii în zona de intrare si iesire din angrenare.

111) (10.105) (10.112) .108) (10. S-a observat ca interferenta apare la angrenarea cu pinioane având un numar mic de dinti. Pentru evitarea interferentei AC CN1 (10.18. deci cercul de vârf al rotii 2 trece prin acest pun ct. Pent ru determinarea numarului minim de dinti necesar evitarii interferentei se consi dera schema din figura 10.104) La limita A se confunda cu N1. Acest fenomen se numeste subtaiere. La executia prin rostogolire se slabeste baza dintelui tocm ai în sectiunea maxim solicitata.110) (10.109) Cu acestea relatia 10.107) (10.106 ia forma: (10. ra2=O2N1 Din triunghiul O2CN1: (10. sau la imposibilitatea montarii în cazul unei inter ferente mai mari. La executia danturilor prin copiere interferenta duce la întepenirea rotilor în c azul unei interferente usoare.106) (10. b.a.

118) (10.121) (10.113) (10.114) (10.(10.115) Aplicând radicalului o dezvoltare în serie se obtine: (10.116) (10.119) De unde: (10.122) Situatia limita presupune egalitatea.120) dar: (10. conditia de evitare a interferentei ia forma: (10.117) Înlocuind aceasta valoare. . Prin urmare situatia limita este o relatie functie de numarul minim de dinti necesar evitarii interferentei.

rezulta hoa2*< 1. Uneori problemele practice impun parasirea caracteristicilor geometrice ale cre malierei standardizate. Spre exemplu se cere a se executa un pinion cu z<17 dint i si la care sa nu apara fenomenul de interferenta.126) Pentru : (10.125 se constata ca problema se poate rezolva în urmatoarele variante: a.127) La angrenarea interioara i21 fiind pozitiv si marimea lui z1min creste. Studiind structura relatiei 10. În cazul cel mai defavorabil (angrenarea cu o crem aliera) 2 = 0.(10. b. Modifi când înaltimea relativa a capului dintelui: (10.125) În conditii normale: hoa= 1.128) Pentru w= 0= 20o si z1< 17. cu care : (10. Modificând unghiul de angrenare: .124) Raportul de transmitere i21 este negativ la angrenarea exterioara si po zitiv la angrenarea interioara.123) (10. w= 20o. face ca raportul i21= relatia numarului minim de dinti necesar ev itarii interferentei ia forma: 2/ 1= 0 si (10.

. 1.19 din zona capului sau piciorului. Reveni rea la o functionare cât mai apropiata de cea teoretica se obtine aplicând danturii una sau mai multe din urmatoarele forme de modificare: flancare. Se mentioneaza ca dantura modificata se obtine cu aceleasi cheltuieli ca si cea modificata. Prin flancare se înlatura neajuns urile provocate de erorile de divizare si deformatii. arbori. w< 20o.0 la danturi înclinate. (10. Modificarea danturii Consideratiile de pâna acum s-au referit la functionarea angrenajului teoretic care presupune întreg sistemul (cupla superioara. STAS 821 recomanda paramet rii flancarii functie de modul si clasa de precizie.(10.spre exe mplu valoarea 0.6. ceea ce constituie un dezavantaj important. Nu se recomanda flancarea când aceasta redu ce gradul de acoperire sub 1. Problema se rezolva mult mai e legant prin modificarea danturii. corpul rotilor dintate. Se alege o valoare pentru hoa* . Flancarea consta din înlaturarea unei portiuni din flancul dintel ui ± figura 10. sau prea mari pentru 0 se modifica ambii parametri. form at din rigide nedeformabile. Datorita multiplelor avantaje functionale pe care le aduc mo dificarile.4. lagare. Când numarul de dinti z1 este foarte mic si ar rezulta valori prea mici pentru hoa .1 la danturi drepte si sub 1. 10. rezulta c. batiu).131) STAS 821 recomanda si valorile coeficientilor de flancare ai capului dintelui functie de marimea si precizia danturii²tabel 10. func tionarea angrenajului real se înrautateste în comparatie cu a celui teoretic. Din cauza deformatiilor. În realitate toate elementele se deformeaza sub actiu nea fortelor si momentelor functionale sau masice.129) Pentru hoa*= 1 si z1< 17. bombare sau dep lasare.7. se impune ca orice angrenaj sa fie format din roti dintate cu dantur i modificate.130) (10. Aceste modalitati de evitare a interferentei necesita scule speciale nestandardi zate.8 si se calculeaza unghiul de angrenare w.

008 0.3 0. Bombarea influenteaza direct marimea coeficientului de repartiti e a sarcinii pe latimea danturii K .007 0. Aplatisarea acestui vârf de tensiuni se obtine în urma flancarii ± figura 10.008 0.7 3.21 b în stare deformata.015 0. Bo mbarea consta în subtierea dintilor spre capete ± figura 10.012 0.010 0. iar în figura 10.018 Continuare tabel 10. cu o diagrama a presiunilor prezentând un maxim deosebit.21 c . Deoarece danturile se deformeaza în sens invers. În figara 10.21 a se prezinta sistemul de sus tinere a angrenajului în stare nedeformata. Bombarea se face în scopul îmbunatatirii conditiilor de functionare prin c resterea petei de contact si reducerii vârfurilor de tensiuni datorate deformarii dintilor si sistemului ± figura 10.21 f.5-6.7.009 0.020 0.3-10 0. contactul dintre flancuri va lua forma e. sectiunea luând forma de butoi. Modul m[mm] <2 2-3.015 6.5 Clasa de precizie dupa criteriul functionarii line 6 7 8 aF * 0. .Tabelul 10. Datorita deformatiei diagrama presiunilor dintre flancurile nedeformate ± figura 1 0.012 10-16 0.006 0. ar trebui sa ia forma d.010 2.005 0.010 0.20.21.

Se numeste dantura zero dantura unei roti dintate la care dreapta de de referinta a cremalierei generatoare este tangenta la cecul de divizare fig. sau cu alte cu vinte pasul cremalierei se imprima pe roata. Dantura deplasata esta dantura unei roti dintate la care dreapta de referinta a cremalierei generatoare nu mai este tangenta la cercurile de divizare fig. cercu l de divizare.22 b si c.22. Pasul pe cremaliera va fi egal cu pasul pe roata.3. Exista o drepta pe cremaliera si un arc de ce rc pe semifabricat care în timpil angrenarii se vor rostogoli unul peste celalalt fara alunecare. Analizând relatia 10.22 a. Deplasarea danturii consta în modificarea ei astfel încât dreapta de refrinta a cre malierei generatoare sa nu mai fie tangenta la cercul de divizare ± figura 10.132 se constata ca ea contine numai termeni constanti. Deplasarea se . Operatia se numeste divizare. iar dreapta tangenta ± dreapta de divizare. Raza cercului de diviza re: (10. 10.132) La angrenaje cu dantura nemodificata r = rw. În figura se considera o roata dintata cilindrica cu dinti drepti al carei organ g enerator este o cremaliera. Dantura zero. se mai numeste si dan tura nedeplasata. În timpul regenerarii se reproduce miscarea de angrena re între cremaliera si semifabricat. 10.

iar aceea care rezulta din deplasarea negativa da ntura minus. Din acest motiv ea se executa numai când este absolut necesar. 10. Pentru a determina grosimea dintelui pe cercul de divizare.133) (10. 10. De plasarea negativa slabeste baza dintelui.25.22. (10. Efectele deplas arii asupra danturii sunt ilustrate în figura 10. S e obisnuieste a se lucra cu deplasarea specifica sau relativa x. 10.23.25. Dantura ce rezulta din deplasarea pozi tiva se numeste dantura plus . Prin deplasarea pozitiva disp are fenomenul de interferenta (la rotile cu z<17) si în acelasi timp creste grosim ea bazei dintelui. Grosimea dintelui rotii dintate deplasate pe cercul de dicvizare sd este egala cu grosimea golului cremalierei generatoare p e dreapta de divizare. Pentru a determina distanta d. Deplasarea negativa este limitata de aparitia fenomenului de interferenta.considera pozitiva când se face spre vârful dintilor fig.c si negativa când se face spre piciorul dintilor fig.135) unde: WN este dat de relatia 10.134) Cota peste mai multi dinti se modifica doar cu distanta d cu care varia za grosimea dintelui ± figura 10. se considera o roata dintata deplasata plus fig. Deplasarea xm se numeste indicele rotii si se masoara în milimetri. consideram o cremaliera deplasata ± figura 10.b. D in ABC . Prin deplasarea pozitiva dintele devine mai rezistent.24. (10. raza d e curbura a evolventei se mareste si deci tensiunile de baza se micsoreaza.61.22. Depl asarea pozitiva este limitata de aparitia fenomenului de ascutire a dintilor.

semnul minus l a dantura cu deplasare negativa.137) cu care: (10.133 ia forma: (10. Angrenaj format din doua roti nedeplasate. relatia 10.139) Înlocuind valorile termenilor.138) (10.136) dar: (10. (10.141) Cuplarea rotilor dintate în angrenaje se poate face sub forma unui: a.140) Semnul plus se refera la dantura ce sufera o deplasare pozitiva. Cele d oua roti dintate au cercurile de divizare tangente între ele.(10. . Grosimea dintelui pe cercul de divizare este egala cu grosimea golului.

(10. La acest gen de angrenaj se modifi ca doar grosimea dintilor la baza ( creste la dintii deplasati plus si scade la cei deplasati minus ). sau una deplasata minus si una nedeplasata. marimea cercului de divizare nu depinde de deplasare. Prin deplasare se poate obtine: evitarea interferentei realizarea unei dis tante impuse între axe . b.142) unde: a ± distanta între axe de referinta. d. Cercurile de divizare nu mai sunt tangente. Cercurile de divizare devin secante. Angrenaj format din doua roti dintate deplasate plus. Angrenaj format dintr-o roata dintata deplasata plus si una deplasata minu s. la care x1=-x2. O roata dintata cu dantura modificata se obtine la ac elasi pret cu o roata cu dantura nemodificata. sau una deplasata plus si una nedeplasata. Asa cum s-a mai aratat . Distanta între axe: (10. Distanta între axe: (10. Prin deplasare se pot obtine modificari importante ale danturii si angrenajului. La nivelul cercurilor de divizare grosimea dintelui rotii dintate depla sate minus este mai mica decât grosimea golului rotii cu care angreneaza.143) c. Distanta între axe si razele cercurilor de rostogolire depind de deplasare. Angrenaj format din doua roti dintate deplasate minus. În acest caz razele cercurilor de rostogolire corespund cu reze le cercurilor de divizare iar distanta între axe se conserva: (10.144) La roti dintate angrenate interior situatia este inversa aw > a. deoarece amble se executa cu scul e standardizate. Ele constituie caracte ristici ale angrenajului. Se mentioneaza ca deplasarea se refera numai la dantura evolven tica. La nivelul cercurilor de divizare grosimea dinte lui rotii dintate deplasate plus este mai mare decât golul rotii cu care angreneaz a.145) Angrenajul se numeste zero deplasat. Ea este o caracteristica a rotii dintate.

150 si tinând seama de relatia 10. 1. Elementele angrenajului deplasat Unghiul de angrenare divizare w.149) (10.151) . A. Geometria angrenajelor deplasate Conditia ca doua roti dintate cu dantura modificata sa poata angrena este existenta aceluiasi modul pe cercurile de divizare respectiv pe cele de ros togolire.148) Conform relatiei 10. 10.realizarea egalei rezistente a dintilor la încovoiere conditia egalizarii alunecar ii specifice maxime realizarea egalei rezistente la gripare realizarea angrenaje lor extrapolare realizarea unui anumit grad de acoperire evitarea ascutirii dint ilor Multiplele avantaje ale deplasarii impun ca la productia de serie sa nu se conceapa angrenaje formate din roti dintate zero.7.146: (10.134 grosimea dintilor pe cercurile de (10.150) Adunând relatiile 10. În continuare se prezinta relatiile de calcul ale elementelor geometrice pentru angrenaje deplasate si zero deplasate. adica satisfacerea relatiei: (10.149 cu 10. Conform relatiei 10.146) Deplasarea modifica geometria da nturilor.4.147) (10.50 grosimile dintilor pe cercurile de rostogolire: (10.

2 (10. Raza cercului de rostogolire rw1.162) .159) 3.156) (10.158) (10.148 se obtine : (10.si în continuare din relatiile 10.153) (10.154) (10.152) (10.161) cu care: (10.155) 2.147 si 10. Distanta dintre axe ± aw (10.160) Distanta dintre axele de referinta: (10.157) (10.

165) (10.163) rezulta: (10. Diametrul cercului exterior ± da1. Grosimea dintelui pe cercul de rostogolire ± Sw1.149 expresiile date de relatiile 10.168) 6.153 se obtine: (10.4.164) 5.2 Înlocuind în relatia 10 . Modulul de angrenare ± mw (10.170) .147 si 10.2 Raza cercului exterior: (10.169) Îna ltimea capului dintelui unei roti trebuie sa fie mai mica decât piciorul celeilalt e cu jocul radial: (10.167) În acelasi mod: (10.166) (10.

173) Cu acestea relatia 10 .174) si.179) inând seam a de relatia 10. inând seama de deplasare a profilului.172 obtinem: .Pentru determinarea înaltimii capului dintelui unei roti dintate deplasate.176) Dar cu care: (10.178) 7. în mod similar: (10.169: (10 . 10. în mod similar : (10. consid eram aceasta roata în angrenare cu o cremaliera fig. (10.171) (10.2 (10.170 devine : (10. Diametrul cercului de fund ± df1.172) si.175) Înlocuind valorile în 10.26.177) (10.

186) (10.180) si similar: (10.(10.182) 2.183) 3. Razele cercurilor de rostogolire sunt egale cu razele cercurilor de divizare: (10. Modulul 5. B.177 (10.184) 4.187) . pe când cercurile de vârf depind si de deplasarea rotii c onjugate. Elementele geometrice în acest caz vor fi : 1. Diametrele ± din relatia 10. Elementele angrenajului zero deplasat Caracteristic acestui tip de angrenaj sunt deplasarile egale si de semne diferit e.181) Se observa ca cercurile de fund depind numai de de plasarea rotii respective. Distanta între axe (10. Unghiul de angrenare w (10.185) (10.

Criterii de alegere a coeficientilor de deplasare 1.189) Di n triunghiul O1CN: . În tabelul 10. Coincidentei punct elor A si N1 le corespunde deplasarea m ·x1min care asigura la limita evitarea int erferentei.9 se prezinta sintetizat ele mentele geometrice ale angrenajelor cilindrice exterioare si interioare cu dantu ra dreapta si înclinata. va apa rea fenomenul de interferenta. 10. Dreapta de vârf a cremalierei intersecteaza dreapta de angrenare în punctul A fig. Pentru rez olvarea problemei consideram o roata dintata având dantura nedeplasata.188) Din triunghiul MCN1: (10.27.Deplasarea specifica minima necesara evitarii interferentei În cazul rotilor dintate cu numar mic de dinti se pune problema determinarii depla sarii specifice minime necesare evitarii fenomenului de interferenta.Se observa ca diametrele cercurilor de vârf depind de deplasarea specifica.8. în angrenare cu cremaliera generatoare (cercul de divizare tangent la dreapta de referinta).4. Marimea acestei deplasari: (10. Aplicând anrenajului o deplasare pozitiva se observ a ca punctul A se deplaseaza pe dreapta de angrenare spre N1. deci s i acest angrenaj se considera deplasat. Deoarece punctul A se gaseste în afara segmentului de angrenare N1C. 10.

190 în 10. Pe baza lor se calculeaza momentul de torsiune Mt si alegând un numar de dinti z1.191) La angrenarea cu cremaliera. o ) si calcula distanta între .195) Determinarea deplasarii specifice minime necesare pentru evitarea inter ferentei îmbraca doua aspecte: a.195 rezulta x1min>0.194) Pentru cremaliera standardizata: (10.188 se ob tine: (10. n si i1. Pentru rotil e dintate la care z1>17.190) Înlocuind valorile date de relatia 10. Pentru rotile dintate la care z1<17.191 se obtine: (10.2). din relatia 10. b.(10. peste care apare fenomenul de interf erenta. iar di n conditia de rezistenta sau durabilitate ± modulul m. numarul minim de dinti la care nu apare in terferenta este dat de relatia 10. din relatia 10.195 rezulta x1min<0. Marimea acestei deplasari esie limitata de coincidenta punctelor A si N1. se calculeaza z2. din care : (10. 2. turatia de intrare si raportul de transmitere (N. hoa. adica este necesara deplasare pozitiva. adica este posibila o deplasare negativa fara sa apara interferenta. hof. Acum se poate alege cremali era de referinta(mo.193) (10. Realizarea unei distante impuse între axe Problemele de abgrenare pornesc de la puterea necesar de a fi transmisa.125.192) Înlocuind aceasta expresie în 10.189 si relatia 10.

161. Pentru egalizarea solicitarilor se pot face deplasari pozitive la roata dintata cu dinti mai zvelti sau . grosimea dintilor la baza este diferita. Pentru dou a roti dintate în angrenare.axe cu relatia 10. Aceasta se poate pune sub forma : (10.199) În cazul în care sunt conditii suplimentare se determina separat x1 si x2.8 ± Distanta între axe ± STAS 6055[mm] 40 160 630 2500 45 80 710 50 200 800 56 225 900 63 250 1000 71 280 1120 80 315 1 250 90 355 1400 100 400 1600 112 450 100 125 500 2000 140 560 225 Trecerea de la ao la aw se face prin modificarea danturii folosind relatia 10.198) din care se extrage suma deplasarilor: (10. distante le dintre axe s-au standardizat tabelul 10. Deplasarea din conditia egalei rezistente la încovoiere Sectiunea cea mai solicitata la încovoiere se gaseste la baza dintelui. Din acest motiv este necesar ca di stanta între axe calculata ao.197) Dar functia evolventica are expresia: (10.196) Cunoscând valoarea unghiului de angrenare w se determina valoarea functiei evolventice: (10. Ac easta atrage dupa sine solicitarea mai intensa a danturii cu baza mai zvelta (da ntura cu numarul de dinti mai mare). Tabelul 10.8. daca z1 z2. 3.16 2. sa fie adusa la valoarea standardizata cea mai apro piata. Pentru rationalizarea executiei rotilor dintate.

negative la roata dintata cu care angreneaza.167 combinata cu 10. Pentru acestea rela tiile 10. 4.15 apar în p unctele extreme ale segmentului de angrenare unipara A si E. N2E. N2A se exprima functie de raz ele rotilor în angrenare a caror marime depinde de cea a deplasarilor.149.20 0) (10. Pentru ca rezistenta la uzura a flancurilor danturilor ce formeaza un ang ranaj sa fie cât mai apropiata. astfel încât în final grosimile dintilor în zona piciorului sa fie apropiate. se cauta a se egaliza alunecarile specifice maxime prin deplasarea danturilor.102 si 10. Cel mai adesea rotile dintate sunt scoase din functiune datorita u zurii.201) Egalând expresiile alunecarilor specifice maxime se obtine: ( 10. degajarea de ca ldura poate produce cresterea locala a temperaturii încât apare fenomenul de gripaj (dislocari de material si suduri datorita atingerii temperaturilor de topire). Deplasarea din conditia egalizarii alunecarilor specifice maxime Alunecarea profilelor în angrenare este însotita de forte de frecare ce produc uzura flancurilor.203) Segmentele N1 A. S -a constatat ca degajarea de caldura depinde de produsul (p·v). Înlocuind în re latia 10. În anumite conditii.28 devin: (10.103 cu notatiile din figura 10. Deplasarea din conditia egalei rezistente la gripaj Frecarea suprafetelor în contact datorita alunecarilor relative este însotita de con sum de putere sub forma degajarii de caldura. 5. unde : p ± presiunea în zona de contact hertzian. Marimea deplasarilor se poate calcula din re latia 10. N1E.202) sau: (10. . 10. Valorile maxime ale alunecarilor fig.203 se obtine x1 si x2.

La angrenarea extrapolara vitezele de alunecare vor avea un singur sens. conduce si la egalizarea rezistentei la g ripaj. vitezei de avans si caracterului uzurii. de unde concluzia ca deplasarea danturilor din conditia ega lizarii alunecarilor specifice maxime. 10. suprapuse peste e fectele înrautatirii conditiilor de frecare. . Pentru evitarea acestui fenomen si îmbunatatirea conditiilor functionale ale an grenajului s-a cautat ca punctul C sa nu mai intervina în angrenare. Fortele de frecare produc în dintii conducator si c ondus eforturi unitare tangentiale de semne contrare. respectiv a vitezei relative de alunecare variaza liniar între valorile maxime corespunzatoare punctelor A si E si valoarea 0 în pol. Angrenarea extrapolara se obtine sub forma unui angrenaj zero deplasat. se înlocu iesc valorile corespunzatoare punctelor A si E în produsele: (10. Ruperea filmului este însotita de frecare semi fluida sau chiar uscata. Angrenarea extrapolara se numeste antepol ara când segmentul AE se gaseste în fata polului si postpolara. Prin modifica rea danturilor s-a realizat angrenarea extrapolara fig. Deplasarea din conditia realizarii angrenarii extrapolare Marimea alunecarii.205) Înlocuirea duc e la relatia 10. cu consecinte asupra cresterii temperaturii. Pen tru determinarea conditiilor asigurarii aceleiasi rezistente la gripare.3 1. Sensurile diferite ale vitezelor de o parte si de alta a polului C au tendinta de rupere a filmului de ulei în zona fig.30. grabesc scoaterea din uz a rotilor di ntate prin aparitia fenomenului de pitting (ciupituri) ± în zona polului ± figura 10. când se gaseste în spate le lui. Viteza de alunecare: (10. 6.32 la care segmentul d e angrenare AE nu mai contine polul C.203.v ± viteza relativa de alunecare.10. Valorile maxim e ale vitezelor se obtin în punctele A si E unde alunecarile sunt sunt maxime.204) unde: CM ± segmentul din linia de angrenare dintre punctul de angrenare M si polul C. Acestea.

multimea punctelor ce satisfac oricare din conditiile impuse în cap. Ale gerea valorilor optime pentru x1 si x2 poate fi facuta printr-una din urmatoarel e metode: 1. este separata de multimea punctelor ce nu satisfac acea conditie pr intr-o curba limita ± figura 10. .Marimea deplasarilor se obtine din conditia de pozitionare a punctelor de angren are unipara. Recomandari privi nd alegerea deplasarilor specifice Valorile coeficientilor de deplasatre sunt co nditionate de limitele generarii danturii si angrenarii corecte.9. Ele sunt prezentate în literatura de specialitate. Definirea deplasarii se refera la alege rea unui punct din multimea celor ce formeaza câmpul conturului de blocare. b. Recomandarile ISO-T-C 60 ± functie de numarul de dinti al rotilor ce compun angrenajul: a.8. 10. zero deplasat c. Într-un sistem de coord onate x1 = f(x2). Pentru diferite conditii curbele limita se între taie astfel încât închid contururi în care perechile de valori x1 si x2 satisfac concomi tent mai multe conditii. În celelate cazuri conturul de blocare da doar imaginea generala. deoarece din calcul rezulta (x1 + x2 ).4. 10. Din acest motiv alegerea valorilor coeficientilor de deplasare x1 si x2 constituie o problema de optimizare. Ideal ar fi ca aceste valori sa satisfaca în modul cel mai favorabil toate conditiile prezentate anterior. Proble ma este simpla atunci când se impune distanta între axe.4.33. Astfel de diagrame se traseaza pentru angrenaje repreze ntate prin numarul de dinti z1 si z2 si se numesc contururi de blocare. Practic acest lucru este imposibil datorita caracterului uneori contra dictoriu al acestor conditii. Deplasare danturii mai poate fi conditionata de realizarea unui anu mit grad de acoperire sau evitarea ascutirii dintilor.

Met oda de determinare a coeficientilor de deplasare la impunerea distantei între axe ± nomograma 10.37. pentru angrenaje multiplicatoare. R epartitia mai riguroasa între x1 si x2 se poate face si dupa diagramele fig. În aceasta nomograma o reprezinta cresterea distantei între axe: (10.36. Se obisnuieste deplasarea cu x1+x2= 1 si x1+x2= 0.34 recomanda: x1+x2= -0.5 . pentru angrenaje reductoare si 10.4-0 pentru asig urarea unui grad de acoperire mare x1+x2= -0-0.2 pentru portanta mare la flanc si la picior. În cele mai multe cazu ri intereseaza portanta.208) . 10. 3.207) (10.206) Functie de o din nomograma se determina coeficientul de deplasare speci fic xo si unghiul de angrenare w: (10.35 .6-1.6 pentru egalizarea alunecarilor x1+x2= -0.d. 2. Metoda prezentata în DIN 3994 ± figura 10.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->